14,331 matches
-
două asemenea exemple : sodomonar = solomonar + Sodoma și far mazon = francmason + farmece. Dar și soluția inversă este, în principiu, posibilă, și anume ca ungurii (și de la ei sârbii ?) să fi preluat termenul românesc (z)grăbunțaș pentru a desemna magul cu puteri meteorologice. Un argument în această privință este faptul că - spre deosebire de termenul românesc, care înseamnă grindinar - termenul maghiar și cel sârbo-croat nu au un înțeles concret în limbile respective, căutându-li-se de aceea originile în limbi ale populațiilor înve- cinate. Mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Euripide, Alcesta) susține că într-un sanctuar din Tracia al lui Dionysos s-au găsit astfel de tăblițe cu texte privind vindecarea trupului și a sufletului (vezi 64, pp. 52, 60). Unele „imnuri orfice” (adevărate descântece, unele cu caracter magico- meteorologic ; cf. 69, pp. 40-43) ar fi fost, conform tradiției, compuse de Orfeu „sub puterea inspirației divine”, texte „pe care [tracul] Musaios le-a așternut în scris, după ce a făcut unele mici îndreptări” (Aristid, Orationes, 41 ; cf. 64, p. 67). în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
stăpân” asupra demonilor (balaurilor) atmosferici. Acest fapt ne permite să presupunem că motivul „Cartea solomo- narului” este o achiziție relativ recentă, care s-a suprapus tradiției arhaice autohtone a înscrisurilor cu caracter magic și celei a vrăjitorului popular cu atribuții meteorologice. Motivul pare să fi fost preluat din legendele referitoare la regele Solomon, prin aceeași filieră (cărți populare și cronografe) și cam în aceeași perioadă (circa secolele XVII-XVIII) în care vrăjitorul popular a intrat sub patronajul simbolic și onomastic al semilegendarului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a produs în aceeași perioadă, prin aceeași filieră și în aceleași condiții (prezentate într-un paragraf anterior) în care vrăjitorul popular a trecut - simbolic și onomastic - sub patronajul legendarului rege Solomon. Probabil că, înainte de această epocă, vrăjitorul popular cu atribuții meteorologice rostea un descântec și nu îl citea. Astfel, în unele enclave etnice conservatoare (cum este, de exemplu, zona Munților Apuseni) - în care contaminările și alterările culturale au fost sensibil mai reduse -, „Cartea solomonarului” este rar atestată (vezi, de exemplu, 39
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la care mă refer au supraviețuit probabil mai multe straturi succesive de practici rituale. Cea mai surprinzătoare reminiscență și cea mai arhaică practică pare a fi cea a sacrificiilor umane. Printre multiplele forme prin care este amenințată sau îmbunată stihia meteorologică apar adesea recitative de tipul : Cu sabia lui Mihai, Cu toporul Domnului, Taie capul omului (nordul Moldovei - 7, p. 574 ; 42, p. 28) ; * Cu sabia Domnului, Cu cuțitul orbului, Taie capul omului (sudul Moldovei - 8, III, p. 54) ; * Cu sabia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Strabon, Geografia, XI, 14, 14) ș.a.m.d. Dar pe mine mă interesează acum anumite sacrificii umane : cele produse (în special prin decapitare) cu scopul de a alunga, de a îmbuna - într-un cuvânt, de a stăpâni stihiile acvatice sau meteorologice. În forme degradate sau camuflate, ele se regăsesc în diverse practici, credințe sau legende : a) în practicile de Caloian (caz în care stihia este lipsa ploii, seceta prelungită). Putem întrevedea în scenariul ritual care cuprinde „omorârea”, „îngroparea” și „bocirea” unei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legende și basme în care apare episodul salvării de către erou a fetei sacrificate de colectivitate pentru a îmbuna balaurul (din fântână, râu, mare etc.) care oprește apele. e) Episoadele mitico-legendare privind sacrificarea unui om pentru declanșarea sau oprirea unor fenomene meteorologice. Iată doar două exemple concludente : legenda biblică a lui Iona, sacrificat de marinari pentru încetarea furtunii marine („Deci l-au luat pe Iona și l-au aruncat în mare și s-a potolit urgia ei”, cf. Profetul Iona, I, 15
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
deja cu sacrificiul de animale. f) în credințele românești referitoare la solomonari - „cei care poartă vremurile” - se spune că din „școala de solomonari” ies cu unul mai puțin decât au intrat, ceea ce mă face să bănuiesc că, în cadrul acestor „inițieri meteorologice”, se practicau și (simulacre de) sacrificii umane (43, pp. 166-259). g) Cel mai insolit exemplu de probabilă camuflare ulterioară a unor practici rituale care presupuneau sacrificii umane îl găsim în legendele românești privitoare la „sfințirea” lui Ilie. Acesta, un om
