14,595 matches
-
ingineri, fără funcționari publici, care odinioară avea o așezare în firesc, intervin situații care vor să schimbe istoria unui neam, limba și toate obiceiurile lui. Dar nimeni nu realiza că cine vrea să-l despartă pe Vieru de limba sa maternă, de memoria neamului său comitea nu numai un păcat de neiertat, dar și cea mai odioasă crimă împotriva ideii de om. Poetul s-a transformat de nevoie în pedagog și a făcut în Basarabia mai mult decât a putut face
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
literară a poetului basarabean. Ridicarea acestuia și respectul pe care-l dorește păstrat pentru limbă și țară reprezintă nu doar un demers poetic, sublim în sine, dar făcut de amorul artei, ci un act de înfăptuire a dreptății. De limba maternă, izvorul viu al lacrimii de mamă nu te poate despărți nici chiar moartea: „În aceeași limbă/ Toată lumea plânge,/ În aceeași limbă/ Râde un pământ./ Ci doar în limba ta/ Durerea poți s-o mângâi/ Iar bucuria/ S-o preschimbi în
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
din anul 2006! Roșia Montană va fi părăsită și dată uitării precum minele secătuite din vestul sălbatic nord american! În paranteză, mult mediatizată de RMGC în România este o doamnă care dorește insistent deschiderea mineritului pentru viitorul copiilor ei. Sentimente materne nobile, numai că în 25 de ani, copiii dânsei vor fi adulți și caritabila companie a gabrielenilor va fi dusă lăsând pentru viitorul copiilor doar o haldă de 250 milioane tone de steril cu cianuri într-o groapă de 360
Roşia Montana împinsă pe marginea prăpastiei de Gabrieleni () [Corola-blog/BlogPost/340031_a_341360]
-
o aud cu douăsprezece versuri tulburătoare ale lui Grigore Vieru: „- Pui golași cum stați în cuiburi/ Fără plăpumioare?/ - Ne-nvelim cu ale mamei/ Calde aripioare!// - Dar când mama nu-i acasă/ și Ploița cerne?/ - Ne-nvelim atunci cu frunza/ Ramurii materne!// - Dacă n-o să vină mama/ Și-o să cadă frunza?/ - Cum să nu mai vină mama?/ - Cum să cadă frunza?”... Sigur că da! Ce dreptate răscolitoare are Poetul dus să sprijine Basarabia cu brațele crucii și crucea brațelor sale! Însă, la
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
limpezime și recunoștință în fața Măreției, cea firească (umană) prin sinceritate și cumpătare (e cazul conjuncției Muzicii cu Matematica sau Astronomia), iar cea demonică prin exces, excitație, drog, solipsism - pe cât de rafinat pe câtă e și personalitatea. Așa cum învață și instinctul matern, și manualele de advertising, prin nimic nu pătrunde mai lesne și mai adânc un concept, o emoție, o transformare, ca prin Frumos. Dumnezeu lucrează prin Bine, Frumos și Adevăr. Demonul, numai prin Frumos, fiindcă nu are acces la Bine sau
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
vergin”, „chip de înger”, „fața pală”, „diadema de stele”. Vizualizând pânza, remarcăm mâinile ocrotitoare ale sfintei. În partea a doua, poetul deplânge „defectele” pe care le întrevede în persoana adorată, „femeie stearpă, fără suflet, fără foc” (o femeie fără sentiment matern, o femeie rece, fără pasiune). El impută aceste lipsuri pentru că le întâmpină în relație. În strofa a patra din a doua secvență, este inserat ceasul de sinceritate, demascarea celei care se pretindea corectă în comunicare. Contribuie la cunoașterea feței adevărate
Mihai Eminescu: Venere și Madonă. Poem interpretat de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339300_a_340629]
-
examenul era scris, că nu aveam o continuitate în comunicare, că voiam mai mult si mai bine. Timpul m-a revanșat, am avut ocazia să vorbesc limba engleză în ultimii 25 de ani, în unele zile mai mult decat limba maternă, am ajuns să gândesc mai repede în English, am tradus capitole întregi din codul muncii, documentație de toate felurile și am conversat toată paletă de subiecte, parcă aș fi fost un pictor cu șevaletul în față și paletă culorilor în
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
