5,936 matches
-
să reziste impulsului pentru „farmecul băieților în floare” tocmai pentru a nu-i îndurera pe cei care au a fi feriți de durere; - Banchetul, VIII, 19 (lui Xenofon): cel îndrăgit (eromenos) este folosit pentru satisfacerea unilaterală a plăcerii îndrăgostitului, încât maturul (erastes) rămâne cu plăcerea, băiatul cu rușinea; băiatul rămâne un simplu spectator al beției dezlănțuite a celuilalt; - Phaidros, 241d: „Îndrăgostitul îl îndrăgește pe iubit așa cum lupul îndrăgește oaia”; - faptul că relația nu este în avantajul băiatului se vede mai ales
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care am folosit trimiterea. Cf. Kenneth J. Dover, op.cit., p. 137. Cf. ibidem, p. 146. De altfel, discursul Diotimei spune, fără să mai sugereze, că paiderastein, sau cunoașterea lumii ființei, cunoaștere conformă cu rațiunea, este rezultatul acțiunii (intenției) unui bărbat matur în un altul mai tânăr, ceea ce vrea să spună că e un proces de „producere într-un mediu frumos” care nu se poate compara cu procrearea care se realizează printr-un contact heterosexual. De aici și faptul că metaforele sexuale
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
teoria lui J. Bruner poate fi considerată o teorie „genetic-cognitivă și structurală”. Pentru a scoate în evidență avantajele, dar și pericolul învățării în școală, psihologul american observă cum la maimuțe învățarea se realizează în cadrul jocurilor dintre tineri, fără amestecul animalelor mature. La populații umane primitive, în afara jocului copiilor, se observă o permanentă interacțiune între adulți și cei mici: copiii stau împreună cu adulții, dansează împreună, participă la mici vânători, cântă, ascultă povești, participă la unele ritualuri. Nu există însă o activitate „de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și să se aprofundeze. De exemplu, Barry Buzan observa încă de la începutul anilor 1980 că simpla condiție a anarhiei nu presupune cu necesitate relații conflictuale între state. Studiind relațiile dintre țările din nordul continetului european, el introduce conceptul de „anarhie matură”, pentru a defini raporturile dintre aceste state puternice și mulțumite: fiecare dintre actori înțelege preocupările de securitate ale celorlalți, iar dilema securității este îmbunătățită. O amenințare cu forța între aceste state fiind exclusă, se poate observa aici o asemănare între
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice (vezi, de exemplu, Buzan, 1983, pp. 93-101). Cercetarea sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acest criteriu, însă factorii care au favorizat sau chiar generat procesul de democratizare pot fi răspunzători atât de existența păcii, cât și de propagarea războiului. Mansfield și Snyder, de exemplu, chiar dacă nu contestă posibilitatea instaurării unei păci durabile între democrațiile mature, sugerează că democrațiile imature sau procesul de democratizare în sine se constituie într-o cauză a războiului și nu a păcii. Printre motivele care ar explica acest fenomen ce afectează atât cazurile istorice ale Marilor Puteri, cât și cazurile contemporane
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Martin (1995), de John Gerard Ruggie (1995), de Charles A. Kupchan și Clifford A. Kupchan (1995) și de Alexander Wendt (1995). Răspunsul lui John Mearsheimer, „A Realist Reply”, a apărut în International Security, 20 (1), 1995, vara. Pentru conceptul „anarhie matură”, vezi, de exemplu, Buzan (1983, pp. 93-101). Conceptul „comunitate de securitate” este tratat într-un capitol ulterior. Detalii despre cele mai cunoscute abordări ale securității internaționale pot fi găsite în capitolele următoare. Exemplul apare la Baylis (2001, p. 266). Vezi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de a călători în lume, iar pe locul șapte, opțiunea de a emigra a circa 7% din totalul masteranzilor, un procentaj modest, influențat mult de entuziasmul și optimismul specific vârstei care văd o redresare a economiei naționale. Dar o gândire matură o dovedesc cei ce se încadrează pe locurile 1, 2 și 3 care-și gândesc o „așezare” temeinică la startul vieții: familie, slujbă sigură, perfecționare profesională continuă. Descurajează însă apetitul slab pentru activitatea de cercetare (1%), aproape de neînțeles într-o
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
