5,988 matches
-
a fost forțată să cedeze Ungariei aproape jumătate din Transilvania și acest act a creat condiții favorabile loviturii de stat care avea să se producă în curând. Generalul Ion Antonescu a luat puterea. El a inclus în guvernul său câțiva legionari din Garda de Fier, care, câteva săptămâni mai târziu, încercau să pună mâna pe putere printr-o nouă lovitură de stat, soldată însă cu un eșec total. În câteva luni, armata germană a invadat Uniunea Sovietică, trăgând după sine și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fost suprimați în trei faze. Codreanu a fost executat în 1938. În ziua imediat următoare asasinării primului-ministru, în 1939, liderii locali au fost executați și corpurile lor au fost expuse în locuri publice. După lovitura nereușită din 1940, duzini de legionari au fost executate. Cei care s-au refugiat în Germania au fost internați la Buchenwald. Alții au fost arestați și trimiși să lupte la Stalingrad. Astfel, aproape totalitatea șefilor Gărzii de Fier a fost eliminată fizic. Câțiva au reușit să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Vintage Books, New York, 1969, pp. 146, 166. 8 V. Ferdinand A. HERMENS, Europe between Democracy and Anarchy, Notre Dame Ind. University of Notre Dame Press, 1951 și The Representative Republic, Notre Dame Ind. University of Notre Dame Press, 1958. 1 Legionarii Gărzii de Fier au asasinat mulți profesori universitari, între care doi rectori. 2 Harold LASKI, Le Gouvernement parlementaire en Grande Bretagne, 1948. ----------------------------------------------------------------------- COMPARAȚII ȘI EXPLICAȚII ÎN ȘTIINȚA POLITICĂ ȘI ÎN SOCIOLOGIE 2 1 Prefață Există paradigme în știința socială comparată
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
două milenii două structuri sociale esențiale - sclavagismul și feudalismul - promovatoare de idei, idealuri și valori, structuri despre care unii filozofi sceptici - vezi un Oswald Spengler, de exemplu! - afirmă că ar fi eterne, tipare esențiale și repetitive ale omului social!Ă Legionarii, șefii lor, intelectualii care i-au Întovărășit mai mult sau mai puțin, dar și membrii de bază ai mișcării au trăit o ceea ce am putea numi „convulsie fericită”, o bucurie exacerbată a unei stări reale de fapt: unificarea pe același
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
riscul de a-și dubla numărul dușmanilor politici care l-au hărțuit toată viața, l-au năpăstuit de a fi făcut poliție politică ori l-au dat pe mâna minerilor care l-au strivit în bătaie: "Corneliu Zelea Codreanu și legionarii pot avea multe păcate în fața istoriei, dar nu au păcatul capital al comuniștilor și anume alierea cu ocupantul imperial sovietic, având drept consecință introducerea și menținerea comuniștilor în România timp de patruzeci și cinci de ani" (p. 266). Cele două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cartea sa (p. 48 și u.): „La 20 octombrie are loc un cutremur de mică intensitate, ca o prevestire sinistră a cutremurului catastrofal din 10 noiembrie 1940! De parcă atrocitățile săvârșite în teritoriile smulse din trupul țării și cele făcute de legionari nu ar fi fost suficiente, a venit și această palmă și blestem pe țară, acel cutremur devastator. Fiind sâmbătă, plec la Priponești să-mi văd părinții și să mă bucur de scrisorile primite de la aleasa mea”. Ulterior, după cum scrie pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cam mult de lucru și-ți mărturisesc că nu m aș supăra dacă mi-ai da de lucru și tu mie în aceeași măsură. Ce mai nou prin Ploești? Cum ai trecut prin luptele de Încercare? (mă refeream la rebeliunea legionarilor din 19-21 ianuarie 1941, notează autorul scrisorii, după ani și ani) Îți mărturisesc că în acele momente aveam impresia sinistră că asistam la înmormântarea neamului nostru. Toate le-aș fi crezut, dar una ca asta, nu ! Am fost la un
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1941, sunt chemat la Focșani și încadrat ca ofițer instructor al contingentelor de recruți 1941 și 1942, semn că războiul bătea la ușă și pentru noi. În timpul rebeliunii legionare am făcut parte din trupele garnizoanei care i-a temperat pe legionari, apoi o muncă tenace, epuizantă, cu program dimineața și după amiaza pentru instrucție după model german. Numai tinerețea a fost cea care m-a susținut pentru acest efort sisific! Abia dacă aveam timp să mă odihnesc câteva minute la prânz