mâinile sale prilej de mare izbândă, dacă n-ar fi fost abătut de la această încercare din pricina unei întâmplări. Un animal de povară aruncase sarcina de pe el și cineva a strigat pe stăpânul animalului să îndrepte povara, zicându-i în limba maternă: torna, torna, fratre. Stăpânul catârului n-a auzit glasul, dar l-au auzit ostașii și, crezând că sunt înfrânți de dușmani, au luat-o la fugă, strigând în gura mare: torna, torna. Cuprins de spaimă grozavă, hanul a început să
Despre puterea exemplului*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339352_a_340681]
-
apoi la o editură din România, dar tot în limba franceză (Ikebana en miettes, Éd. Alma, Galați, 1994), lucru mai rar întâlnit și extrem de dificil - ca un poet să se traducă singur, să scrie direct în altă limbă decât cea maternă, ori în două-trei limbi. De subliniat că, la cele 20 volume de poezie proprie (între care 11 apărute în România, 9 în spațiul francofon), se adăuga peste 300 poeme proprii publicate în reviste din Francofonie, sau multe altele incluse în
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
o limbă și o literatura care și-au pierdut din rolul lor de odinioară, respirând greu sub invazia brutală de englezisme, de a le păstra/reda frumusețea și puritatea, de a scrie în numai această limbă, care nu este cea maternă: ,, Du côté de l’ aurore,/ Où renaît la lumière,/ Au pays de Trajan,/ Latin indélébile:/ Un français impeccable,/ Écrit comme parlé,/ Plaît à l’œil, à l’oreille.// Un langage accompli/ Non pollué s’exprime,/ Avec la pureté/ Du celui
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
de onoare al Société des Poétes Français, 1999); .... . Nu e de mirare, prin urmare, ca René Bonnet de Murlive îl asemuie cu Jean Dorat, eruditul Pleiadei Franceze, numindu-l ,,Primul francofon din România, pentru care franceză este o altă limbă maternă, original poet, îndrăgostit de Franța și de limba franceză” (în: Préface la antologia La Brigade, Éd. Arcam, 2002),iar alții cu Laforge etc. Foarte dificil de deslușit în toate tainele sale, întrucat poetul Constantin Frosin e dublat de filosoful, esotericul
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
infinitului, să schițeze geografia inteligibilă a lumii. Autorul Procesului se naște la 3 iulie 1883 într-o familie de evrei din Praga. Dacă pe linie paternă avea descendenți pragmatici, robuști fizic și psihic (bunicul măcelar, iar tatăl comerciant prosper), ascendența maternă e dominantă de figuri excentrice, de savanți iudaiști, de firi romantice și bizare. După absolvirea liceului german din palatul Kinsky unde devenise membru al unei asociații cu tendințe anticlericale, în 1901 se înscrie la Universitate, finalizându-și studiile în 1906
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
în transmiterea/recepționarea informațiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002) de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
cartea “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002) de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
19 mai 1965) hotărăște să fugă din țară în 1988, ajungând, după experiențe traumatizante, în Canada. Prin cultura sa îl seduce pe bogătașul Adam Wellington (care-i putea fi bunic) și se căsătorește cu acesta. Renunță la nume, la limba maternă și la trecutul său, considerând că și-a câștigat o nouă identitate, una interculturală. În 2004 primește un e-mail de la un necunoscut și constată că n-a uitat româna, că nu s-a izolat de numele Ana-Cristina și că trecutul
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
în transmiterea/recepționarea informațiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002) de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
cartea “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002) de Ștefan Vlăduțescu, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informația, precum limba maternă, se învață teoretic după ce deja o știm. Ca să ne însușim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Și pentru informație sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
Întrebările despre divinitate, n-au în mod specific și limpede un răspuns: „rămân un biet agnostic”, arată Norman Manea. f) Un al șaselea element definitoriu se identifică în limbă. Norman Manea reproduce confirmativ ce susținea Hannah Arendt: „Ce rămâne? Limba maternă rămâne” și adaugă: „Româna este limba cu care am intrat în lume, apoi limba educației și lecțiilor mele de început, limba iubirii și a prieteniei și a familiei (...), a fost și a rămas, în mare măsură, limba interiorității mele (...) Este
