23,122 matches
-
principale de dezorganizări psihopatologice ale sistemului personalității: lezionale, de imaturitate și funcționale. Să le analizăm în continuare pe fiecare. 1) Dezorganizarea lezională Aceasta recunoaște drept cauză o leziune organică a creierului. Dezorganizarea, în acest caz poate fi produsă de o leziune cerebrală globală care antrenează de regulă tulburări grave ale stării de conștiință vigilă de diferite grade de profunzime, putând merge până la starea de comă. În cazul existenței unor leziuni localizate vorbim despre „dezorganizări în sector”, situație în care numai anumite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a creierului. Dezorganizarea, în acest caz poate fi produsă de o leziune cerebrală globală care antrenează de regulă tulburări grave ale stării de conștiință vigilă de diferite grade de profunzime, putând merge până la starea de comă. În cazul existenței unor leziuni localizate vorbim despre „dezorganizări în sector”, situație în care numai anumite procese psihice sunt afectate (percepții, memorie, limbaj, praxii, instincte etc.). 2) Imaturitatea Imaturitatea este un tip de deficiență care se produce prin oprirea în dezvoltare a sistemului nervos central
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complet. Acestea pot aduce informații suplimentare prețioase, care vor completa examenul clinico-psihaitric. IV) Examenele și investigațiile paraclinice complementare ale bolnavilor sunt deosebit de importante. În sensul acesta menționăm următoarele: - Electroencefalograma și RMN care pot pune în evidență focare de iritație sau leziuni cerebrale, de diferite tipuri (atrofii, tumori, abcese cerebrale, leziuni traumatice, hemoragii etc.); - RBW este o probă prețioasă ca indicator pentru sânge sau LCR ca indicativ al prezenței unei infecții luetice; - Cariograma, formula cromozomială, poate da indicații în cazul unor maladii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
completa examenul clinico-psihaitric. IV) Examenele și investigațiile paraclinice complementare ale bolnavilor sunt deosebit de importante. În sensul acesta menționăm următoarele: - Electroencefalograma și RMN care pot pune în evidență focare de iritație sau leziuni cerebrale, de diferite tipuri (atrofii, tumori, abcese cerebrale, leziuni traumatice, hemoragii etc.); - RBW este o probă prețioasă ca indicator pentru sânge sau LCR ca indicativ al prezenței unei infecții luetice; - Cariograma, formula cromozomială, poate da indicații în cazul unor maladii degenerative familiale, de factură genetică (sindromul Down, gargoilismul, maladia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele tehnici de investigare (R. Meili, J. Delay și P. Pichot): 1) Testele mintale (testele de inteligență, de percepție simplă și de memorie) urmăresc punerea în evidență a unor situații de deficiență de intelect sau a unor stări de deteriorare (leziuni organice cerebrale, demențe etc.), precum și a unor stări defectuale post-procesuale (de regulă post-psihotice). 2) Testele de personalitate vor utiliza fie chestionarele (MMPI, Cattell, Eysenck), fie testele proiective (TAT, Rorschach, testul pomului, testul persoanei umane etc.). 3) Scalele de evaluare reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității sunt supuse unei acțiuni de control supresiv de către instanțele superioare, iar alterarea acestora din urmă va duce la „eliberarea” instanțelor inferioare sub acțiunea supresivă a acestora. Acest proces neuro-psihopatologic deosebit de important este frecvent întâlnit în clinica neurologică, în cazul leziunilor cerebrale, și el este denumit de C. von Monakow fenomenul de diaskisis. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic în schema de mai jos: fig. pg. ms. 136 INTEGRARE la nivel complex și voluntar de la simplu și automat Nivel integrativ Nivel instrumental
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
halucinațiile funcționale, în care stimulii reali sunt cei care determină apariția acestor halucinații. c) Iluziile gustative și olfactive, sunt mult mai rare ca frecvență și se diferențiază deosebit de greu de halucinațiile sau interpretările delirante. Ele apar în cursul epilepsiei temporale, leziuni ale hipocampului, tumori ale lobului temporal; d) Iluziile, tactile sau cenestezice privesc simțul extern și pe cel intern, visceral, fiind iluzii raportate la propriul nostru corp. Ele se întâlnesc în cursul evoluției parafreniilor, al schizofreniei paranoide, precum și în delirurile ipohondriace
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
e) Iluziile de transformare ale schemei corporale sau a „imaginii de sine” sunt percepții anormale ale imaginii propriului corp, totale sau parțiale. Ele au o extrem de mare varietate și nuanțare. Acest tip de iluzii sunt întâlnite în următoarele situații patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale schemei corporale sau a „imaginii de sine” sunt percepții anormale ale imaginii propriului corp, totale sau parțiale. Ele au o extrem de mare varietate și nuanțare. Acest tip de iluzii sunt întâlnite în următoarele situații patologice: - leziuni medulare (tabesul dorsal); - leziuni cortico-cerebrale, în special cele localizate în zonele parietală, temporală sau occipitală, așa cum sunt ele întâlnite în cursul sindromului Gerstmann și sindromului Anton-Babinski; - membrul fantomă al amputaților; - prosopagnozia; - psihozele toxice, traumatice, infecțioase sau carențiale (pelagra); - aura epileptică. f) Iluziile spațiale apar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
