2,406 matches
-
rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i asigure subzistența prin plata *dijmei, joacă un rol de șef în același timp din punct de vedere spiritual și lumesc. De cîte ori este nevoie, adunarea locuitorilor, care regrupează șefii familiilor celor mai bogate, se reunește și ia deciziile de interes comun, privind în special repartizarea impozitelor și a practicilor comunitare. Senioria, care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fapta, iar pe alții îi veselește viața evlavioasă. În gândirea nicetană, privegherea este socotită ca o purificare după cinci zile și cinci nopți în care omul s-a îngreuiat printr-o amorțire trupească și s-a făcut părtaș la „fapte lumești”. Practic, ea este o îndeletnicire folositoare spre sfințenie, de care nu trebuie să se rușineze cineva. De folosul privegherii se împărtășesc și cei buni și cei răi. „Dacă ești sfânt - spune Sfântul Niceta - iubește privegherile ca să păstrezi comoara priveghind și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
păcat îi poate stăpâni făcându-i să se mândrească fie cu calități fizice, fie cu noblețea originară, fie cu onorurile pierdute la intrarea în monahism. El recomandă monahului să se ferească de a prefera lauda oamenilor, răsplatei dumnezeiești și slava lumească în contul slavei lui Dumnezeu (cap. 19). Cartea a XII-a, în 33 de capitole, analizează și combate duhul mândriei sau trufiei. Pentru început, Cassian prezintă cele două feluri de mândrie sau trufie: a. trufia care asaltează pe monahii duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
2-8). În capitolele 18-23 se realizează o frumoasă și profundă analiză a cererilor ce compun rugăciunea ,,Tatăl nostru” și sunt recomandate să fie făcute doar acele cereri care sunt cuprinse în ,,cererile” rugăciunii domnești și nu cereri ce solicită bunuri trecătoare, lumești. De asemeni, se recomandă ca rugăciunile noastre să fie nu numai dese, ci și scurte pentru ca să fie cât mai intense și astfel, mai adevărate, fiindcă ,,jertfa pe care Dumnezeu o vrea este inima curată“ (cap. 36). Convorbirea a X-a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
egalitatea de virtuți și dintr-o parte și din cealaltă, pe aceleași gânduri și aceeași voință, aceleași puncte de vedere în a voi sau a nu voi ceva (cap. 3). Temeliile sau fundamentele adevăratei prietenii, acestea sunt: 1) disprețuirea celor lumești; 2) analizarea voilor proprii și grija de a nu prefera cele ale sale celor ale prietenului; 3) să știe că toate pe care le consideră folositoare, trebuie puse mai prejos de binele dragostei și al păcii; 4) să nu se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
meu e bun și povara mea e ușoară", arătând că dacă vom merge pe calea desăvârșirii după voia lui Hristos și dacă vom ucide voințele noastre vătămătoare, vom simți că noi suntem proprii noștri stăpâni. Răsplata pentru renunțarea la cele lumești este amplificată și de legătura dintre frații care s-au lepădat de lume și astfel se simt stăpâni ai celor spirituale după ce au renunțat la cele materiale (cap.23-24). III. Despre întruparea Domnului, contra lui Nestorie A treia lucrare, Despre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aceasta e trăită, mai mult decât în structurile și disciplinele ei ascetice. Născut în epoca triumfului credinței creștine după încetarea prigoanelor și primirea ei ca religie de stat, adică într-o epocă în care împărăția cerească trebuia să urmeze eonului lumesc și pământesc, Sfântul Cassian a pledat prin viața și prin întreaga sa activitate pentru valoarea supremă a vieții pustnicești, ca mijloc de înfrângere a vieții păcătoase, prin depărtarea de lume, și unirea cu Ziditorul a toate prin asceză și contemplare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a Prea Fericiților Părinți, cu care acea regiune se slăvește ca de o rodie duhovnicească deosebită. Credința lor, strălucind prin legătura cu fapta bună, era pentru toți pildă de viață și sinceritate. Ei nu erau prinși în rețeaua nici unei griji lumești și puteau spune cu Apostolul: «Cetatea noastră este în ceruri» (Filipeni III, 20). Ei au ținut cu tărie neînfricată totdeauna dogmele credinței ortodoxe, căci deși erau simpli în cuvânt, în știință nu erau nepricepuți.” Pe cei ce-și imaginau că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