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la Sf. Ilie, în cele istorice referitoare la Numa, precum și în alte legende și practici rituale că, pentru a stăpâni stihiile dezlănțuite ale naturii, condiția era sacrificiul uman. Dar nu înfăptuit oricum, ci anume prin decapitare. Or, în invocațiile magico- meteorologice ale copiilor, fără excepție, felul sacrificiului este același : „Cu sabia [toporul] Domnului/ Taie capul omului”. „Sabia/toporul Domnului” pare a fi o armă rituală de sacrificiu. Ion Taloș, care a acordat atenție acestui tip de omor ritual, subliniază faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sacrificiile umane cele mai arhaice până la prinosurile alimentare cele mai banale, folclorul copiilor pare să fi păstrat în memorie (e drept, fragmentar și ambiguu) mai multe etape succesive ale acțiunilor rituale care aveau odinioară menirea de a opri/diminua fenomenele meteorologice malefice și de a le declanșa/amplifica pe cele benefice. 4. Meteorologia magică a cărămidarilor Un alt tip de invocații folosite de copii sunt cele care-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative care imploră, ademenesc sau „îmbunează” fenomenele meteorologice. O altă categorie importantă este aceea a recitativelor de tip imperativ. Din punct de vedere tipologic, ele pot fi încadrate în rândul descântecelor de tip „poruncă directă cu amenințări și îngrozire”, conform primei încercări de clasificare a descântecelor românești făcute
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asemănătoare se regăsește, mai târziu (secolul al IV-lea e.n.), la scriitorul latin Palladius : „Contra grindinei se spun multe : se ridică împotriva cerului, în mod amenințător, securi însângerate” (De agricultura, I, 35 ; cf. 57, p. 274). Răpunerea concomitentă a stihiei meteorologice de către doi actanți, cu două tipuri de arme analoage simbolic (fulgerele zeului furtunii și săgețile/securile oamenilor), se regăsește până la identi- tate în folclorul copiilor : ploaia este amenințată „cu securea Domnului” și „cu cuțitul omului”. „Securea Domnului” este un tipic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu arcuri și săgeți [și au ridicat] mâna asupra vrăjmașilor lui Ra” (16). în zona carpato-dunăreană, gesturile rituale de săgetare, de amenințare cu unelte/arme tăioase (aruncate, agitate sau înfipte cu tăișul în sus) sau cele de „împușcare” a stihiilor meteorologice sunt din plin atestate până în epoca modernă. Nu este locul să le trec acum în revistă. Voi menționa numai o credință generală, consemnată de Traian Gherman la începutul secolului XX : „Aceștia [= balaurii aducători de furtună, grindină etc.], când văd săcurea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar numai de către o vrăjitoare sau numai cu ajutorul ei : Fug, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare [...], Adu mamă druga, Să mă sui pe Murga. Și adulții cred că pe bovine pot călări doar vrăjitoarele (strigoaiele) care au putere asupra stihiilor meteorologice și a „manei vacilor” : „Muieri care strică vacile cu lapte, au coadă la spate și călăresc pe tauri” (41, p. 165) sau „a mai mare [strigoaie] e călare pe taur” (55, p. 79). Similar, în colindele „de fată mare”, fecioara
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ca nimeni să nu te știe/ Că de nu ti-i duce/ Cu drâgla te-oi trage/ Cu săcurea te-oi tăia/ Cu răzușa [pentru postav] te-oi rade/ Și-n foc te-oi arde” (9, p. 150), sau (descântec meteorologic din folclorul copiilor) „Ieși, mamă, cu ițele,/ Să plouă ploițele ;/ Ia, mamă, și spata,/ Să nu bată piatra” (40, p. 159). Am comentat un singur tip de incantații din folclorul copiilor, și anume acela care ține de domeniul meteorologiei magice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nervos. Probabil că nu... Se hotărî totuși să încerce o poziție de forță. Dacă lucrurile luau o întorsătură proastă, ar fi putut oricând motiva că acesta era modul oficial în care trebuia să reacționeze. ― Nu v-ați respectat contractul. Controlul meteorologic cădea în sarcina administrației! strigă Isidor. ― Aiurea! Molima aia a fost de natură virală și asta o știi foarte bine. Am dovezi clare! Pur și simplu au făcut gripă! Or, în paragraful opt, alineatul șaisprezece, din capitolul îndatoririlor scrie clar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
