10,015 matches
-
și sinergii cu parteneri externi. 7. Activitățile cu potențial slab de dezvoltare, pentru care firma dispune de o bună prezență comercială, dar deține o poziție tehnologică slabă. Ele trebuie considerate „vaci de lapte”, ceea ce restricționează sever investițiile, pentru a elibera lichidități maxime. Achiziționarea tehnologiilor pentru Întărirea poziției firmei trebuie admisă numai dacă este rentabilă imediat. 8. Activitățile cu potențial slab de dezvoltare, pentru care firma are o situație nesatisfăcătoare din punct de vedere comercial, dar dispune de o poziție tehnologică bună
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
8. Activitățile cu potențial slab de dezvoltare, pentru care firma are o situație nesatisfăcătoare din punct de vedere comercial, dar dispune de o poziție tehnologică bună. Ele trebuie considerate „pietre de moară”. Obiectivul prioritar al firmei este degajarea progresivă a lichidităților și, mai ales, căutarea utilizării capacităților tehnologice, fie aplicându-le În alte domenii cu potențial de dezvoltare mai bun, fie acceptând transferul lor. Luarea În considerare a variabilei tehnologice În analiza strategică permite interpretarea mai fină a situațiilor Întâlnite și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Trecând acest prag, avantajele regrupării sunt depășite de neajunsuri. Adăugarea proiectului 4 definește V'''. El asigură grupului un spor de valoare inferior valorii intrinseci a proiectului. Începând din punctul A, adăugarea unui proiect duce la scăderea valorii portofoliului firmei. Concret, lichiditățile suplimentare create nu sunt suficiente pentru acoperirea costurilor. Operația defensivă este o soluție care permite evitarea lipsei câștigului (punctul A). Din punctul de vedere al pieței, riscul total se clasifică În: risc sistematic (nediversificabil) și risc specific (diversificabil). Aceasta permite
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
riscul rezidual. Operația nu are nici un efect asupra riscului sistematic (fig. 72). Fig. 72 - Riscul total - diversificare - dediversificare Dintr-un alt punct de vedere, riscul suportat de firmă se manifestă sub trei forme: 1. riscul de exploatare, care afectează fluxurile lichidităților din exploatare. El depinde de activitatea economică generală și situația sectorului; 2. riscul financiar, care este legat de sursele de finanțare. Împrumuturile mari sporesc exigențele acționarilor și, prin urmare, costul fondurilor proprii; 3. riscul falimentului Îi determină pe acționari să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
riscul financiar, care este legat de sursele de finanțare. Împrumuturile mari sporesc exigențele acționarilor și, prin urmare, costul fondurilor proprii; 3. riscul falimentului Îi determină pe acționari să solicite asigurarea unei prime de risc suplimentare. Eliminarea unei firme devoratoare de lichidități are un efect pozitiv asupra grupului. Riscul financiar și riscul falimentului sunt adesea legate. De altfel, riscul financiar depinde mult de riscul de exploatare, de utilizarea Împrumuturilor, de fluctuațiile ratei dobânzii și de fiscalitate. Efectul taliei are o mare importanță
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
dobânzi sau dividende, în condițiile asocierii deținătorului la riscul afacerii. Ele sunt negociabile pe piața de capital; Activele monetare, rezultă din plasamente pe termen scurt și sunt negociabile pe piața monetară. Specific acestui tip de active este gradul ridicat de lichiditate, respectiv, posibilitatea transformării operative și permanent, în fonduri bănești. În practica afacerilor, cele două mari categorii de active financiare nu sunt întotdeauna strict delimitate. În cadrul pieței bursiere se întâlnesc și active hibride, care îmbină caracteristici ale activelor financiar-bancare, cu trăsături
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
