3,623 matches
-
o oră jumătate. În timpul ședinții am vorbit de felurite lucruri. Am aflat dela el, care-i cunoaște, unele amănunte asupra vieții scriitorilor mai tineri. Cezar Petrescu, îmi spunea Han, n-ar fi trebuit să se ocupe de altceva decât de meșteșugul lui. Nu are nici capacitatea să privegheze bunul mers al administrației gazetei, nici să conducă gazeta însăși, unde nu dă cu săptămânile. Nu numai administratorii succesivi ai României s-au înțolit; el însuși era pe punctul de a fi tras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
53 Belgia 57 Olanda 52 Islanda 56 Elveția 52 Rom. 43 Germ. 40 Repeziciunea trenurilor 1835 25 km pe oră 1850 40 -" 1893 58 -" 1905 103 -" Din nenorocire, și războiul e o artă adică arta funestă a uciderii și distrugerii. Meșteșug de a ațâța în sufletul semenilor tăi emoțiuni diverse și sentimentul frumosului. Arta: încarnația idealului (Toussenel) frumuseță concentrată (Taine). e în om ceeace e în Dumnezeu puterea de a crea (Lamennais) Arta e incarnația spiritului în lumea materială. ideal sensibilizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de molime. Ritualul vechi pretinde ca cei care îl produc să fie "oameni curați". *1 Cultura e în legătură nu numai cu limba, credințile religioase și politice, ci și cu ceiace au produs, lent, pământul și apele, faună, floră, îndeletniciri, meșteșuguri și arte, temperatură, alimentație. Nătângului nu-i este de învățătură, ci vrea să arate ce știe el. (P.r.18.2.) Cel ce lenevește e frate cu cel ce strică. Darnicul are prea mulți prietini. Cel ce n-a semănat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
autorul le folosește pentru a nuanța și preciza expresiile, cum și pentru motive de eufonie. Bănuesc că "lectorii" care s-au ostenit ca să greșească destul de des la manuscrisul meu au a îngriji lucrări slab redactate ale unor persoane necalificate în meșteșugul scrisului. Colaborarea lor la îmbunătățirea stilului trebuie să înceteze când e vorba de autori care răspund pentru operele pe care le semnează: să zicem că aceștia ar fi membri ai Uniunii Scriitorilor din R.P.R. sau membrii Academiei R.P.R. Dacă acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oamenii au amenajat, clădind și zidind, o margine, pe care să se poată așeza oaspeții veniți de departe. În alte părți ale Mării Negre, s-au creat largi plaje naturale (Mamaia, Mangalia). Aici muntele și pădurea intră direct în talazuri. Numai meșteșugul omului a găsit mijlocul de a face cu putință o apropiere. S-a creat și o frumoasă radă a portului. Orașul ridică în terase fel de fel de clădiri destinate odihnei oamenilor muncii. Care de care mai frumoase, cu ferestrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însuși, de a-și realiza propria personalitate în cele mai fericite condițiuni pentru binele Patriei. Lucrătorul care intră aici poate deci deveni un bun zidar conștient, în stare de a contribui la realizarea marelui Templu al unei omeniri mai bune. Meșteșugul lui la început este deprinderea de a ciopli și curăți piatra brută: pe de o parte înlătură deci ideile sterpe, prejudecățile, opiniile învățate și primite de-a gata, iar pe de altă parte se desface din deprinderi grosolane, din înclinări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a alungat oștirea mea pe numitul Basarab, bătându-l, așa încât puțini au scăpat de a fi prinși sau uciși. Basarab, după fuga lui și paguba suferită, s-a închis într-o cetate ce se afla în acea țară, întărită prin meșteșug și de natură. Simțind însă că îl urmăreau de aproape căpitanii mei, a fugit pe ascuns din ea și a intrat în Turcia. Oștirea mea, însă, care era de aproape șaizeci de mii de oameni, a împresurat îndată acea cetate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este o «repetare» rituală a Creației. Mitul cosmogonic implică moartea rituală (adică violentă) a unui uriaș primordial, din trupul căruia au fost constituite lumile, au crescut ierburile”. Nu numai familia viteazului bene¬ficiază de infuzia cu energiile fiarei, ci și meșteșugurile și vegetația întreagă: „Dragi de urechiuși auzitoare,/ Vedea-v-aș prin livezi verzi,/ Livezi verzi, prin lăpuzi verzi!/ Dragi de buzulițe următoare,/ Vedea-v-aș prin livezi verzi,/ Livezi verzi, prin fântâni reci!