clar că ocrotirea populației de clone de virusuri străine procesului de însămînțare este sarcina voastră exclusivă. ― Dacă nu ar fi fost atât de frig, nu s-ar fi îmbolnăvit! Ce vină avem noi că vă zgârciți până și la sateliții meteorologici? ― Ba nu ne zgârcim deloc. A fost o ploaie de meteoriți și doi dintre sateliți au fost avariați. Asta e mai degrabă vina Dumnezeului ăla la care te tot închini decât a noastră. Isidor cumpăni încă o dată. Știa că districtul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și mercantila frică de eșec paralizau judecata călugărilor. Crey era în schimb adeptul soluțiilor curajoase. Așa fusese mereu și era convins că așa ajunsese și guvernator. Fusese relativ simplu să trimită pe planetă o capsulă cu viruși de gripă. Sateliții meteorologici erau departe de a se fi stricat, dar nu dorise să riște nimic. Pe vreme călduroasă, gripa nu e la fel de eficientă. Bănuise că, inducând o molimă al cărui remediu se află în Templu, clonele vor crede că Dumnezeu apără numai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
asupra celei interioare, de la înregistrarea fenomenelor de suprafață pînă la epifanie, pînă la pătrunderea spirituală a acestei suprafețe pentru a revela sensul sau simbolismul său profund. Ninsoarea de la începutul nuvelei The Dead este prezentată de naratorul auctorial ca un fenomen meteorologic. La sfîrșiul narațiunii, totuși, aceasta este reflectată prin mediul actorial, Gabriel, ca parte a experienței de intensă conștientizare, prin intermediul căruia ninsoarea devine imaginea interiorizată a stării sale emoționale. Este firesc să ne întrebăm dacă mai putem vorbi despre un tipar
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
autorizate în combatere: acționează prin contact sau ingestie, fără efect sistemic și se degradează rapid și sunt mai puțin eficace decât produsele chimice de sinteză; acțiunea lor depinde de stadiul de dezvoltare al patogenului sau dăunătorului, cât și de factorii meteorologici. De asemenea, alegerea momentului optim de aplicare a tratamentului determină creșterea eficacității produsului;-insecticidele vegetale ce conțin piretrină și rotenonă sunt sensibile la radiațiile ultraviolete sub influența cărora se degradează rapid. Insecticidele extrase din Quassia amara sunt mai puțin sensibile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ale respectivelor plante poate ajuta la sesizarea unor reguli de clasificare, reguli de spațiu și timp, la Însușirea unor reguli de deducție („deducția de creștere”, de „schimbări de stări” etc. (Gagné, 1975, p. 227). Interesante pot deveni așa-numitele „observări meteorologice”, utile pentru sesizarea caracteristicilor diferitelor anotimpuri sau chiar observări mai complexe consemnate prin ceea ce se cheamă „Calendarul naturii”, cu relevarea consecințelor pentru viața omului, a plantelor și animalelor, pentru evoluția peisajului etc. Pot lua, de asemenea, În atenție fapte curente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aer liber, să te ferești de umbră, să-ți placă lumina. Și să te hrănești cu gălbenușuri de ou al căror auriu provine de la soare... Marsilio Ficino, care credea și în aștri, în spirite, se temea și de semnele prevestitoare meteorologice, acorda credit limbajului pietrelor, nu-i plăceau spiridușii, își începe existența ca teoretician al plăcerii, trăiește ca propagator al credinței creștine contaminate de platonism - sau invers - și își încheie existența ca un epicurian pe care Magistrul din Samos nu l-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se convertește la doctrina lui Epicur. Primele porțiuni ale zidului sunt consacrate fizicii. Propilee ale sistemului, și îndeosebi ale eticii la Epicur, ele constituie un expozeu clasic asupra a ceea ce se știe despre doctrină: atomii, vidul, mișcarea, simulacrele, reducerea fenomenelor meteorologice și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al lui Phil Connors - și se face o previziune, după felul În care reacționează, dacă iarna va dura sau nu cu șase săptămâni În plus. Ceremonia de consultare a cârtiței este apoi retransmisă În toată țara, căreia Îi furnizează indicațiile meteorologice În legătură cu continuarea zilelor urâte. Ajungând cu echipa lui În Punxsutawney, Phil Connors Își petrece noaptea Într-o pensiune de familie și se Întoarce În dimineața următoare În locul În care se filmează, comentând reacțiile cârtiței, care dă semne că iarna se
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de fibră lemnoasă. Multe dintre consecințe aveau legătură directă cu simplificarea impusă prin monoculturi, În vederea unei administrări mai ușoare și a obținerii de profit economic. De obicei, monoculturile sunt mai fragile și, deci, mai sensibile la boli și la fenomenele meteorologice decât policulturile. După cum spune Richard Plochmann: „Un alt neajuns, tipic pentru toate plantațiile pure, este acela că se strică echilibrul asocierilor naturale dintre plante. Condiția fizică a arborilor din culturile pure este mai slabă În afara habitatului natural, iar rezistența lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]