4,482 matches
-
O familiarizare cu absurdul demonstrase A. într-un eseu consacrat lui Eugen Ionescu, eseu care, alături de acela consacrat lui Mircea Eliade - Marele Arhitect - și de paginile dedicate lui Ștefan Lupașcu, intitulate Afectivitatea și cele trei materii, se numără printre paginile memorabile în cariera lui de comentator literar. SCRIERI: Poveste cu țigani, Paris, 1965; ed. (Despre ursită sau Poveste cu țigani, București,1996); Revoluția culturală, Paris, 1984; ed. București, 1996; Teatru, pref. Manuel de Diéguez, București, 1996. Repere bibliografice: Horia Stamatu, L.
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
cât va fi bazată pe cele mai prețioase și indestructibile calități și pe darurile celeste, pe care nici munca și nici banii nu le pot conferi”1. Pentru Baudelaire, dandysmul e „ultima zvâcnire de eroism În vremuri de decadență”. Cuvinte memorabile, pentru vremuri memorabile, descifrate cu geniu. Sunt epoci de tranziție, când Încă nici democrația nu se instalează deplin, dar nici aristocrația nu e total depreciată. Exact cât, În acest interval, dandy-ul să poată apărea „ca un soare la asfințit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bazată pe cele mai prețioase și indestructibile calități și pe darurile celeste, pe care nici munca și nici banii nu le pot conferi”1. Pentru Baudelaire, dandysmul e „ultima zvâcnire de eroism În vremuri de decadență”. Cuvinte memorabile, pentru vremuri memorabile, descifrate cu geniu. Sunt epoci de tranziție, când Încă nici democrația nu se instalează deplin, dar nici aristocrația nu e total depreciată. Exact cât, În acest interval, dandy-ul să poată apărea „ca un soare la asfințit, ș...ț fără
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
simplă etimologie. A trăi și a muri În fața oglinzii, agățat, „prins” definitiv și total În capcana suprafeței reflectante, În apa Înșelătoare a unei imagini fără densitate, Îndrăgostit de acea aparență, simulacru al realului - iată marele proiect al dandysmului. Îl formulează memorabil Baudelaire, lapidar, fără Înfiorare: „A trăi și a dormi În fața unei oglinzi”. Narcis modern, Îndrăgostit de propria-i imagine, dandy-ul idolatrizează forma, suprafața - program predilect al tuturor estetismelor. Numai că lucrurile pot fi văzute și altfel, am spune chiar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Verbul său nu mai are forța lui „être”, ci devine „paraître”. Nu „a fi”, ci doar „a părea”. În numele acestui program, dandy-ul, unic demiurg, Îmbătat de orgoliu luciferic, Își construiește propria viață ca operă de artă. Iată câteva formulări memorabile: „El trăiește poezia pe care nu o poate scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu Îndrăznesc să o trăiască”; „Prima Îndatorire În viață este să fii pe cât de artificial posibil. Dați-mi superfluul; am să las celorlalți necesarul”. Ambele aforisme
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de aici că oamenii se Împărțeau, pentru noi, În două clase: poeții și prozatorii, eleganții și martirii obișnuiți; prin urmare, nu mai era nevoie de nici un tratat, primii știind totul, cei din urmă neputând Învăța nimic. Însă, după cea mai memorabilă dintre discuții, ne trezirăm martorii nașterii următoarei axiome consolatoare: Cu toate că eleganța este mai puțin o artă și mai mult un sentiment, ea izvorăște deopotrivă din instinct și din deprindere 1. Iar ceea ce urmează e rezultatul dezbaterilor din „micul parlament” de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Balzac, poate spre nedumerirea celor care așteaptă pagini la fel de Întinse despre regele Încoronat al veșmintelor și croitorilor, Thomas Carlyle. El Îi este Însă mult mai cunoscut cititorului din România Încă de la Începutul veacului XX, când C. Antoniade Îi consacra pagini memorabile. După cum celebrul său tratat despre vestimentație, Sartor resartus, numără deja la noi două ediții. Croitorul răscroit tc "Croitorul răscroit " Mai toate studiile despre arta veșmintelor Îl consideră pe Carlyle, cu al său Sartor resartus din 1833-1834, primul modilog autorizat. Abia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
scurt comerț verbal, replicile - pregătite cu un Întreg arsenal retoric tipic dandy - au valoarea unor sentențe, oricât de derizorii sau de stupide ar fi. Sunt rostite cu acel timbru inimitabil și colportate apoi săptămâni În șir ca vorbe de duh memorabile. Zeflemea, ironie, cinism, care, În loc să incite, să stârnească agresivități, fascinează, atrag, fac victime sigure. Iar dacă ne-am referi la strategiile seductive prin arta conversației, să nu uităm că În istoria dandysmului din Anglia s-a pomenit chiar despre conversaționism