harpistul îi sf]tuia pe cei care îl ascultau: Urmeaz]-ți dorințele în toat] viața ta, Capul s] ți-l împodobești cu mirt și vesminte alese s] porți... Caut] s]-ți împlinești pl]cerea și vrerile, Grijește-ți de nevoile lumești dup] cum inima îți poruncește, Pan] în ziua h]r]zit] morții. El mai adaug] c] nimeni nu-și ia bunurile cu sine, c] doliul și bocitul nu vor aduce pe nimeni din mormânt, de unde nu exist] cale de întoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriile coduri de conduit]. În speț], ucenicia, care presupune disciplin], st]pânire și dedicare fâț] de profesor; etapă casnic], ce cuprinde c]s]toria, familia și obligațiile corespunz]toare; semi-retragerea, cuprinzând retagerea treptat] din sfera preocup]rilor și pl]cerilor lumești; și renunțarea, care duce la retragere total] și contemplare. Ultima faz] marcheaz] preg]tirea pentru eliberarea final] și lep]darea de toate tendințele egoiste și altruiste, de vreme ce renunțarea trebuie s] antreneze o lips] total] de interes. Etapă aceasta presupune, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primelor Vede (fiind cinice în privința ritualismului vedic care promite recompense funcționale, cum ar fi vaci sau urmași), dar dezvolt] aceast] schem] alternativ] cu mult rafinament și cu o aplicabilitate mai larg]. În aceste scrieri, cunoașterea metafizic] este plasat] deasupra scopurilor lumești, ins] schemă permite în același timp, de fapt încurajeaz], o c]utare detașat] și asocial] a scopurilor spirituale extrase din provoc]rile lumești. Nu poate fi negat faptul c] aceast] tendinț] se contureaz] la yoghini și asceți și c] influențeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult rafinament și cu o aplicabilitate mai larg]. În aceste scrieri, cunoașterea metafizic] este plasat] deasupra scopurilor lumești, ins] schemă permite în același timp, de fapt încurajeaz], o c]utare detașat] și asocial] a scopurilor spirituale extrase din provoc]rile lumești. Nu poate fi negat faptul c] aceast] tendinț] se contureaz] la yoghini și asceți și c] influențeaz] gândirea etic] indian]. Aparent, dharma aproape c] nu mai este necesar]. Așa cum spune virtuosul Yajnavalkya, justificându-și astfel hoț]rărea pripit] de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lug]resc prosper], iar pledoaria în favoarea sa se face rar pe aceast] linie, chiar de c]tre membrii s]i. O alt] abordare face o distincție clar] între sfera iubirii în cadrul bisericii și domeniul strict al justiției și al ordinii lumești, iar alta susține c] înv]ț]tură radical] a lui Iisus are scopul de a condamna p]cațele și de a preveni apariția mândriei spirituale. Nici una dintre aceste abord]ri nu este satisf]c]toare. Elementele radicale ale eticii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țișat pan] aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dac] am fi de acord - ceea ce ar însemna s] înf]ptuim o mare nelegiuire - c] nu exist] Dumnezeu sau c] el nu poart] de loc de grij] treburilor lumești” (1625, Prolegomene). Grotius nu era un ateu, deci insistența să asupra acestui aspect este cu atât mai semnificativ]. Deși nu exist] o specificare clar] a „gradului de validare” acceptat de el, interpreții s]i conservatorii au considerat c], desi cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
posibilitatea evoluției pozitive morale în istorie și, prin urmare, a unei coordon]ri în aceast] lume a scopurilor morale și naturale ale omenirii. Versiunile pe care Kant le ofer] că postulate ale rațiunii practice reprezint] aspecte anticipatorii ale teoriei destinului lumesc asociat cu tradiția revoluționar] și mai ales cu Marx. Totuși, Kant nu a renunțat la o interpretare religioas] a afirmațiilor despre originea și destinul omului. În lucrarea să târzie, Religia în]untrul granițelor rațiunii, el consider] c] scripturile creștine sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inspirație românească sintetizate în cadrele viziunii noologice aduse în sociologie. Concepția noologică pleacă de la ideea existenței a două planuri ale realității care se manifestă asincronic 39: o dimensiune a darurilor, un sistem virtual de determinante, și o dimensiune a intereselor lumești.40 Cu toate acestea, cele două planuri pot intra în rezonanță, adică pot fi unite și sunt unite prin trăire spirituală. "Trăirile fac posibilă actualizarea latențelor sufletești și compunerea feluritelor cadre spirituale în una și aceeași faptă, în actele omenești
