3,272 matches
-
primul rând în creșterea substanțială a numărului gospodăriilor țărănești familiale, în urma aplicării reformei agrare (1921). În lipsa unei dotări tehnice corespunzătoare, aceste gospodării absorbeau un număr considerabil de brațe de muncă. În numeroase cazuri în care bărbatul, capul familiei, lucra ca meseriaș, comerciant sau având alte profesiuni, întreaga gospodărie rămânea pe seama femeii și a copiilor. Ponderea foarte mare a femeilor în agricultura țării, în raport cu țările occidentale, nu corespundea unei reale emancipări a acestora ci, dimpotrivă, era consecința practicării unei agriculturi extensive și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cărui nevastă ne pândea sosirea din spatele perdelelor ferestrei. Apartamentul era compus din trei camere și dependințe. Instalarea noastră îi lăsa lui Damian Marinescu o singură cameră; antreul, baia și bucătăria erau comune. Acest Marinescu, de profesie brutar, expropriat ca mic meseriaș și închis ca exploatator capitalist, urma să joace un rol neprevăzut în viața noastră, datorită conlocuirii și consecințelor ei. Multă vreme după ce ne-am instalat în locuința comună din Piața 1 Mai, raionul Grivița Roșie, continuam să discutăm: poate c-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o piață la marginea mahalalei*. În spate, se întindea un cartier popular dinaintea războiului, cu căsuțe și curți mititele cât vedeai cu ochii, rămase de pe vremea burgheziei. O mahala păstrând pecetea caracterului independent al locuitorilor ei, mici proprietari, mici antreprenori, meseriași, negustori expropriați sau naționalizați unul după altul, la începutul anilor ’50. Abia începând cu anii ’60, regimul a început să se preocupe de problema locuințelor. Abia atunci a început construirea uriașelor cartiere de blocuri împrejurul centrului orașului, care reprezintă una
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
C. Plockboy și-a imaginat o asociație economică în care dreptul de proprietate se păstrează, dar dispare exploatarea unora de către alții. Aceste asociații sunt formate din cele patru categorii de indivizi din care, după părerea acestuia, era formată omenirea: agricultori, meseriași, marinari și maeștri ai științelor și artelor. Dintre principiile de funcționare a acestei asociații amintim: alegerea democratică de către membrii asociației a conducătorilor și funcționarilor pe timp de un an; excedentul rezultat urma să se împartă asociaților, principiul organizației deschise potrivit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ideal social care tinde spre o altă ordine economică a societății. Acest aspect a fost ilustrat de către Virgil Madgearu care spunea " În realitate diferitele organizații cooperative, născute izolat, din necesități speciale, în forme variate și în mijlocul categoriei sociale eterogene țărănimea, meseriașii, muncitorimea etc. n-au realizat încă nicăieri o coordonare deplină a țelurilor și nu s-au înțeles asupra aceluiași program de acțiune"13. Totuși această lipsă de unitate de acțiune și eterogenitate a țelurilor imediate, nu poate împiedica reducerea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
22) în care am recomandat tinerilor (fete și băieți) să-și concentreze întreaga atenție și energie, mai întâi, pentru studiu, pentru dobândirea unei meserii sau a unei profesii. Prin studii (învățătură), fiecare fată sau băiat, trebuie să devină ceva: un meseriaș bun, un intelectual bun. Trebuie să învețe conștiincios, să nu treacă prin școli, ca vântul prin șură. Tinere, dacă ai învățat ceva în clasă, ai câștigat timpul. Dacă nu ai fost atent și nu ai învățat nimic, ai pierdut timpul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un amalgam năstrușnic, în care se învălmășesc neurastenia cu telegraful fără fir, țiganul și arendașul, proprietarul și meseriașul sărăcit, personaje-personificări ca, de pildă, Criza, Naftalina și altele. Probabil că în epocă efectul de ilaritate era asigurat, autorul făcând apel la procedee umoristice verificate (calamburul, limbajul stropșit, parodia ș.a.). Un comentator spiritual, malițios, pus pe arțag se arată a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
