21,649 matches
-
juridice identice, se instituie un adevărat privilegiu pentru medicii militari fără nicio altă condiție (de grad universitar, de specialitate, de practică în specialitate etc.) decât aceea de a fi medici militari activi. Totodată, prevederile legale supuse controlului instituie, fără nicio justificare, o discriminare a medicilor civili în raport cu medicii militari, cu privire la posibilitatea ocupării (și, implicit, a participării la concursurile/examenele instituite în acest scop) funcției de șef al unei secții clinice, adică al unei secții universitare dintr-un spital
DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299632]
-
șef al unei secții clinice, adică al unei secții universitare dintr-un spital clinic militar, astfel cum acestea sunt definite prin art. 170 alin. (1) lit. h) și i) din Legea nr. 95/2006. ... 9. Se instituie, de asemenea, fără vreo justificare, o discriminare între medicii civili angajați ai aceluiași spital militar la secții diferite astfel: medicilor civili, care fac parte dintr-o secție clinică, le este interzis accesul la funcția de șef al acelei secții, câtă vreme medicii civili ai unei
DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299632]
-
privința celor aflați în prima categorie, contrar dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 53 alin. (2) din Constituție. Susțin că, dacă în cazul interdicției derivate din apartenența ori colaborarea cu serviciile de informații anterioare anului 1990 există o justificare rațională, fundamentată pe repercusiunile istorice și propagarea în timp, în mentalul colectiv național, a însemnătății perioadei comuniste și a persoanelor care au făcut parte din structuri represive ori au colaborat cu atari structuri, care au încălcat drepturi și libertăți fundamentale
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
comuniste și a persoanelor care au făcut parte din structuri represive ori au colaborat cu atari structuri, care au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în cazul interdicției pentru perioada de după 1990 până în prezent nu există vreo justificare legitimă și rezonabilă. De asemenea, susțin că, dacă textele de lege invocate s-ar interpreta în sensul că nu pot ocupa o funcție de conducere judecătorii/procurorii care, înainte de intrarea în magistratură, au făcut parte din serviciile de informații înființate
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
criteriu obiectiv și rațional, are semnificația instituirii unei discriminări, contrar dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 23. Egalitatea nu înseamnă uniformitate, astfel că pot fi instituite tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane sau grupuri dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Decizia nr. 2 din 3 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998). Inegalitatea reală poate justifica reguli distincte, în funcție de scopul legii care le
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 19 martie 2009). De asemenea, instanța de la Strasbourg a statuat, în jurisprudența sa, că dreptul de a suferi o discriminare este încălcat și atunci când, fără o justificare rezonabilă și obiectivă, un stat nu aplică un tratament diferit persoanelor care se află în situații sensibil diferite. Astfel, în Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, paragrafele 41 și 42, instanța europeană a statuat că
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
Thlimmenos împotriva Greciei, paragrafele 41 și 42, instanța europeană a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite, necomparabile. ... 24. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea unor soluții legislative diferențiate sub aspectul instituirii interdicției de
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a oferi justificări obiective și rezonabile, ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite, necomparabile. ... 24. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea unor soluții legislative diferențiate sub aspectul instituirii interdicției de numire în funcții de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
a accede în funcțiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare, fiind instituită o interdicție sine die cu privire la aceștia din urmă. Curtea reține însă că o asemenea diferență de tratament nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, întrucât toți magistrații, indiferent de funcția pe care au avut-o anterior intrării în magistratură, au îndeplinit funcția de judecător sau procuror pentru o anumită perioadă (vechimea efectivă în magistratură) și, totodată, îndeplinesc cerințele legii privind obținerea
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
și constituțional, nu constituie un criteriu obiectiv și rațional care să justifice un tratament diferențiat. ... 32. În aceste condiții, Curtea constată că normele criticate sunt discriminatorii și, totodată, expun magistratul la o situație imprevizibilă ca urmare a extinderii, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, a cerinței legii și pentru perioada de după 1990. Din perspectiva lipsei de previzibilitate, Curtea constată că magistratul este pus în situația de a nu face față noilor cerințe ale normei, aspect care se transpune într-o
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă. ... 20. În acest sens arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o discriminare constă în a trata în mod diferit, cu excepția justificării obiective și raționale, persoane aflate în situații comparabile. Or, ambele premise sunt îndeplinite în prezenta cauză, fiind important de observat că: a) salariații de la nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), respectiv de la nivelul structurilor
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
ale art. 1 din Protocolul adițional nr. 12 la Convenție, Curtea Constituțională a amintit că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că nu toate diferențele de tratament constituie discriminare, ci numai cele care nu au „o justificare obiectivă și rezonabilă“ (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 7 februarie 2013, pronunțată în Cauza Fabris împotriva Franței, paragraful 56, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza D.H. și alții împotriva Republicii Cehe, paragraful 175). Curtea Europeană a
DECIZIA nr. 6 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299646]
-
desfășoară efectiv activitatea, recunoscute astfel prin buletinele de expertizare ca fiind condiții vătămătoare pentru sănătate, duce la încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății. ... 12. Totodată, este nesocotit principiul egalității în drepturi prin excluderea de la dreptul la ocrotirea sănătății fără o justificare obiectivă și rezonabilă. ... 13. De altfel, așa cum a arătat Avocatul Poporului în cadrul punctului de vedere formulat și reținut în Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului
DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299694]
-
