2,515 matches
-
instaurării comunismului, dar care intră în literatură pe fondul unui relativ „dezgheț”, manifestat prin treptata recuperare a moștenirii interbelice și o anume sincronizare la ritmurile europene, C. reunește în placheta de debut o suită de tatonări în direcții diverse: definiții metaforice ale actului de creație (Poeții, Ciocârlia), resemantizări ale unor simboluri (Culbecul), tablouri în tușe întrucâtva suprarealiste, onirice ( Când simți zăpada, Ecoul râsului), relatări ale unor întâmplări obișnuite, răsucite spre metafizic (Timp de o iarnă, 1965), rememorări ale copilăriei și adolescenței
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o adevărată întruchipare a grotescului. Într-un viu contrast, poetul anonim conturează imaginea Chirei, folosind cele mai delicate nuanțe. Aglomerările metaforice („Frumoasă zână,/ fragedă copilă,/ tânără zambilă,/ floare din grădină,/ rază de lumină”), reluate ca un laitmotiv, pun în relief una dintre cele mai frumoase imagini ale unei eroine de baladă. Ceilalți eroi se disting mai ales sub aspect moral. Principalele
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
de dragoste. Acidă și sentimentală concomitent, cu „un ochi de sulf și altul de tandrețe”, poeta refuză să se falsifice adaptându-se la conveniențe. Curajoasă, sfidătoare adesea, dar vulnerabilă, ea oferă spectacolul unei sensibilități refugiate în fantezie și joc. Verva metaforică este remarcabilă, tendința subconștientă fiind, așa cum observa Ov. S. Crohmălniceanu, de a compara elemente ale lumii civilizate cu elemente din lumea naturală: direcția de înaintare este spre nefalsificare și combinație liberă a componentelor lumii. Contopirea contrariilor într-un act erotic
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Scriitorilor din Moldova și redactor-șef al revistei „Nistru” (1971-1988). A debutat editorial în 1958, cu placheta de versuri Ecoul gliei. Aparent nepretențioasă, poezia de început a lui C. alimenta speranțe serioase, de regăsit ulterior în tendința spre un limbaj metaforic și simbolic bogat, spre interpretare filosofică, spre valorificarea motivelor folclorice autohtone. Dincolo de tributul plătit conjuncturii ideologice și politice, C. a dat și poeme animate de un sentiment sincer și adânc pentru locurile natale și pentru omul din preajmă. O particularitate
CIBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286224_a_287553]
-
cu placheta Constelația dragostei (1970), o încercare de a conjuga liric socialul cu intimismul, pe calea unui metaforism hiperbolic pe cât de stufos, pe atât de retoric uneori. În volumele ulterioare, se scutură de balastul imagistic, nu însă și de transferul metaforic, considerat drept principiu definitoriu al gândirii poetice: Amforă (1972), Arbori îndrăgostiți (1977), Cerul de la Cepeleuți (1982), Izvoarele lui august (1984) ș. a. Temele și motivele sunt proprii întregii lirici basarabene postbelice: războiul și pacea, neliniștile spiritului, întoarcerea la izvoare, evocarea înaintașilor
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
acest „mic hazard”. 4.2.6. Tehnica bisocieriitc "4.2.6. Tehnica bisocierii" Elaborată de Arthur Koestler (apud Bouillerce, Carré, 2002), tehnica bisocierii constă în apropierea a două situații pentru a provoca iluminarea (în literatura de specialitate regăsim o exprimare metaforică revelatoare: bisocierea este similară cu lovirea a două bucăți de silex una de alta pentru a produce scânteia). 4.2.7. Metoda rezolvării creative de problemetc "4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme" Esența cercetărilor asupra rezolvării creative de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este un proces finit, gândirea laterală este unul probabilistic etc. (De Bono, 2003, pp. 35-40). Jocul strategiilor de gândire se bazează pe șase astfel de modele și contribuie la încurajarea unui spectru complet de gândire. Pentru aceasta, există șase „pălării” metaforice pe care cursantul le poate purta, indicând, prin aceasta, ce fel de gândire utilizează. Este foarte important conceptul de „pălărie” în sensul că aceasta poate fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ș.a. În 1933 îi apare volumul de versuri Febre, văzut de critică și de poetul însuși ca un nou debut, deoarece se dovedea diferit și superior stilistic și imagistic celui anterior, chiar dacă influența bacoviană este evidentă, mai ales la nivel metaforic („Ce frig li-i morților în noaptea-ntâi;/ Și ploaia-n doliu gri și monoton/ Nu suna oare pe sicrie surpate/ Ca-n preludiul poetului polon?” - Toamna; „Tu adu-mi tăcută, atât cât știi să porți/ În răsăritul de oftică
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
