103,225 matches
-
constituie relevanța conținutului acestui volum și a concluziilor pe care le putem trage pentru realitățile românești contemporane. La un an și jumătate de la intrarea în Uniunea Europeană, România investește inteligență și efort pentru a fi nu doar compatibilă cu celelalte state membre, dar și pentru a ajunge la un grad ridicat de competitivitate. Publicarea volumului de față poate însemna un moment simbolic în lansarea unei dezbateri publice privind modelele pe care ar trebui să le urmeze clasa politică românească pentru a imagina
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
poate fi utilizat în evaluarea "sănătății" democrației locale din acel stat.43 Mai există și o Cartă Europeană a Autonomiei Regionale în stadiul de proiect, trasată după modelul Cartei guvernării locale, dar trebuie să fie sprijinită în unanimitate de către statele membre. Uniunea Europeană a încurajat această tendință prin adoptarea principiilor subsidiarității și parteneriatului în momentul în care a promovat Politica Regională Europeană la rangul de Acțiune Structurală și Politică de Coeziune la mijlocul anilor 1980. Aceste principii au fost incluse ulterior în Tratatul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
naționale. Ne-am putea contrazice cu Alan Milward că în anii 1950 și 1960, Europa a fost un important instrument "de salvare" a statului-națiune.14 Acest lucru s-a datorat în deosebi faptului că a devenit instrumentul prin care statele membre și-au reconstruit economiile și societățile cu sprijinul Planului Marshall. Dar aceasta a fost și perioada în care explozia economică postbelică a luat avânt și acest lucru împreună cu înflorirea stării de bunăstare, au consolidat recuperarea postbelică a statului-națiune. Această reafirmare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ultimii 50 de ani, francezii sunt profund atașați de el. Acesta este unul din motivele pentru care a fost atât de dificilă reducerea numărului uriaș de municipalități mici din Franța aproximativ 36.000, mai mult decât toate municipalitățile din statele membre ale vechii UE 15 luate împreună. Astăzi, autoritățile franceze se pare că au acceptat că este imposibil să reducă numărul municipalităților prin dictate venite de sus, cum a fost cazul Marii Britanii, Germaniei și Suediei, și că este nevoie de o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
programelor de finanțare). Cel puțin, referitor la problemele de finanțare, "Europa" rămâne mai degrabă un motiv de inspirație și stimulare, decât un partener real în cele mai multe dintre cazuri. La data scrierii acestei lucrări (2006), Comisia Europeană așteapta cereri din partea statelor membre, și se așteaptă ca rezultatul acestei consultări să ofere, în cazul Franței, o atenție mai mare colaborării dintre ERDF și CPER.48 Ne aflăm acum într-a patra "generație" CPER (1984-1988; 1989-1993; 1994-1999; 2000-2006). De-a lungul acestei perioade, a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
trebui să fie mai degrabă granturi generale sau "bloc" decât alocate anumitor scopuri. Toate acestea sunt făcute pentru a spori autonomia autorităților locale ca bază pentru exercitarea autonomiei administrative și politice. Chiar dacă Franța a semnat, dar este singura dintre statele membre ale Consiliului Europei care nu a ratificat Carta,2 ea pune în practică unele dispoziții ale acesteia. Mai mult, câteva dintre dispozițiile acesteia 3 au fost incluse în Constituția franceză odată cu revizuirea constituțională din 2003. Totuși, chiar dacă principiile autonomiei locale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Europei a promulgat în 1985 Carta Europeană a Autoguvernării Locale care oferă un cadru legal pentru exercitarea democrației locale și, prin Congresul Autorităților Regionale și Locale din Europa, monitorizează exercitarea democrației locale și regionale din toate cele 46 de state membre. 47 D. Caroli, "Les élections municipales: six leçons", Commentaire, nr. 71, toamna 1995, pp. 625-628. 48 P. Habert și C. Ysmal (editori), Elections Municipales de 1989 (Paris: Le Figaro/ Etudes Politiques, 1989). 49 J.-L. Parodi, "Dans la logique des
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la începutul lunii iulie și difuzat membrilor Comitetului Executiv al CC al PCR la 26 iulie 1966, cu referatul Secției de Învățământ și Sănătate a CC al PCR. Autorii studiului rămân anonimi. În locul lor este anexată o listă a instituțiilor membre ale „Comisiei de studiu a măsurilor de îmbunătățire a sporului natural al populației”. Forma finală a studiului conține o lucrare de 25 de pagini (incluzând anexele), intitulată „Studiu privind situația natalității din Republica Socialistă România și măsuri pentru redresarea natalității
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Conform IASB - International Accounting Standards, 2002, grupul este o societate-mamă cu toate filialele ei. Altfel spus, grupul este un ansamblu de societăți, între care există diferite legături și a căror activitate se desfășoară sub controlul sau influența uneia dintre societățile membre ale grupului. Prin urmare, grupul poate fi analizat sub aspectul mai multor abordări, și anume: abordare economică; abordare fiscală; abordare juridică; abordare contabilă. Ca noțiune economică, grupul de societăți nu dispune de o definiție unică. Există mai multe puncte de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
