2,595 matches
-
prin cetăți, și toți or să se grăbească să-ți dea daruri, câte un trepied de aramă ori doi catâri, ori un lighean frumos, ori vreun pahar de aur" (15.82-83)61, p. 33 II, Astfel el încearcă să stârnească lăcomia lui Telamah pentru a-l păstra lângă el. E dorința de ospitalitate care corespunde dorinței de a avea un nou fiu, un prieten, pentru a se distra și pentru a-l iubi. Și lui Telemah, care îi răspunde înțelept că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
departe de a le oferi mâncare oaspeților îi devorează cruzi "și-i înșfăcă și, ca pe niște țânci, îi trânti jos, de li se scurse creierul, stropind pământul. Namila îi sfârtecă apoi în bucăți, își pregăti ospățul, înfulecându-i cu lăcomia unui leu crescut în munți. Mâncă de-a valma mațele și carnea și ciolanele" (9.289-293)78*. Această scenă se repetă dimineața și seara următoare. De asemenea oaspetele e cel care oferă vinul și nu invers. Nici vorbă de petrecere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
repeta fără încetare aceeeși experiență legată de piele, de a hăcui animalul pentru a înțelege misterul pielii, linie de unire între interior și exterior ("îl dobora cu îndemânare și privea mulțumit cum dulăii săi îl sfârtecau și-l înfulecau cu lăcomie, strânși roată în jurul pielii lui fumegânde")410*. Tot astfel e "necăjit că nu poate să-i ia și pielea"411* castorului cu botul negru (încă o figură paternă?) La fel el este frapat de spectacolul pielii albe a părinților în mijlocul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din epoca preistorica, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zona deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
câștigat” banii pe care i-a primit - asta Înseamnă că a ordonat deschiderea concomitentă a ușilor „trenului morții”, „și În felul acesta au fost salvate Încă câteva zeci de suflete”47. Un caz rar de atitudine umanitară - și nu din lăcomie de bani - l-a avut ca protagonist pe comandantul plasei de jandarmi, locotenentul Teodor Loghin XE "Loghin, Teodor" , care a acționat În favoarea evreilor după ce aceștia au fost aduși În târg: „a Închis ochii” și a permis supraviețuitorilor să primească ajutoare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ticsit în graba mare în ranițele și buzunarele lor. La mare căutare erau ceasurile, brățările, inelele, cerceii și banii. Și îndată, de parcă cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie și de samavolnicie și strigătele oamenilor înspăimântați de moarte, care nu înțelegeau deloc limba română, umpleau toate casele, ulițele. Soldații îndrăciți goneau după femeile tinere și le violau în grup, deseori sub ochii împietriți de groază ai membrilor familiei". Cf.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
proverbe care arată ce este omenia, sau ce nu este ea: "Omul fără omenie, e ca o casă pustie." "Cel ce n-are omenie, om drept nu poate să fie." Ce scoate pe om din limitele omeniei? "Mândria pierde omenia." "Lăcomia pierde omenia." Registrul virtuților care furnizează modelele educației morale folclorice este foarte bogat și cuprinde aproape toate categoriile morale de care se servește gândirea etică cultăș virtuți reflecând relații de muncă( hărnicie, cinste, răbdare, cu reversul lor), relații interumane( sinceritate
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
în toate epocile, în toate țările lumii, pretutindeni unde pentru această dorință a existat și există, într-un fel sau altul, posibilitatea obiectivă"138. Încă din startul lucrării cititorul este îndepărtat de ideea marxistă conform căreia capitalismul înseamnă bani și lăcomie, prin constatarea simplă că atât banii cât și lăcomia au existat cu mult înaintea capitalismului 139. La Weber, profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru această dorință a existat și există, într-un fel sau altul, posibilitatea obiectivă"138. Încă din startul lucrării cititorul este îndepărtat de ideea marxistă conform căreia capitalismul înseamnă bani și lăcomie, prin constatarea simplă că atât banii cât și lăcomia au existat cu mult înaintea capitalismului 139. La Weber, profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înseamnă bani și lăcomie, prin constatarea simplă că atât banii cât și lăcomia au existat cu mult înaintea capitalismului 139. La Weber, profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia nu este decât un defect de caracter. Dacă sunt lacomi (și sunt!!! n.n), atunci oamenii sunt lacomi din totdeauna și nu sunt făcuți lacomi de către capitalism. Aspirația
