11,138 matches
-
creșterii deficitului de cont curent. De asemenea, capitalurile străine, acumulate datorită ratelor de economisire înalte din exterior, căutau dobânzi profitabile, ajungeau pe piața indigenă, leul se aprecia, ceea ce stimula importurile și scumpea exporturile. Spre pildă, deficitul comercial al României (exporturi minus importuri) a crescut de la un nivel apreciat la peste 7 miliarde de euro în 2004 la circa 23.5 de miliarde de euro în 2008, pe fondul unei producții interne și a exporturilor insuficiente. Apreciem că, în acest context al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ar mai trebui să treacă mulți ani15. Dar, totuși, despre ce este vorba cînd folosim conceptul de globalizare? Tom Palmer, senior fellow al Institutului Cato, explică de ce acest fenomen are atît de multe puncte forte și totuși atît de puține minusuri. El dă un exemplu real. Un prieten al său vizitează un trib maya și este surprins că femeile maya nu își poartă tradiționalele costume din cauză că s-au scumpit foarte tare. Este intrigat că globalizarea i-a deposedat pe băștinași de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
superioare, pe diferite planuri. De exemplu;-Creșterea numărului de execuții pe lecție, reducerea pauzelor, aduratei și conținutului Încălzirii, a numărului de saltele sub aparat și la coborâre,a asigurării, elemente de Întrecere sub cele mai diferite forme, excitanți În plussau minus față de obișnuit, schimbat aparatele, etc. - Aceste dificultăți devin apoi mai „ostile", se accentuiază și complică, atrag diferite sancțiuni paralel cu stimulente, elementele de Întrecerecresc În importanță și frecvență. Cum ? - Antrenamente arbitrate, exerciții prelungite, concursuri de verificare sau selecție, acasă sau
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
învoise câteodată, fiind singură, se iveau atâtea probleme... Alții aveau toată ziua bilet de ieșire și îi vedeai prin baruri sau la cinematograf. Nu putea spune că s-a omorât cu munca la slujbă, dar niciodată n-a avut vreun minus la inventar, niciodată n-a fost găsită de vreun control în neregulă cu ceva. Niciodată n-a fost criticată. Nici n-aveau pentru ce. Alții... Și tocmai ea fusese dată afară! După aproape opt ani cât a lucrat acolo! Cineva
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
le închide; căile aeriene sunt comprimate și parțial închise. In aceste condiții, fluxul este independent de presiunea din aval, fiind determinată numai de diferența dintre presiunea din amonte și presiunea din afara tubului colabat. In cazul plămanului, acesta devine presiunea alveolară minus presiunea intrapleurală. Putem trage două concluzii importante. Nu are importanță cât de puternic este expirul, debitul nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plămanului, acesta devine presiunea alveolară minus presiunea intrapleurală. Putem trage două concluzii importante. Nu are importanță cât de puternic este expirul, debitul nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică de ce debitul este independent de efort. Debitul maxim poate fi determinat parțial de forța de recul elastic a plămânului; aceasta este generată de diferența dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
te judicioasă și subordonată înțelegerii globalizării financiare. În prezent are a evoluției acestui fenomen, din momentul primelor sale manifestări și până în prezent, autoarea insistă pe situația actuală ce predomină față de incursiunile din trecut. Reținând Globalizarea piețelor de capital plusurile și minusurile globalizării piețelor de capital, autoarea le argumentează și prin aceasta, își pune în evidență contribuția la înțelegerea efectelor sale. Prezentând contribuțiile aduse de diverși autori la elucidarea unor probleme atât de complexe, nu s-a limitat la simpla lor prezentare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
le închide; căile aeriene sunt comprimate și parțial închise. In aceste condiții, fluxul este independent de presiunea din aval, fiind determinată numai de diferența dintre presiunea din amonte și presiunea din afara tubului colabat. In cazul plămanului, acesta devine presiunea alveolară minus presiunea intrapleurală. Putem trage două concluzii importante. Nu are importanță cât de puternic este expirul, debitul nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
plămanului, acesta devine presiunea alveolară minus presiunea intrapleurală. Putem trage două concluzii importante. Nu are importanță cât de puternic este expirul, debitul nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică de ce debitul este independent de efort. Debitul maxim poate fi determinat parțial de forța de recul elastic a plămânului; aceasta este generată de diferența dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la un randament real de 7,34%, ceea ce semnifică o pierdere de rentabilitate de mai mult de 2,5 ori! * Randamentul real al investiției (7,34%) diferă de dobânda deflatată (reală) calculată după formula generală a lui Fisher: dobânda nominală minus inflația, care rezultă de 12%. Modele care descriu corelația risc rentabilitate (a unei investiții în valori mobiliare) 1. Modelul cel mai uzitat în literatura de specialitate pentru a descrie relația existentă între riscul și rentabilitatea unei investiții în valori mobiliare
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
opțiunile sunt considerate active consumabile (wasting assets). Pentru vânzarea opțiunilor trebuie depuse garanții. Astfel, la vânzarea de opțiuni call de pe poziție descoperită, vânzătorul depune 30% din valoarea de piață a activului plus valoarea cu care opțiunea este "în bani" (sau minus valoarea cu care opțiunea este "fără bani"), din care se deduce valoarea primei. Următorul tabel prezintă elementele distinctive ale tipurilor de tranzacții la termen. Tranzacții pe piața cu reglementare lunară Tranzacții de tip condițional Opțiuni Operațiuni cu primă Stelaje Obligația
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
principiul" stelajului)20. Fig. III.17 Straddle la cumpărare unde pe = preț de exercitare = p1 + prima pentru put = p2 prima pentru call Dacă la scadență cursul depășește pragul p2, cumpărătorul de straddle exercită opțiunea call și câștigă diferența de curs, minus suma primelor (de call și put). În cazul în care la scadență, cursul scade sub pragul inferior p1, cumpărătorul de straddle se declară vânzător și exercită opțiunea put. Câștigul său este, la fel, diferența de curs minus suma primelor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
diferența de curs, minus suma primelor (de call și put). În cazul în care la scadență, cursul scade sub pragul inferior p1, cumpărătorul de straddle se declară vânzător și exercită opțiunea put. Câștigul său este, la fel, diferența de curs minus suma primelor. Pentru un curs (la scadență) cuprins între p1 și p2, cumpărătorul de straddle pierde. În zona A se va declara vânzător, va executa contractul put, abandonează contractul call și pierde diferența de curs față de prețul de exercitare, plus
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
le închide; căile aeriene sunt comprimate și parțial închise. In aceste condiții, fluxul este independent de presiunea din aval, fiind determinată numai de diferența dintre presiunea din amonte și presiunea din afara tubului colabat. In cazul plămanului, acesta devine presiunea alveolară minus presiunea intrapleurală. Putem trage două concluzii importante. Nu are importanță cât de puternic este expirul, debitul nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
plămanului, acesta devine presiunea alveolară minus presiunea intrapleurală. Putem trage două concluzii importante. Nu are importanță cât de puternic este expirul, debitul nu poate fi crescut, deoarece, atunci când crește presiunea intrapleurală crește și presiunea alveolară. Presiunea de conducere (presiunea alveolară minus intrapleurală) rămâne constantă ; aceasta explică de ce debitul este independent de efort. Debitul maxim poate fi determinat parțial de forța de recul elastic a plămânului; aceasta este generată de diferența dintre presiunile alveolară și intrapleurală. Această forță de recul elastic va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare și endoteliul capilarelor peritubulare). Suprafața luminală a celulelor tubulare este foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]