pentru efectuarea continuă, ordonată, transparentă și echilibrată a tranzacțiilor cu valoare mobiliară și care constituie piața oficială și organizată pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotă, oferind economiilor investite în ele garanție morală și securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidității respectivelor valori mobiliare. Comisia Națională a Valorilor Mobiliare stabilește sediul bursei de valori, atribuie localul în care va funcționa și numește Comisarul general al bursei de valori, care asigură supravegherea și controlul bursei de valori, pentru un mandat de 5
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
și deplin publicul, atât despre evenimentele importante, cât și despre deciziile ce pot afecta prețul valorilor mobiliare. În termen de 3 luni de la începerea tranzacționării, bursa va stabili și alte cerințe de menținere la cotă, cum ar fi: capitalizare bursieră, lichiditate, volatilitate etc. Tranzacțiile bursiere cu valori mobiliare înscrise la cota oficială se vor efectua în cadrul bursei. Tranzacționarea în cadrul bursei este efectuată de membrii burseiiv prin intermediul agenților pentru valori mobiliare autorizați ca agenți de bursă. Dobândirea calității de agent de bursă
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
-urile nu s-au implicat în tranzacționare în nume propriu; • în timp, au apărut și carențele sistemului legislativ care, întărite de lipsa sprijinului politic, au dus la pierderea încrederii în piața de capital; • acțiunile au fost caracterizate prin lipsă de lichiditate, vânză ile și cumpărările neputându-se efectua rapid; • lipsa economiilor populației în fața dobânzilor bancare real pozitive; studii ale raportului dividend-capital investit inițial, au arătat că față de o dobândă medie anuală, câștigurile din plasamente în valori mobiliare au fost de 5
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cu lichidare lunară se încheie la bursă într-o anumită zi, urmând a fi executate (lichidate) la o dată fixă, în fiecare lună, numită ziua lichidării. Ca atare, cumpărătorii pot să achiziționeze titluri fără a dispune la momentul încheierii contractului, de lichiditățile necesare, iar vânzătorii pot să le cedeze, fără să dispună de ele atunci când au angajat operațiunea. De asemenea, cel care a cumpărat este proprietar din momentul în care a încheiat contractul și dobândește dreptul la dividende. Totodată, el poate da
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
bursiere precizează faptul că, transferul titlului de proprietate asupra mărfii să fie urmat de livrarea efectivă a bunului negociat la bursă și plata cash, pe baza prețurilor negociate, care se mai numesc și prețuri „spot”. Acest tip de operațiuni presupun lichiditatea pieței, care la rândul ei este condiționată de o serie de factori interdependenți, între care mai importanți sunt : - dimensiunea cererii, care trebuie să se caracterizeze prin amploare și continuitate; - ușurința stabilirii cantității și calității mărfii respective; - eficiența păstrării stocurilor, proces
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
unui mecanism specific, prin care odată o cerere sau ofertă acceptate prin contract „futures” asigură racordarea automată la o casă de compensație (Casa de Clearing), care devine partenerul fiecărei părți în contract. Practic, realizarea contractului se depersonalizează, iar marfa și lichiditățile necesare realizării contractului sunt asigurate. Operațiunile „futures”, sunt tranzacții bursiere care generează obligația părților de a livra sau plăti o marfă la un anumit preț și la un termen viitor stabilit în contract, dacă până la scadență debitorul obligației nu și-
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
profituri prin achiziții și vânzări de contracte, oferind hedgerilor posibilitatea de a-și „transfera” riscul, întrucât speculatorii acceptă riscul în așteptarea profitului. De aceea, speculația mai este definită ca fiind reversul hedgingului. Speculatorii sunt acei participanți pe piață care aduc „lichiditățile” necesare desfășurării unor activități reale de compensare (clearing). Față de hedgeri, speculatorii foarte rar dețin fizic o marfă care să facă obiectul contractelor futures. Speculatorii sunt negociatori profesioniști ce tranzacționează, în general, în nume propriu, utilizând tehnica obținerii de profituri imediate
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