menționat deja, micropsice sau macropsice; e) după tonalitatea afectivă, pot fi plăcute, neplăcute sau terifiante; f) halucinațiile vizuale pot apare la adormire (hipnagogice) sau la trezirea din somn (hipnapompice). Halucinațiile vizuale pot fi întâlnite în următoarele situații patologice: migrenă oftalmică, leziuni occipitale, temporale sau pedunculare, sindroamele confuzionale, delirul alcoolic, intoxicațiile cu plumb, atropină, mescalină, în cursul evoluției clinice a schizofreniei, în delirul mistic și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot avea un caracter agreabil sau dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicațiile cu cocaină. 4) Halucinațiile tactile sau haptice interesează analizatorul tactil-cutanat și ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conștiință, de o amnezie completă. Ele se termină la fel de brusc cum au apărut, reprezentând tulburări psihice din seria echivalențelor epileptice. Sunt frecvente și aproape specifice, în cursul epilepsiei temporale și intoxicațiilor. 8) Mutismul akinetic, descris de H. Cairns apare în leziunile rostrale ale trunchiului cerebral. Din punct de vedere psihopatologic acesta constă dintr-o tulburare de conștiință însoțită de imobilitate, alalie, bolnavii răspund motor la excitațiile mecanice, întorc privirea în direcția stimulilor, înghit alimentele, dar nu vorbesc. 9) Stările de vis
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motor la excitațiile mecanice, întorc privirea în direcția stimulilor, înghit alimentele, dar nu vorbesc. 9) Stările de vis (dreamy state) sunt tulburări specifice de conștiință, cunoscute și sub denumirea de „crize uncinate” descrise de H. Jackson, datorită asocierii acestora cu leziuni ale uncusului hipocampic. Ele apar brusc, asociate cu halucinații olfactive și gustative și sunt urmate de o stare particulara de conștiință de tipul „dèja vu” sau „dèja connu”. Apar în epilepsia temporală, infecții, intoxicații, procesele encefalitice. 10) Stupoarea confuzională este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asocia uneori cu depersonalizarea. 12) Stările comatoase sunt tulburări cantitative și calitative ale stării de conștiință de diferite grade de intensitate sau profunzime, precum și de durată. Ele se datorează fie unor stări toxiinfecțioase sau post-epileptice, fie, în cazurile grave, unor leziuni ale trunchiului cerebral, situate la diferite niveluri ale acestuia. Tulburările de somn Somnul natural este un mod periodic de restaurare al vieții psihice consecutiv ritmului vigil al individului, din cursul zilei. El este necesar și indispensabil, fiind complementar ca funcție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea bolnavului de a putea aduce în câmpul conștiinței prezente a unor date mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea iremediabilă a tuturor amintirilor; f) amnezii secundare unor leziuni cortico-cerebrale și asociate tulburării unor funcții instrumental-simbolice cerebrale, așa cum sunt ele întâlnite în afazii (uitarea limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii (tulburări de evocare și recunoaștere). Tulburările psihice în care sunt semnalate cel mai frecvent tulburările de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltării funcțiilor praxice, o stare de debilitate motorie generală și un anumit grad de deficiență intelectuala; - bâlbâială cu tulburări ale ritmului vorbirii. Afaziile reprezintă tulburări complexe de limbaj privind vehicularea, înțelegerea, exprimarea și elaborarea gândirii. Ele apar în cazul unor leziuni cortico-cerebrale a centrilor limbajului. Sunt asociate cuprinzând, alături de tulburările de limbaj și de tulburări gnozice sau praxice, și tulburări de natură intelectuală privind elaborarea gândirii abstracte sau sintetice de diferite grade și intensități. Afaziile reprezintă un grup mare de tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este o tulburare de schemă corporală care apare la persoanele cărora li s-a amputat un membru. Aceștia continuă să aibă „senzația” prezenței acestuia, precum și anumite „impresii” neplăcute (durere, furnicături, mâncărime etc.) la nivelul acestuia. Tulburările imaginii corporale în cazul leziunilor hemisferice cerebrale, diferă, calitativ, după hemisferul cerebral afectat, după cum se poate vedea în continuare: În leziunile hemisferului cerebral drept „minor” sunt întâlnite următoarele tulburări de schemă corporală: - iluzii kinestezice cu prezența unui al treilea membru fantomă, - hemiasomatognozia sau sindromul Anton-Babinski
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