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
se află în competiție, între Claudia și Meme subzistă o adevărată rivalitate: „De când se știau, fusese o rivalitate incredibilă între ei”. Părinții lor muriseră, ei crescuseră separat: el, la Tg. Jiu la bunicii paterni, iar ea, în București la bunicii materni. După 1989 și-au făcut facultatea în Capitală și au moștenit o avere importantă. Sub inflexiunile rivalității s-au decis să-și deschidă fiecare câte o afacere. Claudia dă chix în a face profitabilă casa de modă deschisă împreună cu o
Stelian Ţurlea: Elemente metafizice în proza evenimenţială, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339642_a_340971]
-
cariera lui Adrian Filipescu (născut în 1954), fiul profesorilor Elvira și Alexandru Filipescu. El are o copilărie problematică. La ai săi 3 ani, tatăl său este întemnițat politic pentru 7 ani. Crește într-o atmosferă tensionată la Arad, unde bunica maternă îi spune că tatăl lui este „un pușcăriaș, un monstru” (p. 187). I se face o educație moralmente contradictorie, ceea ce-l determină să îi poarte tatălui o ură de neeradicat. Ulterior, din 1975, Adrian devine informator al Securității, furnizând informații
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
19 mai 1965) hotărăște să fugă din țară în 1988, ajungând, după experiențe traumatizante, în Canada. Prin cultura sa îl seduce pe bogătașul Adam Wellington (care-i putea fi bunic) și se căsătorește cu acesta. Renunță la nume, la limba maternă și la trecutul său, considerând că și-a câștigat o nouă identitate, una interculturală. În 2004 primește un e-mail de la un necunoscut și constată că n-a uitat româna, că nu s-a izolat de numele Ana-Cristina și că trecutul
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
pe care le au pe teritoriul statului român, precum și cu privire la riscurile și implicațiile unor infracțiuni la care pot fi expuși. Astfel, există o nevoie accentuată de implementare a unor campanii integrate de informare și sensibilizare în limba maternă, care să ofere informații clare cu privire la semnele traficului de persoane, riscurile implicate și drepturile pe care le au victimele. Obiectiv specific 1.4.: Diminuarea riscurilor traficului de persoane în mediul online Mediul online este în continuă dezvoltare și schimbă
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
preluate din „Gânduri...” și 22, nou-nouțe) și 3. Confesiuni (44 de perle meditative, inedite jocuri cu imaginația și experiența proprie). În toate aceste capitole constatăm o îmbucurătoare lărgire a universului său tematic, de la arta cuvântului, trecerea timpului, erosul, satul, dragostea maternă, istoria ș.a.până la o poezie vibrantă de emoții divine. Prima impresie este fără îndoială aceea că poetul și-a păstrat eleganța și sensibilitatea cunoscute din „Gânduri de la marginea lumii” (Ed.Rottarymond, Râmnicu-Vâlcea, 2010), o carte eveniment, pe care acad. Gh.
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Din anii copilăriei, poetul reține în mod deosebit icoana mamei, zugrăvită cu duioșie în toate detaliile spiritualității creștine: „Mama, frumoasă ca o duminică / la capătul rugăciunii de seară, / legănând același cântec / atârnat pe-o șoaptă de lacrimă”. Iată o imagine maternă divină, ca o rugăciune, în care se simte recunoștința poetului și eterna iubire de mamă ! Pe lângă frumusețea imaginilor, a procedeelor artistice, în poezia „Amintiri din copilărie” remarcăm și valoarea stilistică a punctului folosit după cuvântul „Copilărie.”, care sugerează acțiuni încheiate
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARĂȘI VORBIM... Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Stăm prea mult de vorbă draga mea În aceeași și maternă limbă Dar nimic în lume nu se schimbă Și abuzăm zadarnic de cafea Semănăm cu doi eroi absurzi Dintr-o piesă ce-a rămas nescrisă La a cărei gală compromisă, Toți spectatorii erau surzi Viața ni s-a scurs fără
IARĂŞI VORBIM... de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340817_a_342146]