/ Dragi de piciorușe săritoare,/ Vedea-v-aș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în spațiul cu trăsături precosmogonice din speranța „recuperării beatitudinii «începuturilor»”. Apa limpede, răcoarea și roua țin de o dimensiune a purității specifice începutului de lume. Diferența esențială între sacrificiul cerbului și al ciutei rămâne finalitatea vânătorii. Dacă ciutalina dădea spor meșteșugurilor prin împărțirea lor rituală, ciutele creează prin moarte un nou relief, o lume învestită magic cu esența vieții trupului lor: „În goană ne-o luară/ Și-o să ne gonească/ Pân-la pod de os,/ De os n-a mai fost,/ Dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din cusutul în adâncuri un refugiu necesar pentru continuarea meșteșugului, în timpuri prohibitive de lumină artificială. Momentul acesta, de acumulare maximă a puterilor germinative (și de valorificare a lor prin mânuirea firului), este momentul conștientizării puterilor proprii. Fetele harnice fac acum promisiuni maritale și, dintre ele, numai mezina poate să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alungă boala nimicitoare de la hotarul comunității în schimbul pânzei cusute, ce înglobează energii magice complete, date de numărul de țesătoare și de timpul ritual specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște”. Ofensa adusă statutului nubil este dublată prin distrugerea pură (nu în scopul hrănirii), specifică haosului. Asemenea cerbului fălos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Petrari. Era un om foarte de treabă și foarte bun la inimă. Eu mă duceam pe la el și-i ajutam, ba să strâng coalele de hârtie, ba să spăl piatra. Și așa azi și așa mâne, am deprins și eu meșteșugul să pot autografia. Și în clasa a IV-a am autografiat un caiet de medicină veterinară după explicația Dlui Profesor Gheorghe Apostolescu și unul de Psihologie după explicația Dlui Profesor de Pedagogie Const. Meissner [42]. Și am câștigat vro doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Îmbrățișează și ne transformă și pe noi. E atât de sacru, de sfințitor și tainic. Ai dori să stai cu Domnul, parcă-ar fi În mod real acolo și-L vezi. Dar timpul nu ne lasă lângă Domnul, are el meșteșugul lui viclean. Este un grec ce Îți dă voie să intri dar nu te lasă mult, cam 5 minute și te scoate imediat cu forța... Deși când intri rămâi mirat de tot ce vezi. Apoi te grăbești să te rogi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fluxului propagandistic căruia i-a căzut victimă muncitorimea din România în anii `50. Fiindcă urmările dezastrului se resimt și astăzi, anumite pasaje de pură demagogie propagandistică se cuvin a fi redate integral. Ele împiedică uitarea unora și amintesc altora cum meșteșugul vorbelor nu pune limită între prostie și înțelepciune: „Astăzi este o zi de deosebită importanță pentru organizația noastră de bază, întrucât în această adunare vom alege în conducerea org. de bază cei mai devotați și cei mai conștienți tovarăși care
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de dări), alții erau trecuți în categoria evrei și țigani. Meseriașii țigani, robi pe moșiile boierești sau mânăstirești, în schimbul unei taxe, primiseră dreptul de a se stabili în târguri, unde-și exercitau meșteșugul. Ultima categorie înscrisă în Catagrafia din 1845 este aceea a oamenilor nesupuși dărilor (slujitorii bisericii, privilegiații, bătrânii și nevolnicii, văduvele, cei scutiți cu cărțile ocârmuirii și slugile boierilor). În urma calamităților naturale din anii 1846-1849 și a opresiunii fiscale, care au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dinamismul accentuat al orașelor s-a redus substanțial, făcând loc unei evoluții lente și contradictorii. Ca urmare a migrării populației din cartierele (foste așezări rurale) din jur, a dezvoltării de tip urban (administrație județeană, gruparea credincioșilor și în jurul Episcopiei, dezvoltarea meșteșugurilor și comerțului etc.), populația a crescut, Hușii trecând de la 1859, în categoria orașelor mari ale țării. Faptul se datorează Unirii Principatelor, dar mai ales prelungirii apartenenței județelor sudice ale Basarabiei la Țară. Oglindirea acestui fapt în dezvoltarea orașului Huși trebuie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
