3,374 matches
-
principii care au subminat organizațiile fordiene. Iată publicitatea anexată la rândul ei de logicile de diversificare și de permanentă înnoire caracteristice societății de hiperconsum. Mai întâi, numeroase campanii de publicitate renunță la punerea în valoare repetitivă a produsului, privilegiind spectaculosul, ludicul, umorul, surpriza și seducerea consumatorilor. Publicitatea zisă „creativă” este expresia acestei schimbări. Nu mai este atât vorba de a vinde un produs, cât de un mod de viață, de un imaginar, de niște valori care declanșează o emoție: comunicarea se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să trecem sub tăcere ceea ce constituie una dintre trăsăturile lui esențiale, adică generalizarea practicilor de divertisment alese liber în funcție de gusturile și de aspirațiile fiecăruia. Odată cu extinderea timpului liber, a vacanțelor, odată cu avântul divertismentului s-a difuzat și gustul pentru activități ludice, s-a amplificat revendicarea unui timp pentru sine, a unor momente centrate pe dorințe individuale. Faza II a impulsionat apariția unei fun morality bazate pe prioritatea acordată plăcerilor clipei și ale individului, pe visurile de evadări distractive, pe pasiunea călătoriilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
suntem nevoiți să constatăm că nu mai avem la dispoziție niciun model credibil de societate alternativă: suntem în postura celui care își asumă o denunțare radicală fără a avea speranța în organizarea practică a unei alte lumi. Gadget-ul și ludicul au luat locul perspectivelor de a revoluționa realmente organizarea comercială a modurilor de viață 14. Consumul-lume înaintează irezistibil asemenea unui destin. S-a analizat în mod pertinent această „reînarmare a criticii” ca fiind un protest „esențialmente moral” care, purtat pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reduce cursa spre consum la niște confruntări și rivalități onorifice, ea a știut să recunoască aici un fel de experiență metafizică, o „explorare a existenței”, implicând chestiunea timpului, a spațiului și a sinelui. Aceste analize care insistă asupra dimensiunilor pasionale, ludice, existențiale ale lumii tehniciste merită salutate. Rămâne de văzut dacă metafora dionisiacă se potrivește într-adevăr vremurilor ce vin. Ecoul provocat de această problematică și analizele sociologice pe care le-a alimentat cer să ne oprim asupra ei, reexaminându-o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai primitoare în concordanță cu viața cotidiană. Orientarea cantitativistă din faza II și-a trăit traiul: în prezent, idealul poate fi indentificat cu protecția patrimoniului și cu preocuparea pentru bunăstarea urbană, cu amenajări diversificate ce permit luarea în stăpânire sensibilă, ludică și convivială a spațiului. Raționalismului funcționalist și obiectivist îi urmează un raționalism lărgit sau pluridimensional ce integrează aspirațiile umane într-o aemenitas inseparabilă de valori ca senzitivitatea, frumusețea, memoria și imaginarul 11. Și amenajarea spațiului periurban exprimă noua preeminență a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
burghez caracterizat prin aglomerare și elemente suprapuse decorative s-a demodat și la fel s-a întâmplat și cu funcționalismul aseptizat. Designul hipermodern privilegiază materialele ușoare, mobilitatea și adaptabilitatea, asocierea funcționalului cu măsura, a purității cu convivialitatea, a nomadismului cu ludicul. Ca ecou la sistemul de referință al hiperindividului decompartimentat, neodesignul vizează un confort psihologic și senzitiv. În termeni mai generali, după anii 1990 vedem dezvoltându-se un design de tip polisenzorial care are drept scop optimizarea dimensiunii senzoriale a produselor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
standuri cu lucruri de ocazie, buticuri și artizanate. Sărbătoarea Muzicii, a Cinematografului, a Sporturilor nautice, Serbările Zăpezii, Serbarea Fructelor, a Vegetarienilor, a Luminilor, a Florilor, a Pădurii, peste tot au loc ceremonii inedite în cursul cărora se împletesc culturalul cu ludicul, istoria cu turismul, tradiția cu interesul comercial. În câteva decenii s-a trecut de la memorie la hipermemorial, de la regimul finitudinii la infinit: Philippe Muray are dreptate atunci când vorbește de instaurarea unui „sistem hiperfestiv”, a unui festivism galopant în sânul societății
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acest model, numeroase festivități contemporane se caracterizează prin aceea că sunt mai puțin solicitate să întrețină vitalitatea elementelor esențiale ale culturii colective decât să învioreze prezentul oamenilor. Este vorba nu atât de reînvierea trecutului, cât de transformarea prezentului în timp ludic și recreativ. Ce altceva este Crăciunul, dacă nu un munte de cadouri destinate să-i facă pe copii fericiți? Ce altceva este 14 iulie, dacă nu o zi nelucrătoare destinată divertismentului? Ceea ce contează nu e atât fenomenul aniversat, cât divertismentul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
