3,668 matches
-
alte cuvinte, ia naștere o stângă culturală ca reacție la regimul cultural stângist! Iar autorul subliniază chiar acest aspect: realizarea unei sincronizări între ideologiile stângiste ale "proletariatului român" și intelighenției americane. Mai mult, intrând în analiza de substrat a filiației marxiste a majorității '80-iștilor, Codreanu constată: "Paradoxal, postmodernismul, în pofida tuturor așteptărilor, este o ducere la bun sfârșit a materialismului marxist-leninist, dar cu iluzia că este adversarul acestuia. Sugestiv, că mulți dintre filosofii postmoderniști se trag din stirpea marxismului reformat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este și o concluzie așteptată într-un fel: "Poate că primul secretar Vasiliu e un comunist așa cum cred că ar trebui, de vreme ce a receptat cu simpatie răspunsul meu "shakespearian"" (785). Interesante sunt reflecțiile despre societatea socialistă și comunistă, despre teoria marxistă și chiar despre proasta înțelegere a filosofiei materialiste, aplicată anapoda în țările unde a învins clasa muncitoare și așa cum se petrec lucrurile și azi, încât, concluzia este aceea că Marx este un filosof încă neînțeles și greșit interpretat. A considerat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din partid pentru "tălmăcirea" autorului Capitalului. La vremea aceea ideile socialiste și comuniste erau totuși în expansiune și cu siguranță nimeni nu visa că peste 25 de ani vor apune. Nota de la numărul 697 exprimă însă un adevăr paradoxal: "Cei mai mulți marxiști nu i-au citit pe Marx și Engels. Îi cunosc doar din ce li s-a spus la școală sau la învățământul politic" (697). Ideea a fost exprimată și de Gabriel Liiceanu atunci când s-a referit, într-un dialog cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
călinesciană de a-l situa în proximitatea avangardei, poetul a răspuns vânzând a doua zi Istoria literaturii române... pe care tocmai o achiziționase), în raport cu critica postumă, plecând de la remarcabilul eseu al lui Basarab Nicolescu, Cosmologia "Jocului secund", criticată de "vechiul marxist" (p. 69) Ovid S. Crohmălniceanu. Merită scos în evidență modul în care Theodor Codreanu își asumă separarea apelor exegezei barbiene, asumându-și proximitatea ideatică a lui Nicolescu (părintele transdisciplinarității), dar în raport cu Barbu situându-se, mai degrabă, în proximitatea interpretărilor lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
recenți ai României, emblema la Bălteni, cîte generalizări atîtea truisme! kilometru de kilometru planuri amenajate, caroiaj din rădăcina dealului, hectare socotite, mai mult concepția de lucru, peisajul va fi interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de naturalizare omului înstrăinat marxist, azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de nori, tapițeria zilei, săltați în fire, fiilor, cerul ia ființa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
asemenea un punct de vedere conservator. Considerînd țăranii drept baza statului, drept adevărații români, el reclama introducerea unor instituții care să le servească interesele și era adeptul instituirii unei monarhii autocratice și al abolirii sistemului partinic. Cel mai cunoscut teoretician marxist român, Constantin Dobrogeanu-Gherea, punea un accent similar pe situația țărănimii. Cea mai mare parte a soluțiilor oferite de aceși scriitori erau total inaplicabile în condițiile existente la vremea aceea și erau expresia unui sentiment de nostalgie pentru o lume care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu Imperiul German. În privința aceasta, germanii nu alcătuiau un bloc unic, ci erau împărțiți pe considerente de clasă, religioase și ideologice. Deosebit de importanți vor fi în perioada următoare Socialiștii Creștini, care erau conservatori, clericali și loiali dinastiei, Social-Democrații, un partid marxist, și membrii micului grup al Pangermanilor, care voiau desprinderea de imperiu și unirea ținuturilor austriece și boeme cu statul german. După 1893, politica Austriei a fost dominată de chestiunile naționale și sociale. În 1907, Franz Joseph a luat măsura radicală
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în deceniul al patrulea al secolului XX. Temerile păreau justificate, dat fiind că partidele comuniste organizate pe baza partidelor socialist-marxiste și social-democrate antebelice au obținut victorii surprinzătoare în alegeri atît în Iugoslavia cît și în Bulgaria. Organizațiile socialiste cu programe marxiste au apărut mai ales în Bulgaria și în România. Este interesant să observăm că în Bulgaria, țara cu cea mai modestă bază industrială, se va dezvolta cea mai puternică mișcare socialistă. În 1891, Dimităr Blagoev a fondat Partidul Social Democrat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Balcani, nu putea fi fondat un partid muncitoresc puternic. Exista într-adevăr o clasă muncitoare industrială, dar ea nu era numeroasă și era încă strîns legată de mentalitatea țărănească. "Masele" din toate țările acestea erau formate din țărani, iar marxiștii au avut întotdeauna foarte multe și serioase probleme cu populația din mediul rural. Partidele aveau deci conducători și membri aleși preponderent din rîndul intelectualilor. În perioada interbelică, ele s-au aflat în cea mai mare parte a timpului în ilegalitate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