independența și responsabilitățile consiliului de administrație, controlul finan ciar intern și politica de remunerare a directorilor și conducerii executive. Marea Britanie deține cel mai mare număr de coduri de guvernanță corporativă (11), aproape o treime din totalul codurilor emise de țările membre ale UE. Există de asemenea, două coduri internaționale și două coduri paneuropene, care sunt aplicabile companiilor din UE. Conform studiului comparativ<footnote European Commission , 2002, Comparative Study of Corporate Governance Codes Relevant to the European Union and Its Member States
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
comparativ<footnote European Commission , 2002, Comparative Study of Corporate Governance Codes Relevant to the European Union and Its Member States, Internal Market Directorate General, January. footnote> realizat de Comisia Europeană în acest domeniu, codurile de guvernanță corporativă aplicabile în țările membre ale UE au fost emise de entități diferite, de exemplu grupuri guvernamentale, comitete sau comisii organizate de guvernele naționale sau bursele de valori, asociații de afaceri, industriale sau academice, asociații ale directorilor, grupuri de investitori etc. Majoritatea, aproximativ o treime
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
entități diferite, de exemplu grupuri guvernamentale, comitete sau comisii organizate de guvernele naționale sau bursele de valori, asociații de afaceri, industriale sau academice, asociații ale directorilor, grupuri de investitori etc. Majoritatea, aproximativ o treime din totalul codurilor aplicabile în țările membre ale UE, au fost însă elaborate de grupurile sau asociațiile de investitori. Varietatea emitenților generează implicit un statut oficial diferit al acestor coduri de guvernanță corporativă în țările emitente, iar codurile prezintă punctul lor de vedere referitor la ceea ce trebuie
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
o creștere a venitului, evident și a rezultatului în situațiile financiare ale societății care achiziționează produsele, în momentul în care aceasta din urmă revinde produsele achiziționate. Acest exemplu demonstrează de fapt că interesul grupului primează asupra interesului individual al societăților membre. Așadar, informațiile furnizate de situațiile financiare individuale devin insuficiente și irelevante, pentru analiza poziției financiare și a performanțelor financiare ale societăților componente ale unui grup. În ceea ce privește relevanța informației contabile, este pusă sub semnul întrebării și capacitatea situațiilor financiare individuale ale
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
297 din 2004 privind piața de capital și în baza actelor constitutive, societățile de investiții financiare pot realiza investiții în: valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare înscrise sau tranzacționate pe o piață reglementată, din România sau dintr-un stat membru; valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare admise la cota oficială a unei burse dintr-un stat nemembru sau negociate pe o altă piață reglementată dintr-un stat nemembru, care operează în mod regulat și este recunoscută și deschisă publicului
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
importante (vezi Caseta 1.1). Tratatele au creat un sistem de „resurse proprii”, ce au conferit CE o sursă autonomă de venit, constând în trei elemente: taxe vamale; taxe agricole; un procent din baza utilizată pentru evaluarea TVA în statele membre, până la un prag de 1%. Acordul din 1970 privind resursele proprii a fost ulterior modificat de câteva ori. Un principiu fundamental a fost că această bază de venit trebuia aplicată tuturor statelor membre, indiferent de mărime, bogăție sau capacitatea de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
baza utilizată pentru evaluarea TVA în statele membre, până la un prag de 1%. Acordul din 1970 privind resursele proprii a fost ulterior modificat de câteva ori. Un principiu fundamental a fost că această bază de venit trebuia aplicată tuturor statelor membre, indiferent de mărime, bogăție sau capacitatea de a plăti. Acest principiu avea să antreneze dificultăți tot mai mari în anii ce au urmat (Shackleton, 1990). Tratatele bugetare din 1970 și 1975 au modificat cadrul instituțional al adoptării deciziilor privind bugetul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
instrument real de politică publică europeană a fost constrânsă de un factor fundamental ce configurează încă finanțele UE. Bugetul UE a fost și rămâne de dimensiuni reduse în raport cu venitul național brut al Comunității și cu nivelul cheltuielilor publice din statele membre. Dacă în SUA bugetul federal reprezintă mai mult de 20% din PIB, în UE bugetul central înseamnă aproximativ 2% din PIB. Dar deși bugetul are o mică însemnătate macroeconomică pentru Uniune în ansamblu, el este foarte important pentru acele state
