4,823 matches
-
Distincția dintre substituție și comutație nu este întotdeauna recunoscută, încît acești doi termeni sînt considerați de multe ori sinonimi. Substituția permite recunoașterea variantelor în cadrul unei structuri fixe și prin ea se poate stabili corect, pe planul conținutului, problema sinonimiei. În lingvistica structurală, substituția este operația de a înlocui partea detașabilă a unui enunț printr-un element care conservă valoarea gramaticală din enunț, ceea ce permite determinarea claselor de morfeme. Astfel, într-un enunț precum Apreciez gestul tău, cuvîntul tău se poate substitui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și permit nu numai interpretări în legătură cu statutul și starea științei, ci și construcții de sisteme cognitive cu niveluri superioare de abstracție. Desigur, cuvîntul teorie are o largă întrebuințare în știința limbii, în diferite conpartimente ale ei, încît sînt teorii în lingvistica generală, teorii semantice, teorii gramaticale etc. Există, de asemenea, o teorie a textului, care întrunește mijloacele și procedeele de studiere a textului ca entitate cu o structură sintactică și cu o semnificație unitară. În principiu însă, această "teorie" este o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantice, teorii gramaticale etc. Există, de asemenea, o teorie a textului, care întrunește mijloacele și procedeele de studiere a textului ca entitate cu o structură sintactică și cu o semnificație unitară. În principiu însă, această "teorie" este o ramură a lingvisticii care are ca obiect strcturile formale și de conținut ce depășesc dimensiunea frazei. V. concept, metalimbă, terminologie, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. IO TEREN. Întrebuințat în mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etnologia nu se poate concepe fără muncă de teren și această disciplină s-a constituit pe această bază, dezvoltînd metode de observare prin care cercetătorii ajung la cunoașterea comunităților studiate. De asemenea, sociolingvistica nu poate fi în principiu decît o lingvistică de teren, orientată spre observarea faptelor sociale reale, ceea ce permite accesul la faptele lingvistice și discursive autentice, care nu ar putea fi nici inventate și nici obținute prin autoanaliză. Cercetătorul sociolingvist încearcă să aibă acces la formele autentice ale limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
La nivelul discursului științific sau tehnic nu este exclusă posibilitatea ca unii termeni sau unități terminologice să migreze spre alte (sub)domenii, apropiate sau chiar diferite, sau chiar spre limba comună (în texte de popularizare științifică). Terminologia externă reconsideră rolul lingvisticii în terminologie, metoda specifică acestei orientării fiind cea lingvistică. Obiectivul terminologiei externe este explicarea și descrierea termenilor de specialitate în sine sau în relația cu limba comună, prin raportare la contextul lingvistic și extralingvistic, perspectiva lingvistică fiind legată de actualizarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
posibilitatea ca unii termeni sau unități terminologice să migreze spre alte (sub)domenii, apropiate sau chiar diferite, sau chiar spre limba comună (în texte de popularizare științifică). Terminologia externă reconsideră rolul lingvisticii în terminologie, metoda specifică acestei orientării fiind cea lingvistică. Obiectivul terminologiei externe este explicarea și descrierea termenilor de specialitate în sine sau în relația cu limba comună, prin raportare la contextul lingvistic și extralingvistic, perspectiva lingvistică fiind legată de actualizarea termenilor în discurs. V. termen. BEJOINT - THOIRON 2000; DSL
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să i se confere aprioric un sens, orice text avînd o intenție, o finalitate. Eugen Coșeriu, respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți ale gramaticilor unor limbi și științe ale textului în general, propune o lingvistică textuală, încă din 1955, în articolul său publicat în limba spaniolă, "Determinación y entorno. De los problemas de una lingüística del hablar", (Romanistisches Jahrbuch 7, Berlin, 29-54; reluat în Teoría del lenguaje y lingüística general, Madrid, Gredos, 1973: 282-323). Lingvistica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg din necesități metodologice. Stabilirea unei tipologii a textelor ar putea avea în vedere și optica lingvisticii integrale a lui E. Coșeriu, după care categoriile de texte se stabilesc prin apelul la funcția textuală, în calitate de categorie a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în știința textului au
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Prin urmare, în confomitate cu direcția de cercetare promovată de poetică și în filiație cu retorica clasică, dar, mai ales, prin prisma achizițiilor lingvisticii cognitiviste, un text este o narațiune dacă se individualizează prin temporalitate minimală (după care evenimentele se desfășoară succesiv), unitate tematică centrată în jurul unui actor-subiect, de regulă antropomorf, unitate de acțiune, concentrată în transormarea unei situații inițiale într-o stare finală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