psy care promovează exprimarea afectelor și expansivitatea emoțională. Proslăvind satisfacerea plăcerilor și a nevoii de divertisment, era abundenței a reușit, ajutată în această privință și de valorile psihologice, să substituie normelor rigoriste și convenționaliste un sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe fantezie: expresivitate emoțională, destindere și spontaneitate. Ceea ce s-au străduit timpurile moderne să refuleze (dansul liber, ritmurile trepidante, travestirile, dezlănțuirea emoțională) a putut reapărea la suprafață sub forma tot atâtor concretizări ale „dreptului” la plăcere, la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sportiv”, cu scopul de a evita plictiseala, de a varia orizonturile și plăcerile. Astfel, activitatea sportivă se înscrie și ea în rândul comportamentelor normale, eclectice, experiențiale ale hiperconsumului. Sporturi fun, practici sportive multiple - e timpul supravalorizării sistemelor de referință senzitive, ludice și conviviale mult mai mult decât al celor specifice câștigătorului. La baza vârstei fun a sportului se află, în principal, aventura simțurilor, căutarea de noi experiențe, nevoia de a evada. Până la urmă, asocierea sportului-divertisment cu idealul performanței apare ca un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acestui look (culorile variate, fantezia, eleganța și seducția ținutelor). La fel stau lucrurile și în ce privește lenjeria feminină, care, asociată cândva cu normele igienice, a devenit un element al modei de sine stătător, redesenat de idealurile hedoniste și senzoriale, sexy și ludice, glamour și poetice. Ca și lenjeria feminină, ochelarii sunt vânduți în mod frecvent ca produse de modă sau de „fantezie”. Piețele de consum semnalează pretutindeni reculul „eficacității” stricte în avantajul unui proces de hibridare în care performanța tehnicistă nu are
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
au mai multe șanse de a fi satisfăcătoare cu femei active, dezinhibate, decât cu femeile care le consideră o pedeapsă? Dacă sexualitatea din epoca liberală generează anxietate comparativă, ea favorizează, în același timp, o sexualitate mai senzualistă, mai recreativă, mai ludică. La urma urmelor, hipermodernitatea nu se definește prin obsesia recordurilor ridicate în slăvi de mass-media, ci, mai degrabă, prin hedonizarea și diversificarea comportamentelor sexuale ale majorității oamenilor. Să nu veștejim epoca sexului-plăcere, punându-i în spate toate relele. Și, sincer
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
unei mântuiri terestre ce va să vie, ci fericirea imediată, eliberată de ideea de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste nu ține de o gândire dialectică: ea este euforică și instantaneistă, exclusiv pozitivă și ludică. Discursul profetic a fost preluat de consacrarea prezentului hedonist vehiculat de mitologiile festive ale obiectelor și divertismentelor. Fapt care nu împiedică nicidecum ca secolul XX să fie însoțit de o profundă criză a religiei laice a progresului. Apărută în secolele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Mauzi, L’idée du bonheur dans la littérature et la pensée française au XVIIIe siècle, Albin Michel, Paris, 1994, cap. 10. 13. Alvin Toffler, op. cit., cap. X. 14. De unde rezultă că faza III funcționează conform a două logici contrare, consumul ludic dezvoltându-se în paralel cu consumul anxios sau neîncrezător (calitatea produsului, pericolul mărfurilor, al organismelor modificate genetic etc.). 15. Anne Godignon, Jean-Louis Thiriet, „Pour en finir avec le concept d’aliénation”, Le Débat, nr. 56, septembrie-octombrie 1989. 16. Guy Debord
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
descrie cu succes toate aceste caracteristici în La société de consommation, ed. cit. 11. La începutul anilor 1960, Edgar Morin scria deja: „Cultura de masă orientează căutarea mântuirii individuale înspre divertisment”: „ceea ce e nou”, adaugă el, „sunt progresele unei concepții ludice asupra vieții”; E. Morin, L’esprit du temps, Grasset, Paris, 1962, pp. 92-93. 12. Între 1961 și 1981, numărul persoanelor care au plecat în concediu cel puțin o dată pe an s-a triplat, crescând de la 10 la aproape 30 de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, pp. 315-325. 14. Astfel, acțiunile zise de „rezistență culturală” (mâzgălirea panourilor publicitare, logouri deturnate de la sensul inițial, spargerea pneurilor arogantelor 4x4, „raiduri” pe Internet) tind să împrumute forme specifice civilizației ludice de piață (umor, animație gadget-izată, kidnapping al clovnului Ronald de la McDonald’s, parodii de slujbă religioasă în „biserica Prea-Sfântului-Consum”). În timpul acțiunilor de nesupunere civică, „spectacolul” continuă: chiar și antipublicitatea este încărcată de spirit publicitar. 15. Marcel Gauchet, op. cit., pp. 321-325
