3,986 matches
-
de Ion Vinea și sugerată de avangardiștii de la unu, în Istoria... sa, Călinescu făcuse o apropiere hazardată între Urmuz și suprarealism: „Suprarealismul român este, prin Urmuz, anterior celui francez și independent”. Însă în pasajul despre Urmuz din „Curs de poezie”, luciditatea programatică a autorului „Fuchsiadei”, generatoare de comic și deci nonsau antilirică, era deosebită ferm de programul suprarealist... Un „precursor al suprarealismului” va fi considerat Urmuz și de către Eugéne Ionesco, în articolul din Les léttres nouvelles (intitulat „Précurseurs roumains du surréalisme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Dacia, Cluj, 1998, p.173). Dar oare trebuie să ne reprezentăm literatura onirică (și, în particular, „onirismul estetic”, „structural”, profesat de Leonid Dimov, D. Țepeneag, Vintilă Ivănceanu și ceilalți) asemenea unei literaturi delirante, scrisă în stare de transă, fără cenzura lucidității auctoriale? Dimpotrivă... Primul susținător scriptic al ideii „onirismului” urmuzian (e vorba, desigur, de un alt fel de onirism decît cel „estetic” al lui Dimov și Țepeneag din anii ’60) a fost Ion Biberi, care, într-un eseu interbelic publicat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fragment o conține pe de-a-ntregul”. Însă, deși Urmuz are „reprezentarea limitelor literaturii” și a „contradicțiilor sale absurde”, pe care numai „artistul de geniu le poate integra și absolvi”, el se oprește în fața limitei, preferînd, în locul „mărginirii fatale a creatorului”, luciditatea „celui avizat”. Conștiința critică sterilizată învinge, așadar, spiritul creator. Raicu refuză totuși calificativul de „antiliteratură”: „Urmuz e un devotat al ideii de literatură (...) își iubește personajele de o puerilitate simpatică (...) uneori, demonică și răutăcioasă, alteori”. Pornind de la „Fuchsiada”, eseul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la cuvînt, ci de la paragraf la paragraf”. Cu alte cuvinte, ea revine mereu la „partea cea dreaptă”, cu „un simț al gradației și simetriei uluitor”, în vreme ce „lunarul” Urmuz „e un divagaționist absolut. Confuzia lui e rotundă ca și pămîntul, devine luciditate, pe partea cealaltă”. Fără comentarii... Într-o secvență intitulată „Enigme și evidențe urmuziene” din volumul Afinități efective, Ed. Cartea Românească, București, 1990, Șerban Foarță speculează în marginea obedienței timorate a lui Urmuz față de imaginea dominatoare a Tatălui. Este identificat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și vitalitatea lui”. Urmuz este văzut ca „un Făt-Frumos care contrazice orice regulă a basmului”. Către final, discursul devine delirant, în consonanță cu retorica encomiastică a României ceaușiste: „un profet al vieții a putut (...) să prindă treptat, cu o neiertătoare luciditate, evoluția veacului. (...) Literatura lui, în care imaginarul nu pare a avea nici început, nici sfîrșit, este o infailibilă dovadă a acestei previziuni. A prevăzut chiar moartea artei, a imaginației — așadar pe Foucault și Beckett la un loc”. O adevărată răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Siponto. În starea în care se afla, era ca și cum ai merge la moarte de bunăvoie, cu atât mai mult cu cât armata era alcătuită în mare parte din mercenari samniți. Am decis atunci să-l însoțesc. Într-un moment de luciditate, mi-a dat o armură și un cal de luptă; după câteva ore, m-a întrebat cine eram și de unde am apărut. În timp ce înaintam pe via Traiana, oștenii care călăreau alături de mine mi-au povestit că Rodoald și Grimoald au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
înțeleptul rege Rotari își pierduse deja complet mințile. Dumnezeu i-a venit în ajutor, a avut milă de trupul său împuținat și slăbit, umflat din pricina urinei, și, în timp ce eu îi rosteam Akathistos-ul, i-a îngăduit din senin câteva momente de luciditate. Eram doar noi doi în camera lui; a întins o mână spre mine, și m-a cuprins deznădejdea văzându-i brațul drept subțiratic precum cel al unei femei. - Stiliano, a făcut el. Am îngenuncheat lângă el, și, luându-mi mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