cazul tranzacțiilor speculative „spread” sau „răspândirea” se realizează o operațiune de cumpărare și vânzare simultană a minim două contracte futures diferite. Consecințele economice ale acestor tipuri de operațiuni se regăsesc în faptul că, pe de o parte, aduc pe piață lichidități, iar pe de altă parte, „răspândirea” plasează prețurile într-o relație apropiată de cea normală, după ce această relație a suferit distorsiuni. Speculatorii, care se bazează pe metoda „răspândirii”, urmăresc piața analizând cele mai mici amănunte ce apar pe piață și
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
decât state suverane prin instituții specializate, purtătoare ale însemnelor suveranității, din această cauză nu putem discuta despre existența bancnotelor înainte de existența băncilor centrale și a statelor; bancnota circulă cu garanția statului și a instituțiilor sale; bancnota este forma valorii cu lichiditatea cea mai ridicată, fiind capabilă să intre sau să iasă în orice moment din circuitele economice pentru care a fost creată; bancnota nu implică costuri cu utilizarea sa; bancnota este un înscris universal; circulă în mod liber de la un deținător
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai devreme sau mai târziu față de momentul cronologic când devine vizibilă și poate fi declanșată de factori care par a nu avea legătură directă cu viitoarea criză 44. De exemplu, criza din anul 2008 a fost declanșată de problemele de lichiditate ale unei bănci franceze, în timp ce epicentrul său se afla de fapt în SUA45. O criză economică poate fi detectată cu o anumită precizie printr-un sistem de indicatori care pot determina starea unui sistem economic, numai că posibilitățile de combatere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Devine aproape imposibil să mai știi cine este vinovat și de unde a pornit totul. Scapă cine poate, de regulă cei care, din întâmplare sau cu bună știință, au beneficiat de un management atent bazat pe un echilibru între investiții și lichidități. Lumea intră în panică și dezechilibrele se instalează definitiv aruncând în aer producția, consumul și repartiția. Se caută noi drumuri, o nouă paradigmă care să fie consumată printr-o nouă euforie. Este procesul de ,,distrugere creatoare" specific lumii capitaliste, libere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că s-ar putea să se verse câteva picături de la cană și până la gură. Deoarece în timp ce se așteaptă ca o creștere a cantității de bani să reducă, ceteris paribus, rata dobânzii, acest lucru nu se va întâmpla dacă preferințele pentru lichiditate ale publicului cresc mai mult decât cantitatea de bani. Iar în timp ce scăderea ratei dobânzii se așteaptă ca, ceteris paribus, să sporească volumul investițiilor, acest lucru nu se va întâmpla dacă funcția productivității marginale a capitalului scade mai rapid decât rata
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fine, dacă ocuparea forței de muncă sporește, prețurile vor crește într-o anumită măsură parțial guvernată de formele funcțiilor ofertei fizice și parțial datorită creșterii nominale a unității salariale. Iar efectul creșterii de producție și creșterii prețurilor asupra preferinței pentru lichiditate va fi unul de creștere a cantității de bani necesari pentru a menține o anumită rată a dobânzii"57. Există un sistem referențial în interiorul căruia politica banilor ieftini poate reuși sau poate să nu reușească. Nu poate reuși, de exemplu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care o societate bancară înregistrează șold debitor în contul curent peste limita prevăzută la art. 3 și 4, Banca Națională a României, în conformitate cu art. 52 și 54 din Legea nr. 33/1991, va trece la măsuri speciale de supraveghere și de restabilire a lichidității societății bancare respective, în următoarea succesiune: a) supravegherea în sediile societăților bancare a operațiunilor bancare zilnice și analizarea cauzelor care au condus la depășirea limitei prevăzute la art. 3 și 4, concomitent cu acordarea unui credit pe termen fix în
NORMA Nr. 1 din 3 februarie 1994 privind refinantarea societăţilor bancare prin credit de descoperit de cont (overdraft). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109826_a_111155]