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de aici că oamenii se Împărțeau, pentru noi, În două clase: poeții și prozatorii, eleganții și martirii obișnuiți; prin urmare, nu mai era nevoie de nici un tratat, primii știind totul, cei din urmă neputând Învăța nimic. Însă, după cea mai memorabilă dintre discuții, ne trezirăm martorii nașterii următoarei axiome consolatoare: XI Cu toate că eleganța este mai puțin o artă și mai mult un sentiment, ea se naște deopotrivă din instinct și prin deprindere. Da! exclamă William Crad...k, statornicul tovarăș al lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Singura observație pe care ne-o oferă nemijlocit observațiile este valoarea actuală a coeficientului de expansiune, dată de constanta lui Hubble". Vezi și Dominique Lecourt, Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 188-194. 891 Iată cuvintele memorabile pe care le folosește John Maynard Keynes pentru a descrie posibilitățile de viață ale unui londonez la începutul secolului XX: "Londonezul putea să comande prin telefon, sorbindu-și ceaiul de dimineață în pat, diversele produse ale lumii întregi, atâtea câte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
995 Ibidem, p. 113. 996 Friedrich Hayek, Constituția libertății, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 340. 997 Ludwig vom Mises, Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998, p. 82. 998 Idem. 999 J. M. Keynes descrie inflația în cuvinte memorabile: "Se zice că Lenin ar fi spus că cel mai bun mijloc pentru a nărui sistemul capitalist era să se dezorganizeze circulația monetară. Printr-un spor statornic al inflației guvernele pot confisca în taină și fără să se bage de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de sclavi nu muncea, căci nu avea necesitatea de a-și asigura condițiile de viață. Sclavul era cel care, prin firea lucrurilor, avea necesitatea ca, asigurând cele necesare vieții stăpânului, să-și asigure și propriile condiții de viață. Ideea caracterului „memorabil” al necesității de a munci pentru a-și asigura condițiile de viață s-a menținut până în epoca modernă. Munca devine o activitate conformă „virtuților” fundamentale în societățile capitaliste actuale. Dar munca nu este „nobilă” ca ceva în sine, ea trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
b) caracterul performativ: mesajul este actualizat În fața comunității de către persoane care, prin capacitatea lor de a memora și a „interpreta” acele texte, beneficiază de un statut aparte. Prestigiul lor este legat de o dublă abilitate: aceea de a oferi performanțe „memorabile” (capabile să emoționeze și mobilizeze audiențele) și aceea de a oferi repere culturale identitare. Prima abilitate implică puterea de a crea variații stilistice, de a modela forma și, adesea, elemente ale conținutului, pentru a le adapta așteptărilor publicului și presiunii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diferite. Magia este un limbaj metaforic, care comunică ceva despre eforturile indivizilor de a asigura, În plan simbolic, echilibrul general. Altfel spus, actul magic nu vizează natura, ci societatea (asigurarea echilibrului, eliminarea tensiunilor din grup, catharsis individual etc.). În formularea memorabilă a lui M.F. Browne (1997, p. 124), „magicienii sunt conștienți de deosebirea dintre metodele magice și activitățile practice, sunt conștienți de faptul ca magia lor are alte scopuri. Magia poate imita activități practice, dar nu se identifică cu ele. Pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
creat sau evitat, pe obiectele, cuvintele, gesturile precise cu ajutorul cărora se speră obținerea unei anumite schimbări. Dintr-o perspectivă funcționalistă, acest fapt Înseamnă că magia nu contribuie, asemenea riturilor religioase, la coagularea colectivității și la afirmarea identității sociale - În formula memorabilă a lui Durkheim, preotul creează o comunitate de credincioși, În timp ce magicianul are un grup de clienți. De aceea, Bronis³aw Malinowski va accentua funcțiile magiei pentru menținerea echilibrului psihic al individului: riturile magice ajută oamenii să ducă la bun sfârșit, cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fiecăruia din această asociație fraternă. Prin actul consumării corpului tatălui, ei realizau identificarea cu el, Însușindu-și fiecare o parte din puterea sa. Prânzul totemic, care, probabil, este prima sărbătoare a omenirii, ar constitui așadar recapitularea și rememorarea actului criminal, memorabil, În care și-au aflat Începutul atât de multe lucruri: organizațiile sociale, Îngrădirile morale și religia. ș...ț Ei Își urau tatăl care, atât de puternic stătea În calea nevoii lor de putere și a pretențiilor lor sexuale, dar totodată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și la relativizarea totală a componentelor sale: călătoria pierde elementele de asceză, centrul atrăgător se justifică doar din rațiuni de divertisment, nu de credință, comunitatea pelerinilor se transformă Într-un agregat de oameni aflați În căutarea unor experiențe plăcute, eventual memorabile, iar transfigurarea spirituală dispare cu desăvârșire (vezi dezbaterile din V. Elizondo, S. Freyne, 1996; W. Swatos, L. Tomassi, 2002). Totuși, așa cum observă S. Coleman (2002, p. 363), fixarea unor granițe definitive este dificilă În modernitate, unde „călătoriile sacre se suprapun