roman. Nu-l interesa școala, ci tinerețea - acei ani ușori și liberi, dar totodată teribili, suspendați În pragul identității și al vieții. Se simțea capabil să o Înfățișeze pe Valentina Buonocore - sau pe oricare altul. Simțea că are calitățile necesare: luciditate, o privire deschisă asupra lumii, compasiune, stil și darul de a putea trăi detașat de ceilalți, chiar dacă putea pătrunde În fiecare dintre ei. Din acest motiv, suportase și stilul invaziv al directoarei, bănuielile părinților și aluziile lor la capacitățile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
niciodată să gândească. Va face ceea ce vrea. Eu voi picta. Voi organiza subminarea mondială a sistemului. Dar nici asta. Nu voi face nimic. Voi trăi pentru ea. Dar refuză imediat acel vis nesigur, căci prima calitate a unui anarhist este luciditatea mentală și evaluarea obiectivă a realității. Și chiar dacă uneori, din ce În ce mai des, În aceste ultime luni avusese impresia că poate auzi adevăratele gânduri ale Majei și cuvintele pe care nu i le spusese niciodată, Își repetase mereu că nu era decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și duși au fost. Siguranța Eliberatorului, modul lui liniștit și operativ îi impuseseră respect atunci, iar acum încă și-l mai amintea ca pe un ins pozitiv. Și nu putea să nu recunoască înrudirea: Andrei Ionescu avea același gen de luciditate ca și Eliberatoru. Pe când Zogru perinda astfel de amintiri, Giulia ieșise din casă și se aruncase într-un taxi. A țâșnit imediat în urma ei, dar și-a dat seama că n-avea în cine să intre. În capătul străzii gâfâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
în sângele cald și s-a pus la curent cu sentimentele ei, uimit cât de departe se afla imaginea pe care și-o făcuse despre ea. Era intimidat și cumva jenat pentru că dăduse năvală. În lumea ascunsă a Giuliei erau luciditate și acceptare. Toate contactele ei erau simple utilități. Părinții erau sprijinitorii financiari, pe care trebuia să-i determine să se simtă mulțumiți că și-au făcut datoria, iar restul erau furnizorii plătiți. Între aceste două categorii se derula viața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
parte de meduza În care dăduse cu piciorul unul din jandarmi. Pentru Marie, Cel-de-Sus va judeca, Din miezul stîncii sîngele va picura, Iar lumina brusc va apărea. - Coșmarul continuă... murmură Marie, copleșită. Recunoscu În sinea ei că fusese lipsită de luciditate, voise să creadă În vinovăția lui Gwen În primul rînd pentru ca această oribilă afacere să ia sfîrșit. - Philippe... Îi șopti Lucas văzîndu-l pe soțul lui Gwen venind În goană spre ei. TÎnăra femeie făcu cîțiva pași În Întîmpinarea lui, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ca s-o readucă la realitate. - Tot coșmarul acela? Nu vrei să-mi vorbești despre el? TÎnăra femeie, incapabilă să răspundă, se ridică și se duse să-și dea cu apă pe obraz Înainte de a putea să-și recapete Întreaga luciditate. Cu un gest care Îi era familiar, Își adună pletele, răsucindu-le Într-o coadă groasă. - E greu, e atît de imprecis, dar... De fiecare dată, chiar Înainte să mă trezesc, am impresia că sînt pe punctul să pricep ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În cartier apăreau tot mai multe afișe chemând la vigilență și la luptă Împotriva Frontului Național. Extrema indiferență pe care, Într-un sens ca și-n altul, o manifesta față de această chestiune era deja, În sine, un simptom alarmant. Tradiționala luciditate a depresivilor, descrisă adesea ca un dezinteres total față de preocupările omenești, se manifestă În primul rând printr-o lipsă de interes față de chestiunile efectiv neinteresante. Astfel, la rigoare, se poate imagina un depresiv Îndrăgostit, Însă un depresiv patriot pare pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a înstrăinat de esența sa religioasă. Sub aparența prosperității, imaginea omului contemporan adept al societății de consum, camuflează însingurarea, neliniștea în relație cu sine și cu lumea spiritului, incapacitatea de a comunica profund. Cu toate acestea, în momentele sale de luciditate în sens spiritual, omul postmodern percepe prezența divină sub forma unei certitudini către care tinde, sau de care se îndepărtează, după cum circumstanțele existenței lui îl influențează.
