2,518 matches
-
perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale vezicii biliare în același ritm cu complexele motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat, iar volumul să scade cu aproximativ 50% la 30-60 minute după ingestia alimentară. Ritmul golirii vezicii este controlat mai mult de ritmul și forța de contracție a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
etaje, cu suporturi și întărituri bine calculate (adevărată artă inginerească), galerii și căi de acces spre surse de hrană lungi de 80-100 metri. Păsările își construiesc cuiburi bine meșteșugite în care depun ouăle și-și cresc puii, în plus păsările migratoare se întorc în fiecare an în același loc unde-și au cuibul pe care l-au construit în anii anteriori. Mamiferele, la rândul lor, își alcătuiesc adăposturi pe pământ, sub pământ, sau deasupra pământului, din ce în ce mai complexe și care pe lângă culcușuri
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
spirituală. Elementul latinist rămâne totuși dominant, așa cum arată restructurarea cronologică a istoriei. Pe lângă reliefarea romanității, efectul simbolic al cronologiei romane este acela de a evidenția vechimea, continuitatea și nobilitatea originară a poporului român, caracteristici care pot fi contrastate în raport cu popoarele migratoare care au ajuns să încercuiască "insula de latinitate" românească. Sistemul triptic de periodizare dezvoltat de Laurian în jurul acestor evenimente cardinale stabilește balamalele romano-bizantine ale istoriei poporului român. Opțiunea lui A.T. Laurian nu este nici pe departe singulară, ori deviantă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața unei situații critice, în care miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost retrase la sud de Dunăre, "tot colonii, plugarii și alții, carii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ținut mai mult decât acestea și au pricinuit mai mari nefericiri de cât ar fi putut să aducă rumânilor ori care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o formă sau alta, improvizată drept contra-argument: după părăsirea provinciei de către legiunile romane, coloniștii rămași în Dacia, expuși fiind la pericolul extincției sub valurile popoarelor migratoare care se abăteau succesiv, și-au găsit refugiu în munții Carpați, "unde în forterețe și palance adumbrindu-se, formară mai multe staturi sub osebite titluri atât în Moldova, Transilvania și Panonia păn la Tisa, precum și în Țara-Românească" (Albineț, 1845, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care o promovează este că "Romanii primísera legea crestina inca in têmpurile cele mai vechi" (Moldovan, 1866, p. 24). Aaron, care în Idee repede... descria creștinismul ca un "dar ceresc" care se revărsase asupra proto-românilor în toiul năvălirilor popoarelor migratoare, se rezumă în Manual... a menționa, mult mai apatic, doar că în rândul locuitorii romani ai Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cronotopul matricial în coordonatele căreia se desfășoară drama istorică românească. Dacia Traiană este orizontul spațial în cadrul căruia s-a precipitat țâșnirea în "istorie" a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în istorie a constat însă în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românilor, fapt ce se împlini către sfârșitul intervalului pe care îl avem vedere (1918-1947), începutul interbelicului continuă să stea sub semnul latinismului. Un latinism care și-a probat vigoarea printr-o îndoită putere asimilaționistă: a populației băștinașe, precum și a slavilor migratori: Numai dela săvârșirea asimilării Slavilor se poate vorbi de limbă românească și de popor românesc. Asimilarea Slavilor a fost încercarea cea mai grea a puterii elementului roman dela Dunăre. Biruința lui a păstrat caracterul latin al țărilor noastre" (Floru, 1923
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o alchimie daco-romană care a dat naștere unei civilizații superioare. Retragerea aureliană a lăsat pe teritoriul provinciei "un stat neorganizat" (p. 28), prin intermediul căruia poporul român a fost în stare să păstreze ființa națională purtând o luptă îndârjită împotriva popoarelor migratoare. Poporul român este rezultatul exclusiv al contopirii dacilor și romanii. Slavii sunt relegați în rândul categoriei nediferențiate a popoarelor migratoare care au atentat la "distrugerea ființei poporului nostru" (p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 28), prin intermediul căruia poporul român a fost în stare să păstreze ființa națională purtând o luptă îndârjită împotriva popoarelor migratoare. Poporul român este rezultatul exclusiv al contopirii dacilor și romanii. Slavii sunt relegați în rândul categoriei nediferențiate a popoarelor migratoare care au atentat la "distrugerea ființei poporului nostru" (p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este că "povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr istoric" (p. 10). Tratarea chestiunii sacrosancte a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