membru. Aceștia continuă să aibă „senzația” prezenței acestuia, precum și anumite „impresii” neplăcute (durere, furnicături, mâncărime etc.) la nivelul acestuia. Tulburările imaginii corporale în cazul leziunilor hemisferice cerebrale, diferă, calitativ, după hemisferul cerebral afectat, după cum se poate vedea în continuare: În leziunile hemisferului cerebral drept „minor” sunt întâlnite următoarele tulburări de schemă corporală: - iluzii kinestezice cu prezența unui al treilea membru fantomă, - hemiasomatognozia sau sindromul Anton-Babinski. În leziunile hemisferului cerebral stâng „major” sunt semnalate ca tulburări de schemă corporală, următoarele: - autotopoagnozia sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cerebrale, diferă, calitativ, după hemisferul cerebral afectat, după cum se poate vedea în continuare: În leziunile hemisferului cerebral drept „minor” sunt întâlnite următoarele tulburări de schemă corporală: - iluzii kinestezice cu prezența unui al treilea membru fantomă, - hemiasomatognozia sau sindromul Anton-Babinski. În leziunile hemisferului cerebral stâng „major” sunt semnalate ca tulburări de schemă corporală, următoarele: - autotopoagnozia sau sindromul Pick, - sindromul Gerstmann (agnozie digitală, agrafie și dezorientare dreapta-stânga). Ideile de negare corporală, de factură delirantă ca interpretare a propriei scheme corporale, apar fie în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipului exogen de reacție” A. Mayer pune problema existenței unui „sindrom psiho-biologic”. Din acest moment, patologia psihiatrică se împarte în două grupe de afecțiuni, respectiv, în două „grupe sindromale”: a) sindroame organice, în care sunt puse în evidență existența unor leziuni organice ale creierului; b) sindroame funcționale, în care sunt absente orice fel de leziuni cerebrale, tulburările având o natură exclusiv de tip funcțional. A.V. Snejnevski vorbește despre un sindrom unic sau un „sindrom mare” în sfera căruia, distingem următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moment, patologia psihiatrică se împarte în două grupe de afecțiuni, respectiv, în două „grupe sindromale”: a) sindroame organice, în care sunt puse în evidență existența unor leziuni organice ale creierului; b) sindroame funcționale, în care sunt absente orice fel de leziuni cerebrale, tulburările având o natură exclusiv de tip funcțional. A.V. Snejnevski vorbește despre un sindrom unic sau un „sindrom mare” în sfera căruia, distingem următoarele aspecte psihopatologice: simptome obligatorii, prezente în mod constant și simptome facultative, asociate, secundare celor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8) Afecțiunile psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ LEZIUNI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI PSIHOSOMATICE SISTEMUL PERSONALITĂȚII ȘI ACȚIUNEA SELECTIVĂ A NOXELOR Clasificarea sindroamelor psihopatologice Sindroamele psihopatologice ireversibile Acest grup de sindroame psihopatologice privește sfera personalității și are două aspecte. Pe de o parte, aceste sindroame privesc perioada formării personalității și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic, stările crepusculare, dismneziile, tulburările psihice interaccesuale. 6) Grupa de tulburări ale sindromului psiho-organic cerebral, în care sunt puse în evidență, leziuni organice cerebrale diferite ca localizări, întinderi, gravitate, așa cum sunt ele întâlnite în cursul următoarelor afecțiuni psihiatrice: PGP, stările pseudo-paralitice, sindromul psiho-organic cerebral, demența parțială (dismnestică), sindromul Korsakow (amnestic-confabulator, sindroamele demențiale (presenile, senile și presbiofrenia). 16. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE II (Descrierea sistematică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestă prin teama excesivă pentru sănătatea proprie, concentrarea atenției asupra unor reprezentări referitoare la sănătate, precum și tendința de a-și atribui boli care nu există în realitate. La baza stărilor ipohondrice stă „ideea ipohondriacă” care constă în convingerea existenței unei leziuni, alterări sau modificări patologice de natură somatică sau psihică, adesea cu caracter grav și incurabil, fatală, idee neîntemeiată din punct de vedere obiectiv. Ideea ipohondriacă poate avea caracterul de idee prevalentă, obsesivă sau delirantă. Ea este frecvent asociată cu cenestopatiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
critic. 4) Alterarea memoriei, constând în dificultatea bolnavului de evocare a propriilor acte comise de acesta în cursul perioadelor sale de confuzie, precum și o amnezie completă a acestora. Cauzele care produc sindroamele confuzionale sunt multiple, iar dintre acestea notăm următoarele: - leziuni cerebrale inflamatorii, vasculare, traumatice, toxice sau tumorale; - paroxisme epileptice (grand mal, petit mal, echivalențele epileptice); - psihogene, de factură emoțională, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției psihozelor reactive, a stărilor crepusculare isterice etc. Așa cum afirmam mai sus, tratatele clasice de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]