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Circulația a fost întreruptă 2-3 zile. Doamne ferește, nu era chip să ieși din casă, pe stradă. Acum lucrurile s-au liniștit, am fost pe la Jeny cu Marlena, am stat până pe seară și am ascultat la radio (Face referiri la rebeliunea legionarilor care erau gata să ne arunce țara în prăpastie. Bine că pistolarii au fost puși cu botul pe labe, consemnează și semnează cu numele său, A. Mânăstireanu). Foarte drăguță, tot timpul vorbește de tine. Visul ei este să facem nunta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Este inadmisibil - se menționa, printre altele, în aceste instrucțiuni - ca statul și armata, care au numeroase organe și mijloace informative, să fie surprinse de acțiuni masive de răzvrătire!”, de unde se deduce că organele informative militare au fost depășite de acțiunea legionarilor și nu au reacționat eficient nici anterior, nici în timpul rebeliunii. Un Regulament de Informații și Contrainformații (A-5) a fost emis de Marele Stat Major, Secția a V-a ulterior evenimentelor din ianuarie 1941, poate tocmai datorită lipsurilor constatate cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Corneliu Zelea Codreanu organele D.G.P. au deschis un nou «front de lucru», pentru a constata dacă cele două grupări se completează sau se luptă între ele. La 13 martie 1935, D.G.P. a intrat în posesia unui raport întocmit de un legionar infiltrat în rândurile mișcării lui Stelescu, „Cruciada Românismului”, care a constatat că mișcarea „prinde teren” în rândurile studenților, fiilor de muncitori și micii industriași. Fondurile administrate de Stelescu aveau ca proveniență grupul de generali de la „Cultul Patriei”, familia Caragea și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de siguranță, dar și la elaborarea Legii Poliției din 1929. A rezistat în funcție până la jumătatea anului 1934, când a fost schimbat și numit director al Direcției Poliției Administrative. Motivele înlocuirii au fost, în principal, trei: 1. Atentatul reușit de legionari asupra primului ministru I. G. Duca la 29 decembrie 1933, în pofida unor informații care atestau o asemenea posibilitate. Se pare că Eugen Cristescu a dat dispozițiile necesare protecției lui I. G. Duca, însă organele subalterne, mai ales cele locale, neprofesioniste
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
proprietarul revistei „Globul Pământesc”, corespondent al unor reviste maghiare și apropiat de Frontul Românesc, „tratează” cu partidul „Totul pentru Țară” procurarea de arme cu aer comprimat și arme de foc, fapt care trebuia documentat; în urma unei percheziții domiciliare la un legionar a fost descoperit un alfabet morse și un cifru convențional utilizat în corespondența cu alți membri ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei a cerut supravegherea și identificarea altor asemenea metode de cifrare între legionari. La sfârșitul anului 1936, Serviciul Jandarmeriei a editat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebuia documentat; în urma unei percheziții domiciliare la un legionar a fost descoperit un alfabet morse și un cifru convențional utilizat în corespondența cu alți membri ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei a cerut supravegherea și identificarea altor asemenea metode de cifrare între legionari. La sfârșitul anului 1936, Serviciul Jandarmeriei a editat broșura Studiu statistic al caselor de rugăciuni, întruniri și propagande pentru sectanți, curente politico-sociale subversive și iredente, pe teritoriul rural al țării, care a fost distribuită până la nivelul posturilor de jandarmi. Un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și șefii statelor străine. 2. Măsuri de pază și siguranță când călătoresc personalități marcante române sau străine. În pofida măsurilor de pază și protecție ale structurilor de securitate, la 29 decembrie 1933, primul-ministru Ion G. Duca a fost asasinat de către trei legionari pe peronul gării Sinaia. Ulterior asasinării premierului liberal a fost emis Ordinul Secret nr. 173 din 20 ianuarie 1934, prin care I.G.J. a dispus măsurile pe care legiunile de jandarmi trebuiau să le execute în cazul deplasărilor membrilor guvernului pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de gardieni publici și 1050 de jandarmi. Serviciul Secret a început ascensiunea și pe această latură informativă/ contrainformativă, în detrimentul D.G.P., în principal datorită încrederii regelui Carol al II-lea în Mihail Moruzov. Această încredere s-a accentuat după asasinarea dizidentului legionar Mihail Stelescu, la 16 iulie 1936, de către foștii săi camarazi, fapt care a creat o stare de teamă la Palatul Regal și s-au luat măsuri sporite de pază a persoanelor și imobilului. O evoluție în doctrina pazei și protecției
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
liderului legionar a avut loc în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului lui Codreanu, al decemvirilor și nicadorilor de la Râmnicu-Sărat către Jilava, în dreptul pădurii Tâncăbești, sub pretextul fugii de sub escortă. Ulterior, regele a inițiat măsuri de apropiere de legionari, astfel că, în martie 1940, a decis eliberarea acestora din închisori, iar la 18 aprilie 1940 a avut o întâlnire cu unii lideri ai mișcării. O reconciliere practică a avut loc la 18 iunie 1940, atunci când regele s-a întâlnit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întâlnit cu Horia Sima, noul lider legionar, căruia i-a propus o colaborare guvernamentală. Drept urmare, la 28 iunie 1940, Horia Sima a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Cultelor și Artelor, iar în noul guvern, condus de Ion Gigurtu, legionarii au primit două ministere și două funcții de subsecretar de stat. Mișcarea comunistă a avut ca secretar general, până în aprilie 1940, pe Boris Stefanov, iar apoi, până în aprilie 1944, pe Ștefan Foriș. În mai 1940, Internaționala Comunistă a emis o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