de imaginarul suprarealist: „Să mă sculptez într-un ghețar de vers/ Cu creștet înclinat spre Nadir,/ Ori în genuni deschise de clavir/ Să mă cobor cu foc din Univers” (Sonet). Pădure adormită (1941) marchează un regres în privința laturii imagistice, suitele metaforice simplificându-se, diminuându-se numeric și cedând locul unui lirism din ce în ce mai discursiv (Augustin Meaulnes, Amintirea fără seamăn, Andersen), centrat pe o tematică sentimentalist-romantică, a regretului după copilăria pierdută și după iubirea neîmplinită. Însă cea care pune cel mai bine în
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
în funcțiune dinamica formelor fixe, de unde și predilecția pentru sonet și rondel. Însă distanța în timp, schimbarea tonului și a atitudinii auctoriale, de la ironia tinereții față de provocările vieții la tristețea bătrâneții copleșitoare, duc la pierderea inefabilului poetic, a exuberanței jocului metaforic și, în același timp, la tentația de a simula contemplația. Cu doar câteva zile înaintea morții, după cum își amintește criticul Valeriu Râpeanu în prefața antologiei Poezii. 1928-1977 (1986), autorul predase Editurii Eminescu manuscrisul Cartea rondelurilor, ce venea să împlinească o
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
pozitive”. Problema centrală investigată ar fi aceea a libertății umane, a (im)posibilității atingerii fericirii. Evident încadrabilă în estetica modernismului, comună generației căreia îi aparține autorul, proza lui G. reprezintă o sinteză între estetica realistă, tradițională, cuminte și cea poetică, metaforică, parabolică, fantastică sau fantastă, sinteză cumpănită și eficace esteticește (cu, desigur, unele stângăcii). Caracteristică e metafora prozastică în care termenul comparat, având un înțeles abstract, e substituit de un comparant concret (de pildă, alcătuiri ori fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
în pace. Totuși sugestia de impasibilă clepsidră cosmică, de mecanică oarbă a universului domină și, prin ea, poemul vădește virtualități eminesciene. În ciuda înălțimii artistice atinse uneori în poemele meditative, A. este dezavantajat de inexperiența poeziei românești în mânuirea unui limbaj metaforic pe măsura gândirii speculative. Efectul superior al poeziei vine nu din strălucirea concretului imagistic, cât din dramatismul discursului, rod al unei interiorități dilematice, tentată să complice, și al unui spirit rațiocinant. Între patosul romantic al meditației sau al elegiei și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
el pare a fi avut date și despre anumite ipostaze mai puțin întunecate ale acestui animal, de găsit în unele tradiții populare. Acestea sunt sintetizate de un alt etnolog de marcă, Mihai Coman: "Lupul (chiar dacă este prezent numai în mod metaforic) are rolul unui animal protector, al unui "inițiator", care veghează asupra intrării pruncului în viață, adică asupra trecerii sale peste pragul ce separă non-existența de existență"50. Dacă unele credințe atestă identificarea lupului cu diavolul, altele ilustrează exact opusul: în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doar, mitologic, de prometeici ficați, ci mai ales, în viața de zi cu zi, de putrefacte hoituri și legat, ca atare, de simbologia morții) este învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 8 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 9 Ibidem. 10 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 11 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 732
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doar, mitologic, de prometeici ficați, ci mai ales, în viața de zi cu zi, de putrefacte hoituri și legat, ca atare, de simbologia morții) este învestită cum se și cade în cazul stemei imperiale prin excelență cu sarcină (simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 458 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 459 Ibidem. 460 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 461 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 732
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să se întrevadă o lume nouă, unde nu se mai aude decât "liniștea eternă [a] spațiilor infinite" care-l va înspăimânta pe Blaise Pascal. Dar Kepler refuză să insereze într-o ficțiune vocabularul nou al științei sale și implicațiile imaginare, metaforice, pe care aceasta le propune. Așa că își împănează narațiunea cu note explicative, mai ample decât textul în sine. În Histoire comique des étates et empires de la Lune ⁄ Istorii comice conținând Statele și Imperiile Lunii (1657)14, Cyrano de Bergerac, inserează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lumea reprezentată în romanele obișnuite, cititorul umple cu ușurință "locurile goale ale textului"94. În schimb, pentru a face plauzibile locurile, comportamentele sau extratereștrii, narațiunea SF va trebui să inventeze o nouă enciclopedie, care va fi în relație, mai ales metaforică, cu științele, credințele și tehnologiile vremii sale. Autorii de SF se angajează, la modul mai mult sau mai puțin conștient, în crearea unei culturi enciclopedice secundare, care evită să reia mereu aceleași explicații. În primul capitol din Mașina timpului, H. G