J. Familia Creștinismul Civilizația noastră este, incontestabil, iudeo-creștină. După prăbușirea Romei, Biserica este singura instituție organizată care întrunește toate funcțiile necesare vieții și continuității societății, de la transmiterea culturii până la educație, sănătate sau binefacere. Ea integrează populațiile sosite cu marile valuri migratoare, legitimează puterea civilă reconstituită, asigură unitatea lumii pe care a format-o. Noțiunea de creștinism a echivalat mult timp cu cea de Europa. Este clar că astăzi Europa nu mai este creștină din punct de vedere instituțional (a demonstrat-o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Marie distinge următoarele forme de vagabondaj: a) Vagabondajul de origine economică sau socială la șomeri, exilați, profesiuni ambulante, condamnați și recidiviști care se ascund de lege. b) Vagabondajul morbid la nevrotici, isterici, epileptici, oligofreni, psihopați, alcoolici. c) Vagabondajul etnic sau migrator specific unor populații care nu se pot fixa într-un anumit spațiu geo-social. d) Vagabondajul mascat, specific omului modem, manifestat prin turism, mișcările Hippies etc. e) Vagabondajul cultural reprezentat prin pelerinajele rituale, periplul lui Ulysse (Odyseea) sau al lui Enea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și a limbii oficiale scrise latine. La curtea regelui Teodoric se aflau reprezentanți ai culturii romane, Boethius și Cassiodorus. În palatele Merovingienilor și-a găsit adăpost renumitul episcop Gregoire de Tours (secolul al VI-lea: Istoria francilor). Și din rândul migratorilor s-au ridicat oameni de cultură, precum gotul Iordanes (secolul al VI-lea). În această primă perioadă s-au realizat o serie de codificări și traduceri, s-au redactat în limba latină datinile juridice germanice: legea vizigoților (Euric), edictul lui
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mediu anual de creștere (scădere) a efectivului populației se stabilește pe baza relației. Deși rezultatele obținute prin interpolare se înscriu, de regulă, în limite statistic acceptabile, în practică este preferabilă estimarea efectivului populației prin metoda sporului natural și a celui migrator, estimările fiind în acest caz mult mai aproape de realitate. Numărul mediu al populației - indicator de interval În cadrul analizei demografice, masa evenimentelor demografice de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp, se compară cu dimensiunea colectivității populației din care
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
eurodeputatul Firello Provera 1156 atrăgea atenția 1157 asupra "riscurilor legate de situația actuală - o posibilă islamizare a acestor țări,1158 cum a demonstrat exemplul iranian și o înrăutățire a situației economice care ar duce la creșterea șomajului și a valului migrator către Europa".1159 În condițiile în care Europa a devenit patria unui număr de aproximativ 15 milioane de musulmani, de fiecare dată când sunt decise acțiuni, mai mult sau mai putin, ostile în Orientul Mijlociu și/sau Apropiat acestea sunt percepute
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Esopia, București, 1982; Poeme introductive, Iași, 1986; Pașii poetului (în colaborare cu Emil Iordache), București, 1989; Elegiile după Rilke, Iași, 1993; În căutarea poemului pierdut, Botoșani, 1995; În absența iubirii, Timișoara, 1996; Scriitorul, Timișoara, 1996; Poeme golănești, București, 1997; Infernul migrator, Botoșani, 1997; Insula nimănui - Niemansinsel, ed. bilingvă, Kastellaun (Germania), 1998; Poesia mirabilis, Iași, 1999; Cațavencii, Iași, 2001; Singur în fața lui Dumnezeu, Timișoara, 2001; Un poet la New York, Cluj-Napoca, 2002; Un acoperiș plin de îngeri - Un teho lleno de angeles, ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
Gârbea, Cum să dai de dracu’?, CRC, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998, 242-246; Emilian Galaicu-Păun, Poezia după poezie, Chișinău, 1999, 186-191; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 141-143, 197-202; Marius Manta, „Infernul migrator”, ATN, 2000, 1; Vasile Spiridon, Gloria greierului, CL, 2000, 4; Grigurcu, Poezie, I, 425-437; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 61-64; Theodor Damian, Privește, vremea este aproape, „Lumină lină” (New York), 2001, 3; Adrian Alui Gheorghe, Hurrah, New York!, CL, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
monumente indestructibile, megaliții’’. În ciuda rolului esențial pe care l-au jucat pelasgii în civilizarea Europei, ei dispar din istorie în mod misterios. Jules Michelet explică această dispariție prin adversitatea aheilor față de pelasgi care nu este altceva decît ura unor triburi migratoare de prădători, față de o populație sedentară formată din agricultori și meșteșugari care exploatau adîncurile pămîntului. I-au șters din istorie dar le-au preluat în totalitate cultura materială și spirituală. Situația este identică pentru celălalt neam al nostru, emeșii care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
materială și spirituală. Situația este identică pentru celălalt neam al nostru, emeșii care au dat lumii atîtea valori fără de care nu se poate concepe civilizația contemporană, dar au avut nenorocirea să fie cotropiți și distruși ca entitate statală de triburile migratoare semite. Iscusiții prădători au șterpelit atît valorile materiale cît și cele spirituale iar unii dintre ei ne-au prezentat acest furt ca dar divin. Hiperboreenii Pindar, cunoscutul poet grec ce a trăit în secolul Vl î.e.n. spu-ne că hiperboreii erau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
secolului Xlll spune despre secui că trăiau în munți în conviețuire cu românii de la care au deprins folosirea scrisului. Dacă acești români foloseau scrisul la acea vreme înseamnă că aveau ce scrie iar deprinderea nu a fost luată de la prădătorii migratori care s-au abătut în roiuri asupra acestui pământ. Tăblițele geților confirmă adevărul scris de cronicarul ungur. Timp de o mie de ani pămîntul nostru a fost poarta și popasul numeroaselor urdii care căscau ochii către averile altora din apus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]