5,440 matches
-
martie 1850, către Alex. C. Golescu, „la datoria istoricului conștiincios”, N. Bălcescu mărturisea convingerea că decât să scrii fără cunoștințe depline o istorie falsă, este mai bine să te abții. Respectul pentru adevăr corespundea întru totul imperativelor vremii, adevărul având menirea să scoată la iveală tarele trecutului, putreziciunea feudalității. Valoarea contribuției lui N. Bălcescu la „o istorie adevărat națională” se întemeiază pe o concepție înaintată despre lume, până la care nu s-a ridicat nici unul dintre predecesorii, contemporanii și chiar mulți dintre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la acele ramuri cu care a început peste tot în lume industrializarea capitalistă. Meritul său constă însă în înțelegerea importanței hotărâtoare a industriei pentru progresul patriei și apărarea neatârnării, ceea ce în acea epocă însemna mult. O bază materială solidă avea menirea - în concepția lui A. D. Xenopol - să determine înflorirea culturii naționale și a învățământului. Marele istoric considera că învățământul primar trebuia să pregătească pe om ca cetățean liber, conștient de drepturile sale, după care instrucția se cuvenea să fie rațională, realistă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai puțin ignorată. Astfel diplomația rusă a văzut apărînd dușmanul care avea s-o ducă la pieire, căci acest gen de diplomație este posibil doar atâta timp cât poporul rămâne absolut pasiv, nu are altă voință în afară de cea a guvernului și altă menire decât să furnizeze soldați și să plătească impozite pentru atingerea scopurilor urmărite de diplomați”. Într-adevăr, până la sfârșitul războiului Crimeii, țarul și diplomații săi n-au fost puși în situația de a face față unei opoziții notabile interne. Confruntarea lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interne, astfel încât România să adere, la data stabilită, în condiții optime, pentru a satisface așteptările cetățenilor la întâlnirea cu Uniunea Europeană. Pornind de la realitatea existentă a diferențierii, strategia de negociere a aderării României a introdus și ținte intermediare (anuale) care aveau menirea să accelereze progresul intern și să recupereze întârzierile, decalajele față de celelalte state candidate, să faciliteze atingerea obiectivului fundamental aderarea la Uniunea Europeană, în 1 ianuarie 2007. Astfel, pentru anul 2001, strategia de negociere a indicat concentrarea asupra elaborării tuturor documentelor de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
medic dentist, asistent medical și moașă urma să se realizeze cu avizul organizațiilor profesionale. iii.) Medici veterinari În cadrul programului de înfrățirea instituțională "Recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale" (Franța România), a fost constituit grupul de lucru 11 medici veterinari, care avea menirea de a analiza modalitățile de transpunere a prevederilor Directivei 78/1026/CEE și Directivei 78/1027/CEE. Recunoașterea diplomelor pentru medicii veterinari era de competența Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (recunoaștere automată
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
categorii ale datoriei: față de Dumnezeu, față de ceilalți și față de noi înșine. Pentru gânditorii creștini, oamenii sunt motivul pentru care lumea, deși bună, nu mai este așa, oamenii sunt materia rezistentă. Augustin îl transformă pe Dumnezeu într-un legiuitor a cărui menire este să impună perfecțiune unei umanități refractare, recalcitrante, rezistente. De ce sunt oamenii așa rămâne un mister, misterul căderii. Din acel moment, modelul legalist al eticii devine dominant, iar morala datoriei o înlocuiește pe cea a virtuții. Ofensiva antireligioasă a dat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aici, Pufendorf derivă prima lege naturală fundamentală: "Orice om, pe măsura puterilor sale, ar trebui să-și cultive și să-și mențină față de ceilalți o atitudine sociabilă, care se dovedește a fi oricând pașnică și în concordanță cu natura și menirea speciei umane"95. Pentru Pufendorf "legea naturală fundamentală vine, ca și la Grotius, ca o contrapondere la inadecvarea noastră naturală, la existența socială de care avem nevoie în mod natural. (...) Descoperirea lucrurilor determinante pentru atitudinea sociabilă presupune o investigație empirică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Potrivit lui Comte, rolul științei nu este de a descoperi felul de a fi al realității, ci numai acela de a prevedea, iar atunci când, prin formularea unei legi, știința reușește să ne dea posibilitatea prevederii, putem spune că și-a îndeplinit menirea. Această concepție l-a determinat pe gânditorul francez să se raporteze într-un mod cu totul deosebit la realitățile juridice. Pentru că nu poate fi ceva material, concret, accesibil simțurilor, dreptul subiectiv nu există. Singurul drept subiectiv pe care îl recunoaște
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