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lăcomia au existat cu mult înaintea capitalismului 139. La Weber, profitul nu este un scop în sine, ci finalitatea oricărei acțiuni și activități. Capitalismul nu se confundă cu lăcomia, pentru simplul motiv că a obține profituri înseamnă finalitatea muncii, iar lăcomia nu este decât un defect de caracter. Dacă sunt lacomi (și sunt!!! n.n), atunci oamenii sunt lacomi din totdeauna și nu sunt făcuți lacomi de către capitalism. Aspirația spre câștig este firească și normală, trăsătură comună a celui care muncește
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
întâmplă pentru Dumnezeu și în favoarea lui Dumnezeu, iar omul nu are altă datorie decât aceea de a se supune legilor divine. Chiar dacă acumularea averii nu este un păcat, aceasta se produce doar ca rezultat al acestei munci și nu pentru lăcomia omului. Producția bogăției este un rezultat al încercărilor omului de a căpăta bunăvoința divinității. Avem de-a face aici cu relaxare a omului în fața banului. Detașarea îl ferește pe om de patimi și păcate. Nu există fudulie sau ostentație în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
discuția despre acumulare fără a pune în evidență părerea lui Georges Bataille care consideră excedentul drept cauza apariției economiei de schimb și apoi a evoluției speciei umane. Este ușor, ca de pe poziții mai mult sau mai puțin socialiste să criticăm lăcomia umană și tendința umană spre înavuțire. Este simplu dacă toată această critică este realizată de către un locuitor al unei mari capitale europene, care are căldură în casă, un venit bun și frigiderul plin. Lucrurile se complică atunci când îi vorbești despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
umană și tendința umană spre înavuțire. Este simplu dacă toată această critică este realizată de către un locuitor al unei mari capitale europene, care are căldură în casă, un venit bun și frigiderul plin. Lucrurile se complică atunci când îi vorbești despre lăcomie unui locuitor înfometat din Africa sau unui fost cetățean al estului comunist. Desigur că prin exces dictat de cele mai multe ori de lipsa de educație, ,,partea blestemată" poate deveni ușor parte blestemată, fără ghilimele 188. Comparația cu biologia ni se pare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o ,,nebunească exuberanță", iar construcția socială umană nu poate fi altfel. Dacă lumea capitalistă poate fi acuzată de nebunie, asta se întâmplă pentru că însăși viața umană este în esența sa o nebunie 189. Și iată cum ajungem cu dezbaterea la lăcomie, la ce este lăcomia și cât de bună sau rea este ea. În mod eronat se crede că lumea capitalistă nu este în primul o lume a moralei, a regulii de tip religios. De altfel, capitalismul nici nu a fost
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
construcția socială umană nu poate fi altfel. Dacă lumea capitalistă poate fi acuzată de nebunie, asta se întâmplă pentru că însăși viața umană este în esența sa o nebunie 189. Și iată cum ajungem cu dezbaterea la lăcomie, la ce este lăcomia și cât de bună sau rea este ea. În mod eronat se crede că lumea capitalistă nu este în primul o lume a moralei, a regulii de tip religios. De altfel, capitalismul nici nu a fost posibil până când creștinismul nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că Reforma lui Martin Luther se va dovedi a fi pragul fundamental pe care Occidentul l-a parcurs și fără parcurgerea căruia lumea occidentală nu ar fi ceea ce este azi. Omul este și lacom pentru că în natura sa este și lăcomia. Cât de rău poate fi și cum ne putem feri de partea întunecată a lăcomiei vom discuta la alt capitol. Deocamdată reținem lăcomia în dimensiunea sa de impuls al căutării, schimbării, acumulării și progresului social. Este, trebuie s-o spunem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