războiul a izbucnit întîmplător sau ca urmare a greșelii vreunui om de stat. Deși asemenea greșeli au existat cu adevărat, în realitate războiul s-a declanșat ca rezultat inevitabil al dezvoltării forțelor economice și politice mondiale pe baza monopolismului capitalist. Marxiștii noștri declară că sistemul capitalist al economiei mondiale ascunde elemente legate de criză și de război, că evoluția capitalismului mondial nu urmează un curs ascendent perseverent și egal, ci înaintează prin crize și catastrofe. Dezvoltarea inegală a țărilor capitaliste duce
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
10.000 s-au întors cu timpul la căminele lor.14 Tabăra insurgenților era slăbită și de dezbinarea din cadrul conducerii și de dezacordurile în privința strategiei. Zachariadis nu avea nici o experiență personală în domeniul luptelor purtate în munți. Influențat de ideologia marxistă, el era convins că victoria va fi repurtată în orașele industriale. Această credință a dus bineînțeles la declanșarea unui conflict între el și Markos, satele constituind punctul forte al influenței celui din urmă. Avînd experiență în luptele de gherilă, comandantul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de partid, Djilas scria mai tărziu: "Întrucît și eu, ca orice alt comunist, aveam înrădăcinată în mine ideea aceasta și eram convins că nu putea exista vreo opoziție între Uniunea Sovietică și un alt popor, mai ales față de un partid marxist revoluționar cum era într-adevăr partidul iugoslav." Comuniștii iugoslavi, scria el în continuare, idealizau situația din Uniunea Sovietică; pentru ei Moscova nu era doar un centru politic și spiritual, ci și realizarea unei idei abstracte "societatea fără clase" -, ceva care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și icoanele sfinților și tablourile înfățișîndu-i pe monarhi și pe eroii mișcărilor naționale de pînă atunci. Orice critică adusă activității guvernelor comuniste sau relațiilor dintre state trebuie făcută pe baza faptului că măsura sau programul respectiv nu este "cu adevărat marxist" sau nu exprimă adevărata învățătură a lui Lenin. Ideea că Marx și Lenin ar fi putut greși profund în orice problemă nu este în general un punct de vedere acceptabil. Sistemele comuniste sunt militant ateiste; cu toate acestea, ele îi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sau înrobiți de sistemul respectiv. La un moment dat, între cele două elemente izbucnește un conflict violent, eveniment care duce la apariția unei noi clase dominante, a unei noi societăți, și la declanșarea unei alte lupte de clasă. În literatura marxistă există doar cîteva epoci istorice: istoria este împărțită în doar cinci mari perioade. Pe durata celei dintîi din acestea, care includea primele faze ale evoluției umanității, oamenii se întrețineau din vînat și pescuit; proprietatea era deținută în comun. A doua
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
referirile la Albania, Bulgaria, România și Iugoslavia. Inșiși liderii lor își numesc sistemele "socialiste." Într-o scrisoare citată mai sus, Tito numea Uniunea Sovietică "țara socialismului". Folosit în acest context, cuvîntul acesta se referă firește exclusiv la socialismul de tip marxist și nu la celelalte programe socialiste prezentate pînă acum. Teoretic, statele balcanice din zilele noastre au sisteme socialiste controlate de conducerea partidelor comuniste, care se presupune că înaintează spre o viitoare societate comunistă "fără clase." Toate chestiunile doctrinare de acest
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
regim care proclamă cel puțin că aceste idealuri constituie principalele lui obiective. Partidele comuniste din Balcani au, bineînțeles, printre membrii lor un mare număr de oportuniști, dar și membri care, deși s-ar putea să nu accepte toate punctele doctrinei marxiste, cred că programele concrete ale partidelor comuniste sunt cheia viitoarei fericiri și prosperități a țărilor lor și că, pe scurt, noile instituții politice și economice vor aduce într-adevăr poporului lor binecuvîntările revoluției industriale, fără relele sociale considerate inerente lumii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea mai puține motive de îngrijorare în privința stilului sau a calității acestui bun. Firește, aceste slăbiciuni proveneau din evidenta incapacitate a indivizilor de a munci pentru întreprinderile de stat la fel de eficient ca pentru patron sau pentru ei înșiși. Conform teoriei marxiste, o asemenea situație nu ar trebui să apară, sau, în caz contrar, ea trebuia schimbată pe viitor. Întrucît atitudinile și valorile umane erau judecate ca fiind o reflectare a condițiilor sociale și economice ale oricărei epoci date, s-a argumentat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