-
de cea a pieței de capital, în special. Articolul 7 (1) Din totalul activelor deținute, societățile de intermediere trebuie să mențină cel putin 75% sub formă de active financiare. ... (2) Activele financiare menționate la alin. (1) pot constă în: ... 1. lichidități reprezentînd depozite la vedere sau la termen pana la 90 de zile, constituite la bănci comerciale, si soldurile conturilor curente; 2. șoldul contului "Clienți" existent pe perioada de efectuare a compensațiilor și decontării tranzacției; 3. bonuri de tezaur răscumpărabile de
HOTĂRÎREA nr. 788 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Regulamentului privind oferta publică de vînzare de valori mobiliare şi a Regulamentului privind autorizarea societăţilor de intermediere şi a agenţilor de valori mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109771_a_111100]
-
a societăților comerciale mijlocii și mari cuprinde: - restructurarea organizatorică, prin care se urmărește flexibilitatea societăților comerciale în raport cu cerințele pieței pe baza creării de societăți mai mici a caror privatizare se poate realiza mai rapid; - restructurarea financiară, având drept scop creșterea lichidității sau solvabilității; - restructurarea tehnică și tehnologică, având drept scop ridicarea performanțelor și calității produselor; - restructurarea managerială, cu scopul promovării unor strategii adecvate adaptării la condițiile concurențiale. În funcție de performanțele evidențiate de studiile de restructurare, se va face ierarhizarea societăților comerciale și
HOTĂRÎRE Nr. 4 din 16 martie 1994 privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109857_a_111186]
-
după caz) pentru controlul calității ...................... 5 4.3. asigurarea cu baze de producție, -------------------------------- depozite, spații de cazare și alte dotări necesare ............................. 3 5. SITUAȚIA FINANCIARĂ .................... 25 din care, pe subcriterii: 5.1. bonitatea financiară ............................. 15 -------------------- din care: 5.1.1. lichiditatea patrimonială: a. - evoluția pe ultimii 3 ani ...................... 3 b. - procentul aferent exercițiului financiar al anului încheiat ............................. 3 5.1.2. solvabilitatea patrimonială: a. - evoluția pe ultimii 3 ani ...................... 3 b. - procentul aferent exercițiului financiar al anului încheiat ............................. 5.1.3
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
poz. 5.1.1a, 5.1.2a și 5.1.3a.): . în creștere ............................................ 3 puncte . oscilantă și/sau staționară ............................ 2 puncte . în descreștere ......................................... 1 punct - procentul aferent exercițiului financiar al anului încheiat (poz. 5.1.1b și 5.1.2b): lichiditatea patrimonială solvabilitatea patrimonială -------------------------- --------------------------- . peste 150% (inclusiv) .... 3 puncte . peste 90% (inclusiv) ...... 3 puncte . între 125% (inclusiv) . între 60% (inclusiv) și 150% .................. 2 puncte și 90% .................... 2 puncte . între 100% (inclusiv) . între 30% (inclusiv) și 125% .................. 1 punct și 60% ................... 1
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]
-
Elemente privind evoluția bonit��ții financiare -------------------- ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumire Simbol UM Evoluția indicatorilor după datele din crt. indicator bilanțurile contabile ale exercițiilor financiare încheiate la data de: ────────────────────────────────────────────── 31. XII. 31. XII. 31. XII ......... ........ ....... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Lichiditatea patrimonială Lp % x x x 2. Solvabilitatea patrimonială Sp % x x x 3. Rata profitului �� net Rpn % x x x 4. Viteza de rotație a fondului de rulment Vr nr. cicluri ----------- - - x an B. Elemente privind capacitatea financiară a contractantului
NORME METODOLOGICE din 20 iunie 1994 privind conţinutul-cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor publice (Anexa la Ordinul comun MF-MLPAT nr. 792/13N din 20 iunie 1994)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111416_a_112745]