României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024). ... 51. În condițiile în care nu sunt identificate texte de lege lacunare sau neclare, care să fie supuse interpretării, nu au fost prezentate posibile variante de interpretare, lipsesc argumentele necesare pentru justificarea caracterului dificil al problemelor de drept, la care se adaugă omisiunea instanței de trimitere de a prezenta propriul punct de vedere cu privire la chestiunile ce formează obiectul sesizării, se impune concluzia în sensul neîndeplinirii cerinței de admisibilitate privind existența
DECIZIA nr. 200 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299713]
-
Senat și a celei adoptate de Camera Deputaților, rezultă că, pe de o parte, există o configurație semnificativ diferită între cele două forme, iar, pe de altă parte, forma finală a legii se îndepărtează în mod substanțial și fără o justificare obiectivă, reflectată în instrumentul de prezentare și motivare, de la scopul inițial al actului normativ. Astfel, Senatul a fost sesizat de Guvern, în condițiile art. 115 alin. (5) din Constituție, cu o lege de aprobare a Ordonanței de urgență a
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
acestui act normativ. Astfel, se arată că din examinarea Notei de fundamentare și a preambulului ordonanței de urgență se poate constata cu evidență faptul că nici condiția situației extraordinare și nici cea a urgenței reglementării nu sunt îndeplinite, câtă vreme justificarea inițiatorului se referă la „necesitatea clarificării unor dispoziții legale, în vederea asigurării implementării acestora conform voinței legiuitorului, și eliminarea oricărei interpretări în legătură cu coroborarea cadrului legal general și special incident“, „stabilirea expresă a modalității de manifestare a statului în
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
sesizării nu poate fi acceptată, întrucât limbajul juridic folosit de legiuitor este clar, predictibil și neechivoc, din conținutul acestuia lipsind pasaje obscure sau soluții normative contradictorii. Dispozițiile sunt redactate într-un stil specific normativ, prezentând norma instituită fără explicații sau justificări, prin folosirea cuvintelor în sensul lor curent din limba română, iar detalierea diferitelor situații procedurale este departe de a fi ambiguă, fiind redată previzibil și univoc, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Modificările și
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
și trebuie să rămână în competența acestora. ... 33. Așadar, în condițiile în care nu este identificat un text de lege lacunar sau neclar, care să fie supus interpretării, nu au fost prezentate posibile variante de interpretare, lipsesc argumentele necesare pentru justificarea caracterului dificil al problemei de drept, la care se adaugă omisiunea instanței de trimitere de a prezenta propriul punct de vedere cu privire la chestiunea ce formează obiectul sesizării, se impune concluzia în sensul neîndeplinirii cerinței de admisibilitate privind existența
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
nr. 369 din 30 mai 2017, Decizia nr. 482 din 9 noiembrie 2004, Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, Decizia nr. 500 din 15 mai 2012). Or, jurisprudența menționată este aplicabilă în cauză, mutatis mutandis, întrucât nu există nicio justificare obiectivă și rațională pentru care în materia achizițiilor publice o persoană să nu poată accede la nicio cale de atac de reformare a unei hotărâri judecătorești pronunțate cu încălcarea unor principii fundamentale ale dreptului la un proces echitabil (instanța necompetentă
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
necompetentă absolut, depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, încălcarea autorității de lucru judecat etc.), în timp ce, pentru orice altă materie a dreptului pozitiv, acest drept este garantat ca o componentă a liberului acces la justiție. Or, o asemenea discriminare nu are justificare, având în vedere că motivele și viciile pentru care poate fi exercitată calea de atac a recursului prevăzută de Codul de procedură civilă [art. 488 alin. (1)] se pot regăsi și în materia achizițiilor publice. De altfel, sunt și alte
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]
-
esență, că dispozițiile art. 351 din Codul penal încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), întrucât reglementează un regim sancționator mai sever față de cele ale art. 348 din Codul penal, diferență de tratament juridic ce nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece persoanele care dau bani cu dobândă fără a fi autorizate în acest sens se află în aceeași situație cu cele care exercită, fără drept, alte profesii sau activități pentru care legea cere autorizație. Se susține, totodată
DECIZIA nr. 585 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298910]
-
în sensul dacă acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeași lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia. ... 49. În justificarea acestei soluții s-a arătat că toate hotărârile judecătorești anexate sesizării ilustrează o singură orientare jurisprudențială în ceea ce privește sporul reglementat de art. 108 din Legea nr. 223/2015, toate instanțele judecătorești apreciind unitar că acest spor este supus plafonării
DECIZIA nr. 103 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298533]
-
apreciat de reclamant drept nelegal. ... ... III.2. Sentința civilă pronunțată de prima instanță 11. Prin Sentința civilă nr. 184 din 22 martie 2024, Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca neîntemeiată. ... 12. În justificarea soluției pronunțate, prima instanța a reținut, în esență, că din însuși cuprinsul textului art. 517 alin. (2) din Codul administrativ rezultă că reclamantul beneficiază nu de un drept propriu-zis, ci de o vocație la prelungirea mandatului profesional, ulterior îndeplinirii condițiilor
DECIZIA nr. 141 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298859]
-
că, dată fiind finalitatea actului normativ în discuție, interpretată în contextul specificului reglementării menținerii raporturilor de serviciu, durata pentru care se poate decide menținerea în funcția publică poate fi mai scurtă de un an (ceea ce nu implică lipsa unei justificări). ... 27. În susținerea acestei opinii, Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a apreciat că se poate aduce și argumentul derivat din posibilitatea ca însuși funcționarul public să solicite menținerea în funcția publică
DECIZIA nr. 141 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298859]
-
atare prelungire redusă ca durată, instanța de trimitere a apreciat că textul nu poate fi interpretat ca instituind o excepție doar pentru una dintre părți, în lipsa unei stipulații exprese în acest sens. Cu alte cuvinte, nu ar exista o justificare întemeiată pe o prevedere legală care să conducă la o interpretare de natură a conferi un drept de opțiune doar funcționarului public, iar nu și autorității, în condițiile în care norma legală nu face nicio distincție în acest sens. ... ... VII
DECIZIA nr. 141 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298859]