8,145 matches
-
Gauvin, Lise, Cambron, Micheline, 1982 "Quand le conte se constitue en objet (s)" în Littérature 45 Dijk, Teun van, 1973 "Grammaires textuelles et structures narratives" in C. Chabrol (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse, pp. 177-207 Eco, Umberto, 1985 Lector in fabula, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1985 Apostille au Nom de la Rose, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1992 Les limites de l'interprétation, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1993 De Superman au surhomme, Paris, Grasset Eco, Umberto, 1994 Six Walks in the
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
operă literară să fie înțeleasă drept parodie, se așteaptă un grad de cultură ridicat din partea receptorului; comicul parodic are o cu totul altă raportare la cititor decât celelalte ramificații ale comicului, dacă ne gândim numai la faptul că nu orice lector dispune de capacitatea să reconstituie normele codului de comportament cavaleresc bazându-se pe "maimuțărerile" din Don Quijote. "Savoarea comicului parodic depinde inevitabil de cultura literară a receptorului, în măsura în care și cititorul de mai târziu va putea reconstitui idealurile și normele astfel negate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
răsufle, a deschis ochii, a căscat și a strănutat, apoi a tras un pârț care l-a făcut pe Panurge să se bucure: Acum pot să spun că e vindecat!". Rabelais consideră suficient acest năstrușnic mod de a capta interesul lectorilor, așa că purcede imediat la descrierea amănunțită a celor văzute de Epistemon-martorul "când s-a întâlnit cu diavolii și a stat la taifas cu Lucifer". Din start, desacralizarea temei Infernului este anunțată prin schimbarea statutului "locuitorilor" acestei lumi, căci "dracii sunt
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nostalgii, ușor ironice ce-i drept, care ne îndreptățește să facem chemin retour către lecturile mai vechi, pentru a le expune, sub lumina prezentului, unor interpretări noi. În interiorul prozelor sale nu ne putem mișca alene, comoditatea îi este exclusă neinițiatului, lectorul trebuie neapărat să fie un "intrus" bine informat. Pâlnia și Stamate n-ar mai avea, în ciuda comentariilor auctoriale, un caracter atât de accentuat parodic în lipsa referințelor comice la călătoria lui Ulise din Odiseea, vizibile o dată cu maturizarea erotică a lui Stamate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Umberto, Tratat de semiotică generală, traducere de Anca Giurescu și Cezar Radu, postfață și note de Cezar Radu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Eco, Umberto, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Pontica, Constanța, 1996. Eco, Umberto, Lector in fabula: cooperarea interpretativă în textele narative, traducere de Marina Spalas și Cornel Mihai Ionescu, Univers, București, 1991. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare în poeticile contemporane, ediția a II-a, traducere de Cornel Mihai Ionescu, Paralela 45, Pitești
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și fără să plaseze acești participanți într-un context spațiotemporal. Procesarea cognitivă a narațiunii presupune crearea unei imagini mentale a lumii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
condensează narațiunea originală a lui Mallock într-un text sau într-o serie de fragmente textuale care spun o poveste cu totul diferită. Peisajul unor insule/lacuri tipografice conectate cu râuri sau spații albe trasează un itinerariu paginal care spune lectorului în ce ordine ar trebui să fie citite cuvintele. Paginile cărții orientează lectura privitorului/lector printr un fel de strategie navigațională de urmărire a drumului marcat în alb. Prin observațiile asupra felului în care sunt valorificate uneori sau recreate alteori
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
textuale care spun o poveste cu totul diferită. Peisajul unor insule/lacuri tipografice conectate cu râuri sau spații albe trasează un itinerariu paginal care spune lectorului în ce ordine ar trebui să fie citite cuvintele. Paginile cărții orientează lectura privitorului/lector printr un fel de strategie navigațională de urmărire a drumului marcat în alb. Prin observațiile asupra felului în care sunt valorificate uneori sau recreate alteori potențialitățile grafice din romanul lui Mallock, Marie-Laure Ryan demonstrează că Tom Phillips înțelege opera: „ca
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
că limbajul sau textul literar nu controlează niciodată sensul pentru că fiecare formă expresivă și fiecare text ascund un subtext care subminează ceea ce încearcă să spună”. Prin pictura care: <footnote id="147"> „acoperă romanul victorian” în A Humument, contururile cartografice: . Pe măsură ce lectorul studiază harta, cuvintele apar ca un text narativ de sine stătător iar textul de odinioară, adică vechiul roman victorian, se retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și fără să plaseze acești participanți într-un context spațiotemporal. Procesarea cognitivă a narațiunii presupune crearea unei imagini mentale a lumii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
condensează narațiunea originală a lui Mallock într-un text sau într-o serie de fragmente textuale care spun o poveste cu totul diferită. Peisajul unor insule/lacuri tipografice conectate cu râuri sau spații albe trasează un itinerariu paginal care spune lectorului în ce ordine ar trebui să fie citite cuvintele. Paginile cărții orientează lectura privitorului/lector printr un fel de strategie navigațională de urmărire a drumului marcat în alb. Prin observațiile asupra felului în care sunt valorificate uneori sau recreate alteori
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
textuale care spun o poveste cu totul diferită. Peisajul unor insule/lacuri tipografice conectate cu râuri sau spații albe trasează un itinerariu paginal care spune lectorului în ce ordine ar trebui să fie citite cuvintele. Paginile cărții orientează lectura privitorului/lector printr un fel de strategie navigațională de urmărire a drumului marcat în alb. Prin observațiile asupra felului în care sunt valorificate uneori sau recreate alteori potențialitățile grafice din romanul lui Mallock, Marie-Laure Ryan demonstrează că Tom Phillips înțelege opera: „ca