abordarea tulburărilor situaționale și psihologice. Furnizarea de astfel de servicii era justificată de recunoașterea gradului de profesionalizare. În acest context, unii au privit profesionalizarea și supervizarea ca fiind antitetice, considerând că asistentul social trebuie acceptat ca un specialist pe deplin matur, ale cărui atribute ar fi independența și autonomia. ● Dezvoltarea teoriei. S-a ajuns la un număr de peste 130 de teorii diferite care rivalizează în ceea ce privește utilizarea practică. Practica asistenței sociale se află într-o continuă diversificare. Unele tendințe pot fi identificate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Dacă majoritatea prejudecăților de această natură îi privesc pe cei în vârstă, nu se poate afirma că cei tineri scapă diverselor discriminări, fie că vorbim de etapa recrutării și selecției, fie de perioada consecutivă angajării. Considerați ca fiind mai puțin maturi, calificați sau experimentați, de multe ori li se refuză dreptul unui salariu egal pentru o muncă egală, privită ca fiind mai puțin valoroasă comparativ cu cea a unui adult. Încurajarea acestui segment de populație spre continuarea educației și instruirii, are
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un dezavantaj. Se pare că prezența persoanelor mai în vârstă în grupurile de lucru/învățare are o influență benefică asupra tinerilor, care manifestă astfel atitudini favorabile, sunt foarte motivați în achiziționarea de cunoaștere și dau dovadă de un comportament mai matur. De asemenea, și relația dintre formator și cursanți se construiește pe alte baze, influențată fiind de existența în cadrul grupului a adulților mai în vârstă. Prin toate aceste caracteristici - la care se adaugă un grad mai mare de motivare și implicare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
două versante ale aceleiași pasiuni (să restituim acestui cuvânt sensul său primar, pe care-l are și la oratoriile lui Bach). Prima poartă titlul: Râul pe obraz. A doua: Parabole civile. Râul pe obraz e albia pe care lacrimile bărbatului matur, rămas singur să-și ducă mai departe răspunderile și nemângâierea, i-au săpat-o neșters pe figură. Viața merge mai departe, dar pentru el rămâne așteptarea singurei izbăviri, de care se teme numai cine nu știe. Dar asta nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și o lipsă de modestie, cel puțin aparentă: simplul fapt de a-și aroga inteligența ca presupusă și imanentă profesional, și de a lua asupră-și sarcina de a judeca, reprezintă o declarație de nemodestie, chiar la criticul care, devenind matur, dobândește acea virtute tehnică a modestiei, acea Skepsis a cunoașterii fără de care maturitatea e doar biologică, nu și intelectuală. Nu există mare scriitor, deci nici mare critic, care ajungând la maturitate și cunoscându-și valoarea cu relativă exactitate, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
inventat un vocabular pedant, sucit și stereotip pentru a spune, în cel mai bun caz, specioase platitudini, mai pasionează încă pe câțiva adolescenți simpatici (care, desigur, se vor coace cu timpul) și sunt luați în serios și de unii cărturari maturi care de copt n-au cum să se mai coacă, dar ale căror judecăți se vor primeni potrivit cu viitoarele cultural fashions. Toți savanții aceștia fac parte din categoria lui Trissotin, iar admiratorii lor sunt afini cu Bouvard și Pécuchet. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
întreaga Europă și în care predomina cuvântul Marxism. Nu se voia - pe drept cuvânt - să se accepte inacceptabilul. Tinerii au trăit cu disperare zilele acestui urlet prelung, ce era un fel de exorcism și un adio spus speranțelor marxiste: intelectualii maturi ce erau alături de ei, în schimb, au comis, repet, o eroare politică. Eroare care, dimpotrivă, nu a fost comisă și de Partidul Comunist Italian 1. Acesta, mai realist, a înțeles încă de atunci că noul curs istoric al capitalismului și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de atenție, dacă nu momentul de a iubi o femeie? Așteptarea lor ținea cât toată adolescența - în ciuda câtorva excepții, care erau o vină minunată -, dar ei știau să aștepte cu o răbdare bărbătească, iar când le venea vremea, odată ajunși maturi, deveneau iubiți sau miri cu toată forța luminoasă a unei lungi castități pline de prietenii credincioase cu tovarășii lor. Prin acele orașe intacte, cu granițe precise cu zona rurală, băieții rătăceau în grupuri, pe jos sau cu tramvaiul: nu-i
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