chemați în Germania pentru a urma un curs de 6 săptămâni, după care sunt retrimiși în România ca „ofițeri politici”. Formarea unui corp de propagandă a fost confirmat - „se verifică” -, componenții acestuia fiind atât elemente germane din Transilvania, cât și legionari refugiați din cauza represiunilor îndreptate contra lor. În perioada 1 ianuarie-15 martie 1939, numai din orașele Sighișoara și Mediaș au solicitat să plece în Germania, sub diferite pretexte, 53 de tineri (38 de băieți și 15 fete), cu vârste cuprinse între
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
toate Inspectoratele Regionale de Poliție din țară, privind supravegherea elementelor periculoase din zona de acțiune, dezvoltarea aparatului informativ în direcția cerută și o vigilență sporită la punctele de frontieră. Aceste măsuri au fost luate datorită unor informații care indicau intenția legionarilor „să producă dezordini în Capitală” cu ocazia funeraliilor lui Miron Cristea. Prin direcționarea aparatului informativ către prevenirea unor atentate au fost obținute date de interes și comentarii ale unor grupări, de diverse orientări politice sau sociale, privind decesul patriarhului. Cum
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în Capitală” cu ocazia funeraliilor lui Miron Cristea. Prin direcționarea aparatului informativ către prevenirea unor atentate au fost obținute date de interes și comentarii ale unor grupări, de diverse orientări politice sau sociale, privind decesul patriarhului. Cum era de așteptat, legionarii nu aveau „nici un regret” și, mai mult, „îl blesteamă”, din cauza măsurilor represive declanșate împotriva lor. În cercurile lui Iuliu Maniu, liderul P.N.Ț., decesul a fost văzut ca „o pedeapsă cerească”, deoarece Miron Cristea era considerat „o unealtă în mâna
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și-a împlinit în bună parte misiunea păstorească și politică” atunci când a fost cazul. Totuși, au considerat că a fost „o greșeală tactică” faptul că nu s-a retras din funcțiile politice în momentul când a fost declanșată prigoana contra legionarilor. Cercurile de stânga și cele evreiești sperau, pentru viitor, în „atenuarea regimului”, adică în modificarea sau anularea actelor normative antisemite, deoarece impunerea măsurilor represive ar fi avut la bază inițiativele primului ministru. În privința succesiunii politice, legionarii „scontau” pe numirea lui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost declanșată prigoana contra legionarilor. Cercurile de stânga și cele evreiești sperau, pentru viitor, în „atenuarea regimului”, adică în modificarea sau anularea actelor normative antisemite, deoarece impunerea măsurilor represive ar fi avut la bază inițiativele primului ministru. În privința succesiunii politice, legionarii „scontau” pe numirea lui Armand Călinescu, viceprim-ministru și ministru de Interne, care să inițieze unele măsuri de „clemență” față de membrii mișcării aflați în închisori. Țărăniștii au apreciat că numirea ministrului de Interne ca premier va duce la „încheierea carierei acestuia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
însă se întrebau cum va reacționa presa germană, având în vedere atașamentul său public către Londra și Paris. O altă direcție informativă a fost nominalizarea posibililor succesori la funcția de șef al Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Nicodim era văzut de către legionari ca principalul candidat la scaunul patriarhal, întrucât s-a dovedit „mai maleabil” decât mitropolitul Bălan, considerat urmașul firesc al lui Miron Cristea. Aceeași părere o aveau și țărăniștii, care credeau că Bălan „contează prea mult” ca om politic, în timp ce liberalii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
arătat că decesul primului ministru nu a provocat „turburări în ordinea publică”, mitropolitul Nicodim se afla în fruntea listei de succesori la scaunul de patriarh, iar numirea lui Armand Călinescu în fruntea guvernului a fost primită, în general, favorabil, cu excepția legionarilor. Pe baza informațiilor primite și analizate, Prefectura de Poliție a Municipiului București a emis, la 10 martie 1939, Ordinul nr. 1315, cu privire la asigurarea traseului, pazei și protecției cortegiului funerar al patriarhului, de la venirea acestuia în Gara de Nord și depunerea în Salonul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]