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
categorie intră locurile unde s-au desfășurat bătălii care au dus fie la Întemeierea națiunii, fie la salvarea ei Într-un moment dificil (Mărășești În România, Verdun În Franța, Borodino În Rusia, Gettysburg În SUA), unde s-au petrecut acte memorabile (care nu trebuie uitate fie pentru valoarea lor exemplară, fie pentru atrocitatea lor - de la Bastilia la Auschwitz) sau locuri care consacră arhitectural ori sculptural ideile de patrie și istorie națională: Mount Rushmore National Memorial, cu uriașele statui ale părinților democrației
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care au o anumită importanță pentru un individ sau pentru comunitatea sa. (E. Horowitz, 1994, pp. 276-277) În sensul curent, sărbătoarea poate desemna: un timp al celebrării, sacru sau laic; celebrarea anuală a unei anumite persoane sau a unui eveniment memorabil; strângerea unei anumite recolte; o suită de performanțe artistice, dedicate unui autor, gen sau mediu de masă (de exemplu, Shakespeare, muzică, cinematografie). La modul generic: veselie și voioșie. În științele sociale, sărbătoarea Înseamnă o celebrare periodică, alcătuită dintr-o multitudine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
implică o referire la valorile constitutive ale unui sistem politic și la tradițiile sale, aceste ceremonii scot În prim-plan capacitatea Puterii de a generea noul, de a produce schimbări benefice, de a-și concretiza și imortaliza eficiența În realizări memorabile. În felul acesta, inaugurarea Își trage seva simbolică din „obiectul” inaugurat, din valoarea acestuia pentru o anumită colectivitate. În ceremonial, reprezentanții Puterii, ca inițiatori ai proiectului, sunt și primii utilizatori ai acestuia: „Elementul principal al unei inaugurări constă În ritualizarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
volumele anterioare ori chiar pe ale altor poeți. Pe de altă parte, eufonia, răspunzând negreșit unei nevoi mnemotehnice, sfârșește prin a deveni mecanică. Aceeași cauză a impus, probabil, și recursul masiv la trama epică. Aproape impecabile în construcție, aducând eroi memorabili, baladele cuprinse în volum (Fata din Heliodaur, Zora, Dolores, Baldovin și Miralina ș.a.) aparțin unei alte vârste a literaturii române. Propria vrere și destinul au făcut ca, în ciuda talentului, C. să nu lase o operă poetică rotunjită. Dar talentul poetic
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
narațiuni și chiar amintirilor personale, scăldate într-o undă de lirism. Altă dată, amprenta hotărâtoare este pusă de contactul direct, fierbinte, cu un auditoriu real sau imaginat. Fraza e mlădioasă, bătută în figuri de stil deloc banale, cu definiții lapidare, memorabile. Citate bine alese din scrierile unor spirite congenere (H. Keyserling, Miguel de Unamuno, N. Berdeaev) se integrează ca dovezi suplimentare ale demonstrației. De la un eseu la altul, ideația se arată a fi mai cuprinzătoare. Punctul central, veritabil nexus formativus, îl
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
I. I. Cantacuzino (Perspectiva integratoare a freudismului); s-a remarcat Mircea Eliade, care a interpretat doctrina lui Freud prin monismul veterotestamentar; cucerit, Emil Cioran a revenit să-l asculte la una din cele trei reluări. Vorbind despre Chaplin, pentru Eliade memorabil a rămas Mihail Sebastian, care, în replică la apostrofele studenților antisemiți din sală, a declarat că renunță a vorbi despre artistul Charlot, pentru a se referi „ca evreu la un alt evreu” și a raportat cu strălucire singurătatea personajelor lui
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Povestea vieții ei este o mică schiță în care ficțiunea se întoarce din nou în viață și capătă coerență și puterea de semnificație a unui destin. În roman (Adolescentul), ciudata Lidia trece aproape neobservată. În eseul lui C. ea devine memorabilă, viața ei pierdută, fragmentată, capătă sens. Criticul folosește aceeași metodă în analiza personajelor lui Creangă (Dicționarul personajelor lui Creangă). El identifică 151 de personaje în Amintiri din copilărie și alte 189 în povestiri și povești și le întocmește fișele biografice
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Dicționarul... lui C. relansează cazul Creangă în critica românească, atrăgând atenția asupra varietății și complexității tipologiei. O lectură, întâi, cu lupa a textului (cu un veritabil zel de detectiv), o analiză, apoi, necruțătoare a elementelor și, la urmă, un portret memorabil și o judecată critică dreaptă. Criticul nu-i acceptă ușor nici pe psihanaliști, nici pe ezoteriști în privința lui Creangă. El are un mod realistic și moral de a aprecia, care îl pune în chip fatal în contradicție cu cei care
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]