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe care o propunem: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri ș.a.), actualizate prin și în anumite (și nu alte
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
par multiple și uneori disparate, pentru subiect sau grup ele au o solidă consistență internă și se prezintă de fapt ca dimensiuni. 16 Vezi ca modele paralele Blaga (orizonturi inconștiente, personanță, stil) sau Bădescu (planul darurilor, trăirile și planul intereselor lumești) în capitolul 4 -, dar și tripla stratificare a ontologiei în realismul critic (Bhaskar, 1997:4-17). La cel din urmă e vorba de distincția între: a) empiric (nivelul experiențelor); b) actual (nivelul evenimentelor); și c) real (nivelul structurilor) (Bhaskar, 1998, și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orgoliile... măreției proprii, a te confunda cu ceilalți, a deveni, într-un cuvînt, un simplu anonim, viețuind un răstimp în Veneția: a fi veritabilul anonim venețian. Ce-ți rămîne să faci? Să fii simplu (sau complicat) spectator al acestei minuni lumești și... dacă, mă rog, ești prevăzut și cu un pix, să notezi (cît poți) una, alta, adică să selectezi din fluxul năucitor de noutăți ce vin spre tine doar cele care crezi că merită să reconstituie... ceva de nereconstituit: viața
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spun că tocmai m-am întors de la Eteritatea, unde-mi edific mormîntul. Pauza pe care o lasă replicii traduce, de fapt, stupefacția: mormînt?! Îi răspund textual: o fac în cea mai senină stare, ca oricare alta ținînd de cele zilnice, lumești. Cu gîndul că treaba trebuie făcută (pentru a nu-i obliga pe alții s-o facă atunci, în clipa evenimentului). Și urmează acum pauza mea, după care, subsecvent: Presupun că va fi, oarecum, un eveniment. Închei: Treabă făcută și... uitată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de-atunci, nebănuind nici unul ce va însemna, tîrziu, în Pantheon). Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grăbindu-i pe călugări către sarcinile lor. Cele mai importante clopote erau cele care anunțau cele opt ore canonice, atunci când călugării celebrau Oficiile Divine. Benedictinii organizau săptămânile și anotimpurile, cu aceeași regularitate temporală cu care organizau ziua. Chiar și activități lumești, precum rasul capului, luarea de sânge, reumplerea saltelelor, aveau loc la un moment determinat În cursul anului 34. Benedictinii au adus mai mult decât o nouă orientare temporală În momentul În care au introdus orarul. Eviatar Zerubavel observă cu Înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și a aranjamentelor sociale feudale. Luther a fost foarte dur În atacurile sale asupra proprietății Bisericii, argumentând că Vaticanul a adunat bogații fabuloase, În decursul secolelor, pe socoteala oamenilor și a violat credința creștină, care predica abstinența și evitarea luxului lumesc. Fervoarea Reformei a Înlocuit o clasa de proprietari cu alta. Pământurile Bisericii au fost confiscate În Europa de Vest și Nord - chiar și În țări catolice precum Spania și Austria -, iar pământurile latifundiarilor feudali au fost fie confiscate, fie vândute. Distrugerea vechii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura ca fiind indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea, el a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care pot trăi trei tipuri diferite de cetățeni: irascibilul, pofticiosul și raționalul. Educatorul trebuie să-l ajute pe cel din urmă să aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]