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Letonia și la 2,43% pentru Grecia (conform EU Budget 2007 Financial Report<footnote Disponibil la http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publicat ions/2007/fin report/fin report 07 en.pdf footnote>). Programele de cheltuială ale UE mobilizează votanții din cadrul statelor membre, cum ar fi fermierii și grupurile regionale, care au un interes material în menținerea încasărilor de care beneficiază. Dimensiunea totală redusă a bugetului a mascat creșteri impresionante ale resurselor financiare în cadrul acordurilor bugetare din timpul președintelui Comisiei Europene Jacques Delors
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
UEM și alte presiuni asupra cheltuielilor naționale au făcut multe țări membre ezitante în a accepta transferuri semnificative de resurse financiare la nivelul UE. Extinderile din anii 2004 și 2007 au intensificat această tendință. În UE28 diversitatea economică a statelor membre a sporit semnificativ. Cu toate acestea, expansiunea redistribuirii de fonduri la nivelul Uniunii este puternic contestată de statele membre mai bogate. Deși acordul privind perspectiva financiară 2007 2013 nu a alterat structura stabilită a bugetului UE, două evenimente au anunțat
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
resurse financiare la nivelul UE. Extinderile din anii 2004 și 2007 au intensificat această tendință. În UE28 diversitatea economică a statelor membre a sporit semnificativ. Cu toate acestea, expansiunea redistribuirii de fonduri la nivelul Uniunii este puternic contestată de statele membre mai bogate. Deși acordul privind perspectiva financiară 2007 2013 nu a alterat structura stabilită a bugetului UE, două evenimente au anunțat apariția unui nou stil de politică bugetară. În primul rând, Tratatul de la Lisabona (vezi Caseta 1.2) a încorporat
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
către status-quo inerentă cadrului perspectivei financiare, favorizând în special în Consiliu acele state membre care doresc să împiedice o schimbare semnificativă. 1.2. Încasările bugetului UE UE dispune de mai multe surse de venit, atât din contribuțiile primite de la statele membre, cât și din resursele proprii (taxe vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE și un procent din TVA percepută de fiecare țară membră a UE). Cele trei surse principale de venit sunt: a) 0,73% din venitul național brut
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
perioada 2007-2013 și permite UE să planifice, în mod eficient, programele de cheltuieli cu câțiva ani înainte. Instituția care răspunde în ultimă instanță de alocarea bugetului este Comisia Europeană. Cu toate acestea, 76% din fondurile UE sunt gestionate de țările membre. Dacă se semnalează fraude sau cazuri de efectuare a unor plăți necuvenite, Comisia colaborează cu Oficiul European de Luptă Anti Fraudă și cu statele membre pentru a recupera banii. În vederea asigurării transparenței, informațiile referitoare la beneficiarii fondurilor europene sunt accesibile
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
bugetului este Comisia Europeană. Cu toate acestea, 76% din fondurile UE sunt gestionate de țările membre. Dacă se semnalează fraude sau cazuri de efectuare a unor plăți necuvenite, Comisia colaborează cu Oficiul European de Luptă Anti Fraudă și cu statele membre pentru a recupera banii. În vederea asigurării transparenței, informațiile referitoare la beneficiarii fondurilor europene sunt accesibile publicului. Bugetul UE include 6 capitole de cheltuieli . În prezent, cea mai mare parte a resurselor bugetare este canalizată către stimularea creșterii economice, crearea de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
mediului. Printre celelalte domenii finanțate din bugetul UE se numără combaterea terorismului, a crimei organizate și a migrației ilegale. 1.4. Cadrul financiar 2007-2013 În perioada 2007-2013, UE a dispus de 864,3 miliarde euro pentru cele 27 de state membre, reprezentând 1,045% pe an din venitul național brut al UE. În anii 2008 și 2009, Uniunea a realizat o revizuire de ansamblu a bugetului său, incluzând mai ales cheltuielile PAC, încasările și problema „cecului britanic”<footnote Este vorba despre
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
criminalității și a terorismului, promovarea drepturilor fundamentale, cooperare judiciară, cultură, tineret): 10,770; prezența UE în lume (stabilitate, extindere, cooperare pentru dezvoltare, instrumente de vecinătate și de parteneriat, ajutor umanitar): 49,463; cheltuieli administrative: 49,800; compensații pentru noile state membre: 0,800. 1.5. Bugetul UE pentru 2013 Bugetul UE pentru anul 2013 (vezi tabelul 1.1) a fost conceput în serviciul Strategiei Europa 2020 (European Commission, 2010). Europa 2020 reprezintă strategia de bază a Comisiei Europene care se concentrează
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]