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
că limbajul sau textul literar nu controlează niciodată sensul pentru că fiecare formă expresivă și fiecare text ascund un subtext care subminează ceea ce încearcă să spună”. Prin pictura care: <footnote id="147"> „acoperă romanul victorian” în A Humument, contururile cartografice: . Pe măsură ce lectorul studiază harta, cuvintele apar ca un text narativ de sine stătător iar textul de odinioară, adică vechiul roman victorian, se retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
prin muzica instrumentală nu apar ființe antropomorfice, nu apar acțiuni specifice dar apare impresia unei anume mișcări, a unei anume schimbări, apare impresia unei rețele complexe de relații cauzale care alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
expresie a experienței umane de natură temporală, spre un construct mental complex care să implice toate cele patru dimensiuni ale continuumului spațio temporal. Pentru Ryan dimensiunea temporală a narațiunii nu se manifestă în formă pură ci în conexiune cu spațialitatea. Lectorul ar fi incapabil să-și imagineze întâmplările narate fără să le asocieze cu actorii care participă la aceste întâmplări și fără să plaseze acești participanți într-un context spațiotemporal. Procesarea cognitivă a narațiunii presupune crearea unei imagini mentale a lumii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
condensează narațiunea originală a lui Mallock într-un text sau într-o serie de fragmente textuale care spun o poveste cu totul diferită. Peisajul unor insule/lacuri tipografice conectate cu râuri sau spații albe trasează un itinerariu paginal care spune lectorului în ce ordine ar trebui să fie citite cuvintele. Paginile cărții orientează lectura privitorului/lector printr un fel de strategie navigațională de urmărire a drumului marcat în alb. Prin observațiile asupra felului în care sunt valorificate uneori sau recreate alteori
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
textuale care spun o poveste cu totul diferită. Peisajul unor insule/lacuri tipografice conectate cu râuri sau spații albe trasează un itinerariu paginal care spune lectorului în ce ordine ar trebui să fie citite cuvintele. Paginile cărții orientează lectura privitorului/lector printr un fel de strategie navigațională de urmărire a drumului marcat în alb. Prin observațiile asupra felului în care sunt valorificate uneori sau recreate alteori potențialitățile grafice din romanul lui Mallock, Marie-Laure Ryan demonstrează că Tom Phillips înțelege opera: „ca
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că limbajul sau textul literar nu controlează niciodată sensul pentru că fiecare formă expresivă și fiecare text ascund un subtext care subminează ceea ce încearcă să spună”. Prin pictura care: <footnote id="147"> „acoperă romanul victorian” în A Humument, contururile cartografice: . Pe măsură ce lectorul studiază harta, cuvintele apar ca un text narativ de sine stătător iar textul de odinioară, adică vechiul roman victorian, se retrage în fundal și devine subtext Între cartografie și narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mars, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța; MARC-HENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEAN-LOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Horațiu RUSU este doctor în sociologie (Universitatea București) și în lector în cadrul Catedrei de Sociologie a Universității Lucian Blaga din Sibiu. (c) 2008, Editura Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
doua personală Expoziție de sculptură și ceramică neagră Lucrări expuse Portrete III-III, A. D. Xenopol, Păun, Vis, Compoziție I,II,III, Cocoș, Păpușă, Măști Sala Victoria, Iași Expoziția de artă plastică - Salonul 70 Participă cu lucrarea Păsări lemn patinat 1971 Devine lector universitar, la Facultatea de Arte Plastice din Iași A realizat bustul agronomului Ion Ionescu de la Brad, cu prilejul comemorării a 80 de ani de la moartea acestuia decembrie, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică 1972 februarie, Iași, Galeriile
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
hotar și Portret de fată - lemn 1976 august, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică 1977 Iași, Galeria de Artă Cupola Incursiune în ateliere 1979 Studenții de la clasele de sculptură îndrumați de profesorul Vasile Condurache, conferențiarul Vladimir Florea, lectorii Dumitru Căileanu și Ion Antonică au realizat sculpturi în lemn și piatră. Acestea au fost amplasate în Grădina botanică din Iași august , Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică noiembrie, Sala Victoria, Iași Frescă în timp - Expoziție de
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
piatră. Acestea au fost amplasate în Grădina botanică din Iași august , Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică noiembrie, Sala Victoria, Iași Frescă în timp - Expoziție de artă plastică Pictură, grafică, artă decorativă, sculptură 1980 In colaborare cu lectorul Dumitru Căileanu a organizat la Gura Humorului, Tabăra de creație pentru sculptură, cu studenții din anul I Decembrie, Sala Victoria Anuala 1980 Expoziție de artă plastică, pictură, sculptură, grafică, arte decorative 1981 Vaslui, Casa de cultură Expoziție de Artă plastică
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Aniței, Eugen Balan, Emil Aniței, Silviu Aniței, Mariana Băbușanu, Vasile Condurache, Marcel Guguianu, Corneliu Ionescu, Constantin Popovici. Tabără de creație pentru sculptură, organizată la Ruginoasa, cu studenții din anii de studii II și IV. Activitatea acestora a fost coordonată de lectorii Dumitru Căileanu, Ioan Antonică și asistentul Dan Covătaru 1983 Huși, Casa de Cultură Expoziție personală de sculptură și ceramica Au fost prezentate lucrări realizate în diferite materiale: lemn, ceramică neagră, gresie, ghips, dintre care amintim: Secretul, Fata cu Flori, Inceputuri
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]