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
și totul va decurge în mod natural. Ai încredere în mine. Tumuri, fus, cinel, tobă mare, apoi o explozie generală, și bateria s-a oprit. Am sorbit calm din pahar. Creierul meu își regăsise o stare de euforie ciudată, o luciditate pură, așa cum simțisem după ce făcusem sex prima dată în viață. Câștigasem. Dacă aș fi vrut, aș fi putut nărui lumea cu un gând, sau aș fi putut s-o conțin, sau s-o învăț ce înseamnă puterea adevărată a compasiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Șampania a pocnit și s-a vărsat pe covor. Elena a căzut în genunchi, împroșcând printre dinți fărâme de tort. A luat sticla, dar a scăpat-o iar. Ioana a avut o clipă de luciditate la gândul că mizeria va trebui să fie curățată până mâine la trei după-amiaza, când i se întorcea familia de la băi. Deocamdată însă era greu să articuleze și să dezvolte o judecată coerentă, așa că s-a tăvălit și ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ei, nu ei pe mine. E prea cocoș pentru gustul meu. Poate de aia sunt un pic nesigură. Io știu. Mamă, Sam, mă gândeam eu, ți-ai ratat cariera cu artele vizuale: cu darul vorbirii ăsta al tău, de o luciditate extraordinară ar trebui să scrii romane sau să intri în politică... Sally mă privea, schimonosindu-și fața cea mică mai expresiv decât ar fi reușit vreodată vreo mutră de anglo-saxon. —Da ție îți place mult, nu? zise el. Dădui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
gâtul și umerii, dar știam că e el. M-am ascuns într-o nișă și, când a trecut pe lângă mine, l-am lovit în cap cu un drug de fier; îmi amintesc că mi-am zis într-un moment de luciditate că visele au o capacitate foarte convenabilă de a-ți pune la dispoziție bare de fier cât ai clipi. Hugo a căzut ca bolovanul și cuțitul i-a scăpat din mână. Am îndepărtat cuțitul cu o lovitură de picior și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
teorie, există Iad și există Rai. Practic, nu știm nimic cu ceritudine. Nu înțelegi că viața ta de până acum s-a terminat. Lucia trebuie ștearsă cu buretele din gânduri. Și Magicianul la fel. Grăbește-te, astfel de moment de luciditate sunt rare. Fugi către casă, cât mai poți. Și nu uita - laptopul, geamantanul, banii, Lucia... Laptopul, geamantanul, banii, Lucia. Țâșni de pe gărduleț și începu să alerge, din nou. Pantofii mușcau din asfaltul trotuarului cu o poftă nebună, iar curentul de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cufunde într-o meditație trancendentală, combinată cu practicile ioghinetibetane. Avea, însă, și practicile lui, proprii, spre a-și înlesni concentrarea până la exaltare. Un ritm al spiritului vital, un fel de stăpânire, o frână asupra respiratiei până la oprire, un fel de luciditate ca un control pus pe bătăile inimii, și atintirea unei imagini mintale, care crește, se amplifică sub privirile unui ochi lăuntric... Dar, Vasilica îi revenea în minte mereu, cu tot mai multă putere, alungându-i somnul. Nu putea să uite
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
putere să schimb ceva. Încercam să-mi clintesc cu mintea destinul, să-l vindec, mi-l Închipuiam pe Ștefan ieșind din Învelișul lui de marasmă precum un vierme de mătase, neperturbat de trecerea timpului, anulându-și Într-o clipă de luciditate programul de autodistrugere pe care și-l declanșase Încă din adolescență, prin desfrâu și alcool. Apoi plonjam cu gândul În structura ascunsă a lumii aceleia abominabile, atârnată de un fir de paianjen În care trăiam, și cotrobăiam În neant după
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
putere să schimb ceva. Încercam să-mi clintesc cu mintea destinul, să-l vindec, mi-l închipuiam pe Ștefan ieșind din învelișul lui de marasmă precum un vierme de mătase, neperturbat de trecerea timpului, anulându-și într-o clipă de luciditate programul de autodistrugere pe care și-l declanșase încă din adolescență, prin desfrâu și alcool. Apoi plonjam cu gândul în structura ascunsă a lumii aceleia abominabile, atârnată de un fir de paianjen în care trăiam, și cotrobăiam în neant după
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ani, Însă, un oricum, ci, prin muncă, prin respect, prin stimă, prin iubire, prin cinste, prin fermitate, prin voință, prin hărnicie, prin prietenie, prin conciliere, prin simplitate, prin calm, prin drăgălășenie, prin iertare, prin neatac, prin neînverșunare, prin virtuozitate, prin luciditate, prin rapiditate, prin nepierderea ritmului, prin ațintirea privirii, permanent, spre pisc. Așa a traversat, ca un strălucit Înnotător, valurile vieții, că nu există viață fără valuri, deci, valurile școlii elementare, ale celei liceale de meserii, și ale celei superioare, ale
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Strîmtorați, cei mai mulți dintre ei, mereu datori, băuți uneori, cînd nu erau pe motociclete, extaziați de drogurile lor ușoare, nu toți, dar destui, arțăgoși, nu peste măsură, doar dacă le dădea cineva motiv; deprimați, unii, gata, Într-un moment de maximă luciditate, să se sinucidă, făcuseră cîțiva asta. Trăiau periculos, dar numai așa simțeau - ori numai li se părea - că sînt Ei. Thomas devenise eL, În scurtă vreme și L avea să devină minuscul: el, Thomas, așa cum și T-ul, după aceea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]