20 octombrie 1795. La această dată, episcopul Veniamin l-a numit pe Vasile Herariu în funcția de jude al țiganilor. El avea dreptul să meargă prin țară cu cele opt sălașe de țigani „să-și câștige hrana și chivernisala cu meșteșugul lor să aibă toată purtarea de grijă pentru dânșii a-i povățui și a-i învăța spre a se purta cu toată dreptatea [...] și să aibă a da samă pentru fiește-carele dintr-ai săi și ori-carele din ceata lui dacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case țărănești, „făcută grosolan din lemne, lipită cu un strat subțire de lut și acoperită cu paie; altarul cel mare e făcut și el din lut, cu oarecare meșteșug, cu icoane șterse, pe pânză sau pe hârtie”. Urmează descrierea unor odoare și odăjdii, a clopotniței cu două clopote etc. Parohul era un ungur secui, Mihail Rapczon (Rabcsonyi sau Rapezon Mihály), om simplu, fără carte, bețiv de frunte („potatorem optimum
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de toiege pedeapsă și dugheana să i se închidă păn nu se va împăca cu breasla”. De obicei, meseriașii breslei practicau în dughenile lor o singură meserie. Ciubotarii din Huși făceau excepție de la această regulă. Catastihul permitea practicarea a două meșteșuguri: „Și cine din meșteri ar lucra la o dugheană două meșteșuguri, să dea bărbință îndoită la cutie”. Practicarea a două meserii se explică, probabil, prin nivelul economic al acestui oraș, posibilitățile reduse de vânzare a cizmelor (ciubotelor), pentru că orașul aparținea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se va împăca cu breasla”. De obicei, meseriașii breslei practicau în dughenile lor o singură meserie. Ciubotarii din Huși făceau excepție de la această regulă. Catastihul permitea practicarea a două meșteșuguri: „Și cine din meșteri ar lucra la o dugheană două meșteșuguri, să dea bărbință îndoită la cutie”. Practicarea a două meserii se explică, probabil, prin nivelul economic al acestui oraș, posibilitățile reduse de vânzare a cizmelor (ciubotelor), pentru că orașul aparținea Episcopiei Hușilor, care confecționând aceste produse le vindea prin intermediul dughenelor. Pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
respectiv 19% și 6,5% din numărul total al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, orașul va deveni un important centru de carne sărată și de păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu mișcările bulgarilor din sudul Dunării, cu ramificații și în colonia bulgară din Huși. Menționarea numeroșilor negustori și meșteri din rândul supușilor străini sau al evreilor, incluși în Catagrafiile din 1820, 1831-1832, 1845, 1851, ne permite să constatăm atât varietatea meșteșugurilor și a ramurilor de negoț, cât și ponderea acestei populații, asigurând, astfel, târgului Huși un pronunțat caracter comercial și meșteșugăresc. În 1845, la Huși, din totalul de 68 sudiți, 10 erau pământeni trecuți sub protecție străină, patru erau veniți din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova (inclusiv Basarabia și Bucovina), reușind până la mijlocul secolului al XIX-lea să-i înlăture din comerț pe greci, pe armeni și pe moldoveni. În Iași, negustorii evrei dominau comerțul mărunt și dețineau monopolul absolut în domeniul zarafiei și al meșteșugurilor. Concurența era stimulată de regimul juridic și fiscal inegal, pe care sistemul feudal îl promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile și pe plan confesional. Evreii erau separați de pământeni sau de supușii străini atât prin regimul juridic, cât și prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
următoarele orașe: Iași (70%), Botoșani (60,90%), Fălticeni (86,88%) și în toate târgurile din județele Dorohoi, Botoșani, Suceava ș.a. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evreii dominau în special în comerț (73,18%), în industrie și meșteșuguri (52,32%). Din statistica firmelor comerciale din 1889, rezultă că în 13 județe ale Moldovei, din cele 18.062 firme comerciale, 10.942 aparțineau evreilor (60,8%), 6.210 creștinilor (34,50%), iar 910 diverșilor străini (5,42%). Repartiția firmelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târg provincial într-un oraș industrial. Hușii au parcurs, la fel ca toate orașele Republicii Populare Romîne, proclamată în decembrie 1947, etapele de prefaceri ale economiei socialiste. Economia. Locuitorii și-au continuat după al Doilea Război Mondial vechile îndeletniciri, precum meșteșugurile, morăritul, viticultura, pomicultura sau creșterea vitelor, în cadrul noilor structuri economice înființate: gospodăriile agricole colective (G. A. C.), după modelul colhozurilor din U.R.S.S. (devenite după 1965, cooperative agricole de producție, C. A. P.) și gospodăriile agricole de stat (G. A. S., devenite întreprinderi agricole
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]