privitoare la justiție sub denumirea de fairness (echitate, imparțialitate). Continuator al teoriei contractului social, al cărei adepți au fost și Hobbes, Locke, Rousseau sau Kant, Rawls se distinge de acești gânditori prin instituirea a două principii ale justiției care au menirea de a asigura egalitate de tratament pentru toți indivizii. Pentru Rawls indivizii contează din punct de vedere moral nu pentru că își pot face bine sau rău unul altuia, ci pentru că sunt "scopuri în sine". Potrivit acestui principiu kantian fiecare persoană
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
călătorii de descoperire. În cadrul acestei scrieri, poemul "Cînt al Libertății" "A Song of Liberty" de la sfîrșit (plăcile 25-27), în care Blake promite "Biblia Iadului: pe care lumea va primi-o, de vrea ori de nu vrea"9, a avut probabil menirea de a sărbători nașterea Republicii Franceze și anticipează în mod vădit Profețiile pe care Blake avea să le scrie începînd din anul 1793. ☼ The Gates of Paradise, 1793/1818(?); se cunosc doar 4 copii ale acestei scrieri, publicate în 1793
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ca aparținând lumii sensibile este supusă propriei personalități, în măsura în care ea aparține totodată lumii inteligibile; și atunci nu e de mirare dacă omul, aparținând ambelor lumi, nu trebuie să considere altfel propria-i ființă în legătură cu a doua și cea mai înaltă menire a lui decât cu venerație și legile acestei meniri cu cel mai înalt respect"64. Tocmai de aceea termenii persoană și personalitate pot fi socotiți coordonate ale proiectului antropologic kantian. De fapt, împreună, acești doi termeni se referă la om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea aparține totodată lumii inteligibile; și atunci nu e de mirare dacă omul, aparținând ambelor lumi, nu trebuie să considere altfel propria-i ființă în legătură cu a doua și cea mai înaltă menire a lui decât cu venerație și legile acestei meniri cu cel mai înalt respect"64. Tocmai de aceea termenii persoană și personalitate pot fi socotiți coordonate ale proiectului antropologic kantian. De fapt, împreună, acești doi termeni se referă la om ca ființă rațională angajată în două lumi, fenomenală (sensibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
creații de sine"; în fond, vocația este realizare de sine în universul muncii, numai că accentul este pus pe cultură, pe "popor". Vocația are, la limită, statutul unui "instrument" prin care este asigurată evoluția grupului social. Totuși, ea presupune conștiința menirii proprii, a chemării pe care o reprezintă, deci și interesul de autoformare, autocreație, în sensul acestei chemări. Finalitatea actului "creației de sine" este întotdeauna invenția în domeniul muncii, schimbarea modului acesteia. "Persoana" lui Em. Mounier suferă actul autocreației, prin care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evoluție care are și sensul creșterii gradului de cunoaștere și al "inventării" mijloacelor prin care evoluția însăși este din ce în ce mai adecvat controlată de om, în dorința acestuia de a-și stăpâni destinul. "Rădulescu-Motru are viziunea viitorului îndepărtat al omenirii, a cărei menire se și conturează în zilele noastre, de specie creatoare la nivel cosmic"309. Gândit fie ca o variantă a modelului personalist, fie în ordinea istorică a filosofiei românești, personalismul energetic are propria "personalitate", care, ca orice creație umană, este absolută
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scrieri de popularizare a unui minunat gen muzical, de către comunitatea specialiștilor români. Dar să nu credem că aceste incursiuni valoroase în istoriografia muzicală ale domnului Alexandru Emanoil au fost privite cu indiferență doar de ei, cei care erau, prin natura menirii lor, obligați să se declare onorați să îl susțină! Prin atitudinea manifestată față de un act cultural important și în gestionarea minunățiilor artei aflate în patrimoniul lor național, forurile culturale ce reprezinta aici Franța, Rusia și Italia nu s-au dovedit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se exprime liber, să acționeze conform convingerilor lor pentru a rezolva problemele ecologice. Deoarece este un proiect internațional, permite școlilor din întreaga lume să intre în contact ca și parteneri implicați în rezolvarea problemelor de mediu. În concluzie, școala are menirea de a organiza și desfășura o vie și susținută mișcare de educație ecologică și de protecție a mediului. Adevărata educație ecologică își va atinge scopul numai atunci când se va reuși ca elevii - cetățenii de mâine - să fie convinși de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