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Ripley sunt în faza de maturație, dar nu ni se spune nimic despre memoria pe care Ripley cea reușită pare s-o fi recuperat odată cu noul corp. 3.3. Un univers de clone și simulacre Asistăm, în SF, la folosirea metaforică a cuvântului "clonă", asociat termenilor "dublu" sau "cópii" un astfel de exemplu am văzut în romanul lui Greg Egan. Prin această tematică, genul explorează eventualele consecințe sociale produse de prezența dublurilor și a personajelor-copii. Philip K. Dick a abordat în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care ea le generează sau le reactualizează. Vom distinge mutanții nativi și creațiile umane. Mutanții pot fi, după caz, monștri sau supraoameni, pe plan fizic sau prin puterile lor. Percepția oamenilor despre ei, ca și reacțiile provocate, reprezintă, la modul metaforic, comportamentul oamenilor față de alteritate. Fără să uităm că aceste reacții trebuie, la rândul lor, inserate deopotrivă în istoria geneticii, în cea a SF-ului și în orizontul politic al momentului. SF-ul a înfățișat uneori mutanți fără să ofere alte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în Statele Unite pentru Ursula K. Le Guin. Această poziție descentrată contribuie la perspectiva distanțată din care ele privesc celelalte culturi, fără a se lăsa acaparate de mirajul universalității sau al "cetățeniei". Nu le interesează nici "armătura" tehnică, decât la modul metaforic, conferindu-i o funcție narativă și/sau ideologică specifică. Le Guin nu descrie vasele NASFAL, nici ansiblul*, dar simpla lor menționare creează un efect de verosimilitate în ceea ce privește comunicațiile și călătoriile galactice. E. Vonarburg nu ne propune nimic precis cu privire la locul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mistere: cine și cum a creat lumea, ce justifică o anumită cutumă etc. Un mit se alătură altora pentru a forma o mitologie, este reactivat de sărbători rituale, ia naștere din credință și adesea pune bazele unei religii. În sens metaforic, desemnează o lume de credințe non-religioase, cum ar fi mitul progresului, SF-ul a putut fi înfățișat drept "mitologia timpurilor noastre", având în centru idolatria pentru știință și așa-zisele ei miracole. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
autobiografie, spune că prin prisma conceptului de reziliență putem înțelege lucrurile surprinzătoare, neașteptate din literatură, în raport „cu o critică centrată pe exprimarea nefericirii și a unei soluții feerice, precum și în raport cu cunoașterea omului, a resurselor sale nebănuite, demistificate”. în mod metaforic, Gianfrancesco echivalează reziliența copilului din aceste scrieri literare cu pofta de viață. „Ceea ce el [copilul rănit de viață] cunoaște în memoria și în corpul său este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e constituită aici din verticalități: relații de vecinătate paradigmatică, de omologie, de paralelism etc. Herder se referă la cuvinte apropiate care se contaminează prin sensuri comune, cuvinte concurente care vizează același lucru, cuvinte derivate care își transferă semnificații prin procedee metaforice. "Semnificații atât de diferite pentru un singur radical, care ar trebui să fie derivate de la un singur arbore genealogic și restituite originii lor prime, sunt încărcate de sentimente din cele mai obscure, de idei învecinate și de emoții comune"33
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aprinde focul, a tăia un dovlecel, a face o masă; a construi în locuința sa sihastră o întreagă arhitectură de zdrențe 53. Întrebarea e dacă putem transfera o asemenea antropologie a sărăciei în spațiul literaturii. Las la o parte aplicațiile metaforice - când spunem despre o literatură că e săracă ca să denumim un grad relativ de precaritate instituțională (are mai puține realizări sau instanțe de producție decât o literatură "bogată"); sau când spunem despre imaginația unui scriitor că e "săracă" ca să calificăm
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
stările subtile prin care materia mărturisește prezența ființei umane. E vorba de acele figuri care marchează "uzura" în procesul care ritmează trecerea omului prin lume: amprenta, suflul, urma. 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții Să observăm stilul metaforic al formulărilor din cursul lui Odobescu pe care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]