obiectiv departe de a fi atins. Cel mai mare eșec este poate cel înregistrat în agricultură. Am văzut că înainte de 1945 statele din Balcani erau în primul rînd societăți agrare, cu populații rurale care munceau pămîntul după metode tradiționale. Doctrina marxistă a întîmpinat întotdeauna dificultăți în tratarea problemei țărănimii, ale cărei atitudini independente și individualiste și modul de viață în general sunt privite ca fiind primitive și constituind un obstacol în calea progresului. Transformarea clasei țărănești într-un fel de proletariat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
asuprită în măsura în care era în perioada care a urmat imediat după război. Instituțiile religioase și clerul sunt sprijinite de stat și de contribuțiile enoriașilor. Schimbări radicale similare s-au produs și în sistemele de învățămînt postbelice. Așa cum menționam mai sus, teoria marxistă stabilea că o modificare a atitudinii oamenilor va însoți sau va fi rezultatul înaintării spre o societate comunistă. Școlile erau deci nu numai o cale de propovăduire a ideologiei comuniste, ci și de formare a elevilor conform modelului "omului de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
convinse că trebuie să aibă un control ferm asupra cetățenilor lor. POLITICA EXTERNĂ Teoria: războaiele imperialiste Doctrinele comuniste acoperă și domeniul relațiilor internaționale, conceptele lui Lenin fiind deosebit de importante în această privință. Așa cum am văzut, polarizarea societății scontată de teoreticienii marxiști nu se produsese pînă în 1914. În locul unei sărăcii tot mai accentuate, clasa muncitoare beneficia de condițiile oferite de noua societate industrială. Programele socialiste revizioniste sprijineau ideea colaborării cu statul burghez. Îndreptîndu-și atenția spre această problemă, Lenin susținea că îmbunătățirea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un program revoluționar, nu unul evoluționist, și că implica recurgerea la acțiuni violente. Doctrinele coexistenței pașnice și ale destinderii, susținute de Uniunea Sovietică după 1953, aveau să fie respinse de liderii albanezi și chinezi, care preferau interpretarea clasică a doctrinei marxiste. După 1945, guvernele Albaniei, Bulgariei, României și Iugoslaviei aveau să fie implicate în afaceri externe la două niveluri: relațiile cu cei din afara sistemului sovietic, inclusiv aliații NATO și cu noile state din Asia și Africa, și legăturile mai strînse cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
maghiare să scadă astfel la 62 %. Sigur pe puterea pe care o deținea, Gheorghiu-Dej a trecut la colectivizarea completă a țărănimii; realizarea acestui obiectiv a fost anunțată în 1962. Accentul principal era însă pus în continuare pe industrializare. Stalinist și marxist convins, Dej era deosebit de interesat de dezvoltarea industrială a țării, iar hotărîrea lui de a urmări atingerea acestui obiectiv avea să ducă în curînd la declanșarea unor controverse între guvernul român și cele ale țărilor vecine. În domeniul afacerilor externe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau deosebit de preocupați de aspectul doctrinar. Ruptura cu Uniunea Sovietică a fost deosebit de dificilă pentru comuniștii convinși. Dîndu-și seama că trebuie să-și justifice acțiunile pe bază ideologică, liderii partidului au încercat să demonstreze că politica lor reprezenta adevărata gîndire marxistă și că poziția sovietică deviase de la linia acesteia. Ei au restudiat textele marxiste ca să-și motiveze atitudinea critică. Atacurile lor s-au concentrat asupra deficiențelor evidente ale sistemului sovietic, în special a extremei centralizări a guvernului, a dimensiunilor și influenței
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dificilă pentru comuniștii convinși. Dîndu-și seama că trebuie să-și justifice acțiunile pe bază ideologică, liderii partidului au încercat să demonstreze că politica lor reprezenta adevărata gîndire marxistă și că poziția sovietică deviase de la linia acesteia. Ei au restudiat textele marxiste ca să-și motiveze atitudinea critică. Atacurile lor s-au concentrat asupra deficiențelor evidente ale sistemului sovietic, în special a extremei centralizări a guvernului, a dimensiunilor și influenței aparatului birocratic și a naturii relațiilor cu statele blocului. Acuzația consta în faptul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aveau un caracter mai tolerant decît în alte părți. Un exemplu îl constituie controversa stîrnită în jurul revistei Praxis, o publicație bilunară care a început să apară la Zagreb în 1964. În ciuda faptului că grupul de colaboratori ai acesteia se declarau marxiști, articolele lor erau vădit critice la adresa situației sociale și politice din țară. Cu toate atacurile constante din partea instuțiilor de partid și a lui Tito însuși, revista și-a încetat forțat apariția abia în 1975. O grevă a studenților și intelectualilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]