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
realiza un produs. Proiectul poate avea o conotație teoretică, practică, constructivă, creativă. El se poate derula într-o perioadă mai mare de timp, pe secvențe determinate dinainte sau structurate circumstanțial. În funcție de particularitățile de vârstă, acesta poate să includă și componente ludice. 4.3.4. Portofoliultc "4.3.4. Portofoliul" Se prezintă ca o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvență mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
îi permit lui Democrit să strălucească printr-o vorbă de duh și să practice faimoasele sale predicții - în realitate, niște deducții obținute în mod cauzal, rațional și clasic -, validând astfel ipotezele sale filosofice serioase. Povestind aventurile simulacrului într-un mod ludic - și chiar hedonist! -, filosoful își adaptează învățătura la diferiți auditori. Iată din ce motive, orbindu-se, bătrânul practică o înțelepciune paradoxală. Bineînțeles, el poate și să acționeze asupra dorințelor sale, să propună o dietetică a acestora, adăugându-i, la o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit cu această parte a corpului: a strâmba din nas când
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace de a accede atât la cunoaștere, cât și la adevărurile faptice, subiective și relative - încă o piatră aruncată în grădina lui Platon... 4 Ludic, agonic și comic. Atâta vreme cât anecdotei i se va refuza aceeași forță teoretică și aceeași încărcătură intelectuală ca și dialogului, tratatului și demonstrației, atâta vreme cât jocului de cuvinte, vorbei de duh, provocării, gesturilor li se va contesta puterea de a învăța ceva
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în subsolul istoriei ideilor, unde trebuie să-i căutăm și să-i găsim pentru a-i scoate la lumină. Ansamblul anecdotelor referitoare la Aristip din Cirene are aceeași semnificație: ele constituie o formidabilă mașină de război antiplatoniciană. Într-un spirit ludic și comic așadar, ele recurg la o metodă agonică pentru a atinge niște țeluri filosofice. Anecdotele își propun o edificare personală. În plus, întrucât marchează conștiințele și memoriile, ele țin de cunoștințele de mnemotehnică, stăpânită la perfecție în acele vremuri
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
plăcerea filosofilor”tc "DIOGENE și capacitatea de „a te bucura de plăcerea filosofilor”" 1 Lătratul conceptului. Cirenaicii și cinicii împărtășesc un mare număr de poziții ideologice și filosofice. Pe fondul antiplatonician, ca și pe baza formei teatrale, subversive, vesele și ludice, ei sunt gratificați de-a valma cu aceleași anecdote care dovedesc înrudirea lor intimă. Distincția dintre cele două școli pare adesea arbitrară, schematică, mai aptă să faciliteze plasarea unei gândiri vii într-o căsuță dintr-un tabel decât să ne
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Dușmanul legilor. 5) Hedonismul anarhist. 6) Să terminăm odată cu barbarii! Momentul al treilea - Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirene 99 VI. Aristip și „voluptatea care gâdilă” 101 1) Filosoful cu fustă. 2) Triunghiul subversiv. 3) Parfumat în agora. 4) Ludic, agonic și comic. 5) Proxenet al înțelepciunii? 6) Recuzarea tuturor legăturilor. 7) Fericit cel care, precum Ulise... 8) Bunul-plac al lui Aristip. 9) Plăcerea trăită în mod conștient. 10) Cirenaicii există într-adevăr? Momentul al patrulea - Plăcerea dorinței împlinite: constelația
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
anxietate și tranzacțiile de tip Copil adaptat; pentru factorii slăbiciunea eului, neîncredere, culpabilitate și tensiunea ergică, corelația este înalt semnificativă (tabelul 3). În cazul Copilului liber nu există nici o corelație semnificativă, probabil pentru că manifestările de tip Copil liber sunt pur ludice, și nu generate de anxietate. În schimb, scorul total al Copilului corelează înalt semnificativ cu factorii conștiință de sine, neîncredere, culpabilitate și tensiunea internă, fapt ce confirmă prima ipoteză a cercetării. Tabelul 3. Corelațiile dintre factorii primari ai anxietății și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Că un cimpanzeu e mai crud ca un șarpe? - Nu știu nimic nici despre cimpanzei, nici despre șerpi. Nici măcar despre delfini. I-am văzut, și asta m-a făcut să gândesc, nimic mai mult. Or fi având motivele lor, presupun: ludice, de antrenament. Poate că n-au conștiința cruzimii și răspund doar la codurile naturii lor. Poate că omul face la fel: e fidel Înspăimântătoarei simetrii a naturii lui inteligente. Markovic a clipit, deconcertat. - Simetrie? - Da. Un om de știință ar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]