real, sens. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO TIPOLOGIE. În general, tipologia este studiul asemănărilor semnificative al unui grup de entități, realizînd o clasificare a lor. Pornind de la această semnificație de bază a termenului tipologie, în domenii precum psihologia, semiotica și lingvistica, cercetarea tipologică este foarte extinsă și reprezintă încă un cîmp al dezbaterilor și al analizelor în vederea stabilirii criteriilor și parametrilor de clasificare cu cea mai mare relevanță. Pentru a n a l i z a d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea realizată de R. Jakobson în 1963 și care deosebește discursurile prin maniera în care ierarhizează funcțiile limbii (referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică, poetică). Ulterior, s-au realizat însă și alte clasificări ce se cuprind în acest grup, căci, în lingvistica engleză, se disting adesea două funcții majore: una tranzacțională, care corespunde exprimării conținutului, și alta interacțională sau interpersonală, implicată în exprimarea relațiilor sociale și atitudinilor personale. Dezvoltarea teoriei actelor de vorbire a avut și ea un reflex în această tipologie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parțială, în sensul că are un anumit procent de pierderi sau de incertitudini, încît a urmări absolutul în cadrul comunicării interculturale prin traduceri este o absurditate. Deși prin trăsăturile de bază traducerea este legată în mod esențial de cercetarea care privește lingvistica generală și comunicarea interculturală, ea trebuie avută în vedere și de a n a l i z a d i s c u r s u l u i, deoarece rezultatul ei este un discurs (sau un text) ce are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în raport cu apropierea de trăsăturile originalului și în raport cu exigențele normei limbii traducerii. V. discurs, metalimbă, normă, paratext, referință, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN 2008. RN TRANSFER. În lingvistică, prin transfer se înțeleg de obicei situațiile de trecere a unor elemente din sistemul unei limbi în sistemul alteia, atunci cînd ele se află în contact, adică atunci cînd un vorbitor învață sau cunoaște și altă limbă pe lîngă cea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
transfrastica se încadrează în sfera pragmaticii, dar recurge și la elemente de sintaxă și de semantică în vederea definirii, a descrierii și a investigării sub aspect funcțional a unităților de dincolo de enunț, precum și a stabilirii tipologiei acestora. Fiind o extensie a lingvisticii frastice, transfrastica explică procesul de constituire a textelor pornind de la combinarea frazelor (de obicei nu mai mult de două enunțuri sau replici dialogale). Analiștii discursului dispun de acest nivel minimal de analiză a conexiunilor interpropoziționale, dar se interesează mai ales
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnificație sau pentru sens. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, cuvîntul valoare poate fi antrenat în variate situații de interpretare, prin accepțiunile posibile pe terenul lingvisticii. Fiind enunț sau sumă de enunțuri, discursul ține de logosul apofantic, fiindcă afirmă sau neagă ceva, și, în acest caz, poate fi operantă și valoarea de adevăr, specifică logicii, care este implicată în majoritatea structurilor discursive, tipul dialogic relevînd în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; LYONS 1977; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO VARIETATE. În vorbirea obișnuită, prin varietate se denumește trăsătura sau starea de a exista și de a se manifesta în forme multiple și diferențiate. În lingvistică, acest cuvînt se folosește pentru a preciza caracterul diferit (din punct de vedere spațial, social, profesional, stilistic etc.) al compartimentelor limbii istorice. V. limbă funcțională, sociolingvistică, stiluri ale limbii. VARO - LINARES 2004. IO VEROSIMIL. În Poetica aristotelică, verosimilul este instituit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Adam, Éléments de linguistique textuelle, Mardaga, Liège, 1990. ADAM 1992 = Jean-Michael Adam, Les textes : types et prototypes, Nathan, Paris, 1992 ADAM 2005 = Jean-Michel Adam, La linguistique textuelle. Introduction à l'analyse textuelle des discours, Armand Colin, Paris, 2005 (trad. rom. Lingvistica textuală, Institutul European, Iași, 2008). AQUIEN - MOLINIE 1996 = Aquien, Michèle, Molinié, Georges, Dictionnaire de rhétorique et de poétique, Librairie Générale Française, Paris, 1996. AMOSSY - MAINGUENEAU 2003 = Amossy, Ruth, Maingueneau, Dominique (coord.), L'Analyse du discours dans les études littéraires, Presses