are loc clandestin, printr-un fel de persuasiune ocultă. În timp ce pe vremea lui Marx încă mai existau violență explicită, pe față, cucerire colonială, dominare violentă, astăzi modalitățile sunt mult mai subtile, mai abile și mai complexe, procesul este mult mai matur și mai profund din punct de vedere tehnic. Noile valori le înlocuiesc pe cele vechi pe ascuns; poate nu este nevoie nici măcar s-o declarăm, dat fiind că marile discuții ideologice le sunt aproape necunoscute maselor (televiziunea, pentru a da
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Popescu, președintele CNS „Meridian”) Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - „Frăția” (CNSLR-Frăția) În opinia secretarului general al CNSLR-Frăția, domnul Sorin Stan, climatul general al dialogului social din țara noastră este unul bun, deși unii parteneri nu sunt suficient de maturi. Tot el consideră că, în țara noastră, cooperarea dintre confederațiile sindicale se realizează doar cu privire la obiective importante (de exemplu, Legea Sindicatelor a fost negociată întâi între confederații). CES este instituția ce facilitează dialogul social. (Interviu cu dl Sorin Stan, secretarul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un copil o manifestă față de altul, la nivel fenotipic, prin comportamentul de distrugere a jucăriilor acestuia, ar fi o absurditate să mai încercăm să o mai măsurăm după o perioadă de 25 de ani, când copilul ar deveni o persoană matură, a cărei agresivitate cu siguranță n-ar mai lua aceeași formă de expresie fenotipică. Ca urmare a criticilor și insatisfacțiilor frecvente, ocazionate de cercetarea stabilității caracteristicilor fenotipice de personalitate, unii autori (Eysenck, 1990; Saklofske & Eysenck, 2004) s-au concentrat pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să scape vorbind doar franțuzește, pretinzînd că erau francezi. Exceptînd legionarii care fugiseră Între 1941 și ’44 În Germania sau Spania..., din acele categorii de fugari făceau parte atunci, În 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale României Mari, oameni maturi, căsătoriți. Pentru ei o fugă peste graniță se făcea cu riscul vieții, trebuiau luate și nevestele, mulți au fost prinși pentru că trăgeau după ei valize noaptea, prin păduri. Granițele erau foarte bine păzite, după 1949 deveniseră impermeabile... Au mai fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care Încearcă o operație de reîngheț, la rîndul ei Împotmolită În confuzia generală” (p. 12). Încercînd să răspundă la Întrebarea dacă există o problemă de generații În România, Monica Lovinescu consideră că e o falsă problemă, „căci atunci cînd cei maturi sau bătrîni se apără În presă Împotriva unei năvale a tinerilor, ei lasă impresia că ar fi o problemă clasică de conflict Între generații dar nu e așa căci tinerii ce se ridică În România, ca și În Cehosolvacia, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
templul de sub o lespede mortuară. Dar pietrele pot fi și palme cu linii misterioase, cerând, ca niște „pietre-ghicitori”, cititul chiromanților. Viața secretă a pietrei pulsează de forța expresiei, e „bolnavă de poezie”. Culegerea Țara extremelor (1994) probează un echilibru artistic matur. Tensiunea „știrilor” dramatice e urmată de pacea sabatului, „o zi virgină și veșnică”, când pacea dilematică și fragilă se aseamănă hainei „cu stofa întoarsă pe dos”. Cartea de proză Schițe pe portativ (1995) are un aer comun cu lirica, cel
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
în culegerea Oltenia literară (1955), iar în proză, cu povestirea Înainte de plecare, în antologia Pagini dunărene (1964). Colaborează cu povestiri, reportaje, articole la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Vatra”, „Familia”, „Ramuri”, „Cinema” ș.a. Nuvelele din volumul Locul (1973), debut matur, avansează o formulă neschimbată pe tot parcursul scrierilor lui M. - proză de analiză, în maniera Anton Holban. S-a spus, de altfel, că „subiectele sunt ca și inexistente, resursele epice izvorăsc din prodigioasa memorie afectivă a eroului, din autoexaminarea stărilor
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
poeziei se reia una dintre tensiunile discutate în cartea anterioară: cea dintre creație și istorie. Se descalifică practic istoria literaturii în beneficiul criticii, singura căreia opera i se adresează prin ceea ce are irepetabil și vital. Asupra dilemelor debutantului, M., criticul matur, revine, în alt context, publicând un prim volum din Istoria critică a literaturii române. Printre circumstanțele speciale care stimulează demararea acestui proiect se cuvine menționată criza prelungită de identitate a istoriei literare, conjugată cu necesitatea rescrierii istoriei literaturii române cu
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]