28,495 matches
-
care să dea loc unei salarizări de același nivel, în aceleași condiții de studii, de vechime și de desfășurare a activității în aceleași condiții, specifice locului de muncă, neconstituționalitate susținută prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție. ... 28. În jurisprudența sa referitoare la principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 29. De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 a reglementat coeficienți de multiplicare diferiți, în funcție de gradul profesional dobândit, ceea ce nu contravine principiului constituțional al egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție și dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, principiu care nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. ... 31. Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor lit. B pct. 13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 este
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
de expresie. Încă de la prima sa hotărâre importantă în acest domeniu, pronunțată în Cauza Handyside împotriva Regatului Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, într-o formulă care este preluată aproape ca o clauză de stil în toată jurisprudența sa subsecventă în materie, că „libertatea de exprimare, consacrată în paragraful 1 al art. 10 constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una din condițiile primordiale ale progresului ei“. Sub rezerva paragrafului 2 din același text, libertatea de
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
scop legitim, cum ar fi protejarea drepturilor altora. Pe de altă parte, libertatea de exprimare se află în echilibru cu alte drepturi, în condițiile în care aceasta nu reprezintă un drept absolut. ... 5. Avocatul Poporului apreciază că, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, restrângerile aplicate exprimării politice trebuie să fie limitate, pentru că a permite aplicarea unor restrângeri ample discursului politic în cazuri individuale ar afecta libertatea de exprimare. Totuși, acest lucru nu înseamnă că libertatea de exprimare
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
unui drept fundamental, libertatea de exprimare. ... 7. Avocatul Poporului mai arată că includerea în sfera ilicitului penal a exprimării unor opinii politice are repercusiuni și în privința exercitării drepturilor electorale (dreptul de a alege și de a fi ales). Din jurisprudența Curții europene reiese că libertatea de exprimare și publicitatea făcută pozițiilor politice în contextul campaniilor politice având ca scop să influențeze votul popular trebuie privite în raport cu alte considerente relevante care apar în acest context specific. În special, în
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
statuat că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. În jurisprudența sa, Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat. Mai
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Deși, în aparență, legiuitorul a urmărit protejarea persoanelor care exprimă opinii politice, în realitate, consecințele normei se răsfrâng asupra libertății de opinie, fragilizând caracterul democratic al statului român, consacrat în art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 10. De altfel, în jurisprudența sa (deciziile nr. 858 din 14 decembrie 2017 și nr. 561 din 15 septembrie 2021), Curtea Constituțională a statuat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
o primă critică a autorilor sesizării vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ din Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal aduce atingere prevederilor art. 30 din Constituție. Pornind de la premisa că, în jurisprudența sa (Decizia nr. 824 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2016, și Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
critică de neconstituționalitate vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), în componenta sa referitoare la principiul previzibilității și clarității normelor, astfel cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională. Autorii sesizării susțin că Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și Decizia nr. 392
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Constituție (Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017), Curtea stabilind în jurisprudență sa constantă că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative constituie un veritabil criteriu de constituționalitate (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012), iar accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
succesive asupra Codului penal, pe măsura descoperirii unor noi posibile criterii de discriminare, mai ales în condițiile în care standardul impus de decizia-cadru este unul minimal. Guvernul observă că o asemenea abordare evolutivă a dreptului este recunoscută și la nivelul jurisprudenței Curții Constituționale, care a invocat în mod constant doctrina dreptului viu, de exemplu, în deciziile nr. 356 din 25 iunie 2014 și nr. 369 din 30 mai 2017. ... 27. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa. Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
reține că, în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. În jurisprudența sa, Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat. Mai
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile - astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudența instanței supreme dezvoltată pe marginea mecanismului procedural în discuție -, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită trebuie plecat de la următoarele premise: – asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare; ... – evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii. ... ... 88. Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, în situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 89. În cazul de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunile de drept a căror lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare. Totodată, este de observat faptul că
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
ale acestora având aceeași ordine de zi, echivalează cu votul negativ asupra planului de reorganizare. Așadar, înțelegerea noii soluții legislative introduse prin Legea nr. 85/2014 s-a dovedit a fi oarecum anevoioasă, cu potențial real de a da naștere unei jurisprudențe divergente, problema de drept prezentând o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția mecanismului de unificare activat. ... 90. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normelor de drept respective, anume a prevederilor art.
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă. ... 23. Intimata-reclamată a apreciat ca fiind admisibilă sesizarea instanței supreme în procedura reglementată de dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă. A invocat, la rândul său, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Decizia nr. 2.653 din 8 decembrie 2021, pronunțată de Secția a II-a civilă. ... 24. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, recurenta-pârâtă
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
A.N.A.F. însoțite de acordul M.F. Capitolul 10 ALTE DISPOZIȚII Articolul 10.1 Părțile recunosc că se află sub incidența prevederilor legislației bancare referitoare la confidențialitatea și secretul bancar. Articolul 10.2 Forța majoră așa cum este aceasta definită în doctrina juridică și jurisprudență apără de răspundere partea care o invocă, sub condiția anunțării celeilalte părți în termen de 10 zile lucrătoare de la apariție și a probării acestui eveniment cu documente justificative eliberate de Camera de Comerț și Industrie a României. Încetarea forței
ANEXĂ din 8 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253898]
-
lege aplicabilă sau orice tratat, constituție, statut, legislație, decret, act normativ, regulă, reglementare, hotărâre judecătorească, ordin, citație, dispoziție, determinare, adjudecare sau orice altă măsură legislativă sau administrativă sau hotărâre judecătorească sau arbitrală în orice jurisdicție care este obligatorie sau constituie jurisprudență aplicabilă; și legislația UE trimiterile la „legea aplicabilă”, „legile aplicabile” sau „jurisdicția aplicabilă” înseamnă: legea sau jurisdicția aplicabilă Împrumutatului, drepturilor și/sau obligațiilor sale( în fiecare caz care derivă din sau care este în legătură cu acest Contract), capacității și/sau activelor
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
include toate amendamentele la acestea și orice ale acte normative ale Uniunii Europene aplicabile periodic FESI relevante. , ,Legislația UE ’’ înseamnă acquis-ul comunitar al Uniunii Europene exprimat prin Tratatele Uniunii Europene, reglementări, directive, acte de delegare, acte de implementare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. “ EUR ” sau “ euro ” reprezintă moneda legală a Statelor Membre ale Uniunii Europene care adoptă sau au adoptat această monedă în conformitate cu prevederile aplicabile din Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii
CONTRACT DE FINANŢARE din 11 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255473]
-
apărarea, astfel cum prevede art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, are semnificația unei „simple menționări a posibilității teoretice ca instanța să ajungă la o concluzie diferită de cea a parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii“ (potrivit jurisprudenței instanței Curții Europene a Drepturilor Omului), insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare și pentru menținerea caracterului echitabil al procedurii. Formularea cu caracter general și imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuție de către
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
întrucât, potrivit reglementării criticate, se pot formula contestații la raport și la plan, în termen de 15 zile de la afișare, urmând, totodată, ca o copie de pe contestație să fie comunicată de urgență lichidatorului. ... 24. În acest sens, în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008, Curtea a stabilit că în cadrul procedurii insolvenței creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la
DECIZIA nr. 168 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256042]
-
stabilirea ordinii de plată a creanțelor se face prin norme juridice cu caracter procedural, iar, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale. ... 27. De altfel, Curtea observă că o procedură similară există și în cazul publicării lichidării, astfel cum este reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 168 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256042]