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1973. BEAUGRAND - DRESSLER 1981 = Beaugrande, Robert de & Dressler, Wolfgang. 1981. Introduction to Text Linguistics, Longmans, London, 1981. BENVENISTE 1966 (I), 1974 (II) = Benveniste, Émile, Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris, vol. I, 1966, vol. II, 1974 (trad. rom. Probleme de lingvistică generală, Universitas Teora, București, vol. I-II, 2000). BLOOMFIELD 1933 = Leonard Bloomfield, Language, Henry Holt, New York, 1933. BOURDIEU 1982 = Bourdieu, Pierre, Ce que parler veut dire: l'économie des échanges linguistiques, Fayard, Paris, 1982. BUSSMANN 2008 = Bußmann, Hadumod (Hgg.), Lexicon
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2008. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 = Charaudeau, Patrick, Maingueneau, Dominique et al., Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002. COȘERIU 1962 = Coseriu, Eugenio, Teoría del lenguage y lingüística general. Cinco estudios, Editorial Gredos, 1962 (trad. rom. Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004). COȘERIU 1973 = Coseriu, Eugenio, Lezioni di linguística generale, Torino, 1973 (trad. rom. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000). COȘERIU 1980 = Coseriu, Eugenio, Textlinguistik. Eine Einführung, Tübingen, 1980 (trad. rom. Lingvistica textului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Coseriu, Eugenio, Teoría del lenguage y lingüística general. Cinco estudios, Editorial Gredos, 1962 (trad. rom. Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004). COȘERIU 1973 = Coseriu, Eugenio, Lezioni di linguística generale, Torino, 1973 (trad. rom. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000). COȘERIU 1980 = Coseriu, Eugenio, Textlinguistik. Eine Einführung, Tübingen, 1980 (trad. rom. Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013). COȘERIU 1994 = Coșeriu, Eugen, Prelegri și conferințe, Iași, 1994. CRUSE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004). COȘERIU 1973 = Coseriu, Eugenio, Lezioni di linguística generale, Torino, 1973 (trad. rom. Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000). COȘERIU 1980 = Coseriu, Eugenio, Textlinguistik. Eine Einführung, Tübingen, 1980 (trad. rom. Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica sensului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013). COȘERIU 1994 = Coșeriu, Eugen, Prelegri și conferințe, Iași, 1994. CRUSE 2006 = Cruse, Alan, A Glossary of Semantics and Pragmatics, Edinburgh University Press, Edinburg, 2006. DETRIE - SIBLOT - VERINE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996). PROPP 1928 = Propp, Vladimir, Morfologhia skazki, Leningrad, 1928 (trad. rom. Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970. SAUSSURE 1916 = Saussure, Ferdinand de, Cours de linguistique générale, Payot, Paris, 1916 (trad. rom. Curs de lingvistică generală, Polirom, Iași, 1998). SEARLE 1969 = Searle, John, Speech acts. An essay in the philosophy of language, Cambridge University Press, Cambridge, 1969. TESNIERE 1959 = Tesnière, Lucien, Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck, Paris, 1959. VARO - LINARES 2004 = Varó, Enrique Alcaraz, Linares
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
limbajului. De la începuturi până la Rousseau, Humanitas, București, 2011). Coseriu, Eugenio, Gramática semántica, universales. Estudios de lingüística funcional, Editorial Gredos, Madrid, 1978. Coseriu, Eugenio, El hombre y su lenguage. Estudio de teoría y metodología lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Coșeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994. Coșeriu, Eugeniu, Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009. Coseriu, Eugenio, Principios de semántica estructural
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
su lenguage. Estudio de teoría y metodología lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Coșeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994. Coșeriu, Eugeniu, Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009. Coseriu, Eugenio, Principios de semántica estructural, Editorial Gredos, Madrid, 1977. Coseriu, Eugenio, Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, Editorial Gredos, Madrid, 1973 (trad. rom. Sincronie, diacronie și istorie. Problema
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cermi, Iași, 2004. Hristea, Theodor, Frazeologia și importanța ei pentru studiul limbii, în "Limbă și literatură", vol. I, 1984, pp. 5-14. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversația. Structuri și strategii, Edituara All Educațional, București, 1999. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, Editura All Educațional, București, 2003. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Zafiu, Rodica, Croitor, Blanca, Mihail, Ana-Maria, Sintaxă și funcționare discursivă: preteriția în discursul politic, în Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guțu Romalo, Editura Universității, București, 2009, pp. 105-108. Iordan, Iorgu, Stilistica
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]