Spania, Italia, Ungaria. Muncitorii în industria extractivă, muncitorii în industria alimentară și șoferii reprezintă alte trei grupări ocupaționale semnificative pentru categoria în discuție. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Structura lucrătorilor manuali rurali, ne-navetiști (RNm), pe categorii de ocupații 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții 24,3 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 13,2 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 16,0 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 17,0 83 conducători de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru categoria în discuție. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Structura lucrătorilor manuali rurali, ne-navetiști (RNm), pe categorii de ocupații 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții 24,3 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 13,2 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 16,0 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 17,0 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 14,9 81 operatori la instalațiile fixe și lucrători asimilați 7,1 82
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
lucrătorilor manuali rurali, ne-navetiști (RNm), pe categorii de ocupații 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții 24,3 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 13,2 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 16,0 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 17,0 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 14,9 81 operatori la instalațiile fixe și lucrători asimilați 7,1 82 operatori la mașini, utilaje și asamblori de mașini, echipa 6
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
calificați în industria alimentară 17,0 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 14,9 81 operatori la instalațiile fixe și lucrători asimilați 7,1 82 operatori la mașini, utilaje și asamblori de mașini, echipa 6,6 73 meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizani 1,0 Total % N 100 353427 Sursa: INS, Recensământul populației și al locuințelor, 18 martie 2002 * Coduri Clasificare internațională standard a ocupațiilor ISCO88 Tipurile principale pentru lucrătorii ne-manuali cu calificare redusă, ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivel ridicat. Nucleul principal îl formează persoanele ocupate în construcții și industria extractivă, urmat de muncitorii din industria alimentară și de conducătorii auto. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcți 19,6 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 5,4 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 7,9 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 11,6 83 conducători de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și de conducătorii auto. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Structura ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcți 19,6 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 5,4 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 7,9 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 11,6 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 10,1 82 operatori la mașini, utilaje și asamblori de mașini, echipă 6
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ocupațională a populației neagricole navetiste, cu domiciliul în mediul rural 72* meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcți 19,6 93 muncitori necalificați în industria minieră, construcții 5,4 71 meseriași și muncitori calificați în industria extractivă 7,9 74 meseriași și muncitori calificați în industria alimentară 11,6 83 conducători de vehicule și operatori la instalații mobile 10,1 82 operatori la mașini, utilaje și asamblori de mașini, echipă 6,1 81 operatori la instalațiile fixe și lucrători asimilați 4
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
scăzută. Asemănător, ponderea persoanelor active este mai mare la oraș decât la sat, deoarece structura de vârstă a populației rurale este mai îmbătrânită decât cea a populației urbane. Aproape 70% a populației active lucrează ca angajați, o zecime sunt mici meseriași independenți, 13% agricultori particulari, alte 1,7% întreprinzători, respectiv 0,1% lucrători în colective agricole. 5,5% din populația activă sunt absolvenți relativ recenți aflați în căutarea primului loc de muncă. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Distribuția populației active
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
este de sub 10%, însă ponderea este mai scăzută decât în statisticile din anii precedenți unde figura 27%. Se observă că s-a format o clasă nouă de întreprinzători care reprezintă 1,7% a populației active, o parte lucrând ca mici meseriași independenți sau furnizori. Toate acestea formează straturile specifice ale pieței mai mult sau mai puțin dezvoltate. Szelényi, Eyal și Townsley (2001,157) demonstrează că în Europa Centrală se poate vorbi de formarea așa-numitului capitalism managerial, adică economia de piață
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