l-a parcurs și fără parcurgerea căruia lumea occidentală nu ar fi ceea ce este azi. Omul este și lacom pentru că în natura sa este și lăcomia. Cât de rău poate fi și cum ne putem feri de partea întunecată a lăcomiei vom discuta la alt capitol. Deocamdată reținem lăcomia în dimensiunea sa de impuls al căutării, schimbării, acumulării și progresului social. Este, trebuie s-o spunem, o etichetă falsă care a fost lipită lumii libere, aceea că ar fi o lume
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
occidentală nu ar fi ceea ce este azi. Omul este și lacom pentru că în natura sa este și lăcomia. Cât de rău poate fi și cum ne putem feri de partea întunecată a lăcomiei vom discuta la alt capitol. Deocamdată reținem lăcomia în dimensiunea sa de impuls al căutării, schimbării, acumulării și progresului social. Este, trebuie s-o spunem, o etichetă falsă care a fost lipită lumii libere, aceea că ar fi o lume a lăcomiei și a lipsei de reguli. Dimpotrivă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
discuta la alt capitol. Deocamdată reținem lăcomia în dimensiunea sa de impuls al căutării, schimbării, acumulării și progresului social. Este, trebuie s-o spunem, o etichetă falsă care a fost lipită lumii libere, aceea că ar fi o lume a lăcomiei și a lipsei de reguli. Dimpotrivă, la originile sale capitalismul este un sistem al ascetismului și al reținerii în fața tentațiilor vieții. Acumularea a însemnat în primul efort de economisire și apoi de investire. Nu oamenii lacomi au stat la baza
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de investire. Nu oamenii lacomi au stat la baza primelor forme de organizare capitalistă, ci oamenii care căutau, acumulau și cu prețul sudorii reinvesteau. Max Weber descrie cel mai clar aceste procese. El face distincția dintre defectele umane cum sunt lăcomia și dorința de a strânge bani și adevăratul capitalism 190. Autorul citat arată apoi că ,,în abordările elementare ale istoriei culturii ar trebui să se renunțe odată pentru totdeauna la această definire naivă a noțiunii de capitalism"191. Lăcomia neînfrânată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sunt lăcomia și dorința de a strânge bani și adevăratul capitalism 190. Autorul citat arată apoi că ,,în abordările elementare ale istoriei culturii ar trebui să se renunțe odată pentru totdeauna la această definire naivă a noțiunii de capitalism"191. Lăcomia neînfrânată de câștig nu este caracteristică și nu are nimic de-a face cu lumea capitalistă. Cu atât mai mult este depărtată de ,,spiritul său"192. Weber pune în evidență că un câștig tipic pentru capitalist este acela care are
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
chiar așa. Oamenii simplii se mai închină la auzul unui tunet, iar laureații Nobel pentru fizică o spun cu voce tare că ei cred în Dumnezeu. Numai prin înțelegerea fricii și a manifestărilor sale sociale vom înțelege mai bine și lăcomia, răutatea și egoismul. Ne este frică, trebuie s-o recunoaștem. Ne este frică de lipsa banilor, că mâine ne va fi foame sau poimâine nu vom mai avea bani să ne plătim ratele la bănci. Frica este una individuală sau
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
frică manifestată. Venim înspre obiecte și lucruri cu speranța că prin ele ne adăpostim și ne ușurăm viața. Consumul creează gustul și rafinamentul în infinita desfășurare și diviziune a activității economice. În context trebuie să spunem că teoriile socialiste despre lăcomie și consumerism nu satisfac explicativ și nu își propun să înțeleagă individul uman sub aceste complexități. Omul nu consumă din pasiune. Dacă viața noastră, de exemplu, ar fi posibilă fără autoturism sau fărăr televizor, atunci nu am mai cumpăra autoturismul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asume ieșirea din obscurantism. Îndepărtarea religiei de politică, prin Reforma religioasă, va fi unul dintre pașii uriași făcuți de către occident în drumul său spre modernizare. Indiferența și ostilitatea la creșterea economică despre care vorbește Le Goff66, vor fi înlocuite cu lăcomia și goana după avere cu orice preț, specifică pre-capitalismului și acumulării primitive a capitalurilor. În timp, în faza sa de așezare și maturizare, capitalismul va reveni la preceptele morale ale doctrinei creștine. Am putea să spunem azi că numai o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]