noi suntem „vigilenți” și demascăm o astfel de alunecare! Obligația noastră este să veghem și să intervenim când școala nu mai este școală, profesorii profesori și elevii elevi... 3.2. Impactul tehnologiilor actuale asupra personalității tinerilor Universul tehnologic actual are menirea de a reconfigura profilul spiritual al tânărului. Probabil că dintotdeauna ființa În formare a fost mai sensibilă la nou, și-a apropiat mai repede și mai profund ceea ce știința sau tehnica i-au pus la dispoziție. Dar cum și acestea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ar putea fi o agenție mondială pentru mediu, eventual dezvoltată din actualul Program al Națiunilor Unite pentru Mediu. Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care și-a început activitatea în 1995, este unul din principalii piloni ai guvernării globale. Ea are menirea de a face liberalizarea comerțului internațional benefică pentru toate țările. Una din dificilele sale misiuni este de a evita marginalizarea prin globalizare a unor țări. România este interesată ca OMC să inițieze adoptarea unui acord internațional privind politicile de competiție
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
xenofobie. Scriitorul n-a fost un spirit teoretic, dar a simțit nevoia, totuși, de a formula (în prefețe, studii, articole) acele principii după care s-a călăuzit. El crede, romantic, în chemarea mesianică a omului de condei, cum și în menirea socială a artei. Literatura, în convingerea lui, trebuie să educe și să înrâurească, funcția ei fiind una morală și patriotică. Pentru a fi viabilă, ea se cuvine să fie națională, inspirându-se din realitate, din actualitate, înțeleasă ca o expresie
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
versuri dau Iulian Grozescu și Elie Trăilă, iar lui I. C. Fundescu i se reproduc poeziile apărute în ziarul „Românul” din București. În răspunsurile adresate prin poșta redacției și în comentariile care însoțeau versurile colaboratorilor, J. Popfiu afirmă că poezia are menirea de a cultiva frumosul, sentimentele „fragede și nobile” și, în primul rând, iubirea de țară. La rubrica de știri se comentează apariția unei ediții noi din fabulele lui Al. Donici. Elia Trăilă traduce din Lamartine, Lavieville și din scriitorul german
AMVONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285328_a_286657]
-
feerică, elanurile unui suflet însetat de lumină și puritate (Apropiere, Peste lut, Domnița apelor). Accentele religioase, convertite pe alocuri în exaltări panteiste, amintesc de Arghezi și Blaga. Crezul artistic capătă o nuanță mesianică, poeților atribuindu-li-se cea mai nobilă menire (Biserica versului, Poeților). Excesul imagistic pare uneori obositor. În genere, însă, poezia lui A. a fost apreciată în epocă. SCRIERI: Hotare pentru vis, pref. George Vulturescu, Satu Mare, 1998. Repere bibliografice: Aurel Marin, „Hotare pentru vis”, 1942, 35; Nae Antonescu, C.
ANDERCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285349_a_286678]
-
alți ochi, mult mai înțelegători. Daniela Boțone Tony Malim, Psihologie socială*, traducere de L. Băiceanu, Editura Tehnică, București, 2003, 326 p. Lucrarea psihosociologului Tony Malim, pe care o prezentăm prin problematica abordată și explicațiile oferite conceptelor acestei discipline teoretice, are menirea unui studiu introductiv în domeniul psihologiei sociale. Profesor la Weston College și Open University, Tony Malim este autorul unor importante lucrări apărute și la noi în țară: Procese cognitive (1999), Psihologie comparată (2000), cea din urmă publicată în colaborare cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în linia stabilită de Luca Pițu. La celălalt capăt, ineditul excurs despre Adrian Marino și comparatismul utopic sau notele despre gândirea lui Mihai Șora. Texte precum cele despre François Furet, Pierre Manent, Françoise Thom, Michel Foucault, Ioan Petru Culianu, despre menirea Bisericii și ambiguitățile antroposofiei, despre „europenismul culturalist antimodern” și capcanele postmodernității se situează „la răscrucea tuturor domeniilor și metodelor”, cum spune autorul: „exercițiul distanței este metafora atitudinii mele față de obiectele de studiu: o distanță internă, care nu anulează empatia, ci
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
organizarea unor cercuri socialiste și la editarea unor periodice de aceeași orientare. Cu vremea, s-a îndepărtat de prietenii lui politici, rămânând legat doar de aspirațiile umanitariste ale mișcării; era, ca și alte vlăstare aristocrate, un utopic, teoretizând, printre altele, menirea intelectualului în viața unei societăți, necesitatea unei reforme morale întru regenerarea umanității. Constant a rămas numai în fervența urii lui față de țarism. La București lucrează în redacția ziarelor „Românul”, „Telegraful”, „Telegraful român”, „Corespondența română” ș.a., este funcționar la Arhivele Statului
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
A. de F. și-a adus o „contribuție substanțială în folcloristica vremii în aproape toate sectoarele mari ale cercetării” (Ovidiu Bârlea). Editată de Academia Română, publicația venea să înlocuiască mai vechea colecție „Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și să sincronizeze astfel cercetarea românească cu cea europeană și universală. În scopul acesta, Ion Mușlea reușește să atragă în paginile publicației colaborarea „unora dintre cei mai de seamă specialiști în
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]