comerț a crescut de la 5% la 8,6%, procent care este totuși foarte scăzut în comparație europeană. A scăzut, însă, considerabil ponderea diferitelor categorii de muncitori: numărul mecanicilor de la 15,3% la 9,8%, a muncitorilor calificați și a micilor meseriași de la 27% la 20%, deși în cadrul acestei categorii ponderea micilor meseriași a crescut. A crescut ponderea agricultorilor de la 18,5% la 22,4%, ceea ce este o consecință negativă a schimbării de regim, deoarece o parte dintre șomerii de durată proveniți
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
totuși foarte scăzut în comparație europeană. A scăzut, însă, considerabil ponderea diferitelor categorii de muncitori: numărul mecanicilor de la 15,3% la 9,8%, a muncitorilor calificați și a micilor meseriași de la 27% la 20%, deși în cadrul acestei categorii ponderea micilor meseriași a crescut. A crescut ponderea agricultorilor de la 18,5% la 22,4%, ceea ce este o consecință negativă a schimbării de regim, deoarece o parte dintre șomerii de durată proveniți din industrie s-au „ruralizat” și, întorcându-se la modul de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
prin ferestrele ce dădeau spre o piață neregulată, în fiecare miercuri cînd se iveau zorii, la plecarea convoiului de deportați în Siberia, înaintînd pe notele unui cîntec de jale lugubru, Legația se prelungea în spatele mai multor curți unde lucrau mici meseriași și artizani, așa încît, atunci cînd mă întorceam uneori în nopțile albe și eram întîmpinat de "dvornicul" de serviciu (paznic ce nu avea nimic de-a face cu portarul, detașat de poliție în case pentru a supraveghea și raporta ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
acestuia În Stat! Deoarece, de atâtea ori și În forme atât de brutale, viclene și discreționare, statul român, organizarea statală și administrativă, În orice formă am găsi-o În istorie, l-au spoliat, „păcălit” și umilit pe veșnicul păstor, țăran, meseriaș sau orășean, Încât vor trebui serioase eforturi din partea suprastructurilor prezente și viitoare ca să ajungă cât de cât la acel echlibru Între individ și administrație, singura cheie reală și posibilă a unei reale normalizări. Am luptat toată viața contra acestei „molime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
domnea o uriașă bucurie, aproape o frenezie a unui eveniment care Încă nu putea fi perceput, „Înghițit”, „asimilat”, numai cu argumente raționale sau istorice, de bun-simț: visul - Visul, Utopia de veacuri a acelor păstori și agricultori, preoți și umili grămătici, meseriași simpli, „primitivi”, de pe ambii versanți ai Carpaților, de a „locui Împreună”, de a avea dreptul să vorbească În limba părinților În școli și tribunale, de a avea „Îndrăzneala” să ceară să ocupe posturi mai Înalte În treburile statului, În locul atâtor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
balnear la aceeași stațiune - Carmen Sylva - ulterior Eforie Sud. Revin acasă și iau măsuri de plecare cu tot bagajul spre Priponești. Abia încropesc suma necesară pentru a plăti transportul bagajului pe C.F.R., fiind ajutat de socrul meu care, ca bun meseriaș, câștiga mai mult decât noi ca învățători. Am sosit la Priponești exact în ziua când s-a făcut reforma monetară, 15 august 1947! Nici n-am avut bani de schimb, ca toată lumea din jurul meu. După anii de război și peregrinările
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lor nu a celor dinăuntru ci așa, ca să fie. Militarizarea Societății era făcută din ordinul Mareșalului Ion Antonescu care considera cărbunele extras ca un loc strategic de pregătire a unui al doilea front de război. Se știe, din totdeauna. Unii meseriași, mai ales c ei de la tâmplărie, la plecarea acasă, mai luau diferite deșeuri - surcele, bucăți de lemn, iar cei de la lăcătușărie, mai executau în timpul liber vreun făraș, o cheie la ușa de acasă, strungarii la fel, sudorii - mai împreunau unele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
supraveg hea, și așa, la ora fixă, puteam să luăm fișa de la afișierul a telierului și să o mutăm la locul unde se făcea și lua prezența la program. În atelier eram 20 de ucenici, repartizați pe lâng ă un meseriaș de la lăcătușărie, strungărie, fierărie, tâmplărie sau electricitate. Am fost repartizat chiar din prima zi la sectorul de lăcătușerie, la maistrul Floricel, specialist lăcătuș mecanic. Sarcina noastră era să punem la dispoziție sculele din sertar maistrului când avea nevoie de ele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de acolo eram țepeni, nu puteam aproape să m ergem! Ia-mă de păr! Anii grei de ucenicie am reușit să-i învingem, să încheiem cu bine această perioadă a vieții, fiecare dintre noi devenind, în cele din urmă, buni meseriași în domeniul pe care ni-l alesesem. Eu, în calitate de lăcătuș mecanic, am mers la Camera de muncă din orașul Bacău unde am dat ex amen în materie de confecții metalice. Întors la atelier, am primit un sertar cu scule și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]