5,723 matches
-
se spune despre grupurile de rugăciune în plină afirmare la marginile Bisericii, acolo unde, pe drept cuvînt, ne putem proclama "conectați direct la sensibilitatea contemporană". Sau conformismului controlat al credințelor și al practicilor, practicat de Instituție. "Religiosul șovăielnic" preferă efuziunea mistică, Biserica permanentă are nevoie de o dogmatică. Filiația Cărnii se laudă cu autenticitatea, filiația Cuvîntului invocă adevărul. Prima beneficiază de o aderare spontană la valorile electronice ale modernității, cea de-a doua suportă rigorile unei aculturații de ucenicie și de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lor majoritate, nu cunoșteau nimic altceva decât propria lor religie. Rezultă că diverse persoane au avut acces la o aceeași realitate, care le-a servit drept punct de plecare pentru interpretarea experienței lor. Același autor realizează o clasificare a experiențelor mistice: a. percepții obiective - lumini - spirite - entități; b. trăiri pur subiective cu atenuarea progresivă a limitelor și atributelor caracteristice sufletului. De fapt, Universul ar fi format din 7 regnuri, în care cele trei cunoscute (mineral, vegetal - inclusiv bacteriile și ciupercile -, animal
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
misterioasă, care poate să-i ofere o viziune cu totul nouă asupra unei lumi diferite de cea care îi este familiară. Dacă, de a lungul timpului, oameni aparținând unor cultúri total diferite, care nu cunoșteau altceva decât propria lor concepție mistică, au ajuns la puncte generale comune, iată că Religia Omenirii propusă de Auguste Comte, bazată pe realitatea transcendentă, va constitui probabil credința de mâine. “Dacă trebuie să avem o cultură mondială și dacă noua ordine trebuie să aibă ceva care
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
al filosofiei orientale, nu accentul pus pe una din direcții este rău, ci dezechilibrul creat astfel între acestea . Un alt aspect al complementarității, relevat de M. Eliade, este că “în simbologia misticii catolice călugărițele sunt numite “miresele lui Christos”; dragostea mistică a sufletului pentru Mântuitor e exprimată într’o legătură oficială (soț-soție), acceptată și promovată de societate. Pe când idealul misticii indiene, simbolul prin care e exprimată perfecțiunea, dragostea sufletului pentru Krishna, e tocmai o pereche adulteră: Krishna-Radha ”. </footnote>. O mențiune specială
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
alt aspect al complementarității, relevat de M. Eliade, este că “în simbologia misticii catolice călugărițele sunt numite “miresele lui Christos”; dragostea mistică a sufletului pentru Mântuitor e exprimată într’o legătură oficială (soț-soție), acceptată și promovată de societate. Pe când idealul misticii indiene, simbolul prin care e exprimată perfecțiunea, dragostea sufletului pentru Krishna, e tocmai o pereche adulteră: Krishna-Radha ”. </footnote>. O mențiune specială asupra surselor bibliografice o face care expune legități/aspecte descoperite/redescoperite de autorul citat însuși , care aparține celeilalte cultúri
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
din oameni nu l’a văzut, nici poate (s.n.) să-l vază”. </footnote> atât pentru noi (finiții), cât și reciproc. Conform , “el nu poate fi cunoscut prin speculație mentală chiar de către cei mai mari filosofi și nici de către rishis (filosofi mistici, n.n.) și suras divini, persoane care cunosc conștiința divină”. Pentru că e vorba de relația finit −infinit, “nici învățătura, nici virtutea, nici sacrificiile nu apropie sufletul de Brahman. E ca și când omul s’ar sui pe munte ca să atingă cerul, cum spune
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu mai stă în noi străin. Prin aceasta am intrat în zona păcatului și anevoie mai putem opri desfășurarea până la capăt a acestui proces odată declanșat ”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica, Edit. Casa Cărții de Știință, Cluj, 1993, p. 96 footnote>. Urmează încuviințarea sau consimțirea, care, odată acceptată, duce la păcat, iar din acesta se naște robia, apoi urmând patima, care duce la deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu mai stă în noi străin. Prin aceasta am intrat în zona păcatului și anevoie mai putem opri desfășurarea până la capăt a acestui proces odată declanșat ”<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Ascetica și mistica, Edit. Casa Cărții de Știință, Cluj, 1993, p. 96 footnote>. Urmează încuviințarea sau consimțirea, care, odată acceptată, duce la păcat, iar din acesta se naște robia, apoi urmând patima, care duce la deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
a fost denaturată adevărata ei semnificație euristică. A Îmbrăcat fie forma catehetică (În Evul Mediu), redusă la o toceală mecanică, bazată pe memorizarea și reproducerea pe de rost a unei succesiuni rigide de Întrebări și răspunsuri pe teme cu caracter mistic, religios, rupte de viața reală, fie cea a unei maieutici riguros dirijate, de felul celei care s-a generalizat În practica școlară Începând din secolul al XIX-lea și persistentă uneori și astăzi. O astfel de maieutică, tradițională de acum
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor față de Forme (inclusiv Frumosul): „Socrate nu este un om al lumii acesteia; pe el nu îl interesează nimic altceva decât virtutea și cunoașterea morală. Dar nu aparține nici lumii celeilalte: lumea eternă cu care Platon caută să se unească mistic îi este necunoscută. Lumea de dincolo este pentru el un fel de răsplată, o simplă chestiune de credință și speranță. Certitudinile pline de pasiune ale vieții sale se referă la aici și la acum”. Iată de ce spun că Platon și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aceeași secvență indică obiectul direct. Fac această precizare la sugestia colegului Adrian Muraru care e în drept să afirme că etimologiile, cele două, nu pot fi susținute simultan lipsite fiind de aceste elementare precizări. Amintesc doar, pentru comparație, că Teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul este adresată lui Timotei („Timaios” este și nume propriu și substantiv comun: timaios, a, on, și înseamnă „onoare”, „onorabil”). „Timotei” este, astfel, acela a cărui onoare se află în/la Dumnezeu. Cf. Léon Robin, Platon, Ed.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de natură să contribuie la dezvoltarea cercetărilor viitoare - cea a confluenței teoriilor -, pe care o vom trece în revistă de asemenea. Aceste teorii utilizează diverse abodări multidisciplinare asupra creativității, combinând anumite elemente ale unor perspective unice și dezvoltându-le. Perspective mistice asupra studiului creativității Studiul creativității a fost dintotdeauna receptat - unii susțin depreciat - prin prisma asociației fenomenului cu credințele mistice. Probabil că însemnările cele mai vechi despre creativitate au avut la bază intervenția divină. Individul creativ era perceput ca un recipient
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de asemenea. Aceste teorii utilizează diverse abodări multidisciplinare asupra creativității, combinând anumite elemente ale unor perspective unice și dezvoltându-le. Perspective mistice asupra studiului creativității Studiul creativității a fost dintotdeauna receptat - unii susțin depreciat - prin prisma asociației fenomenului cu credințele mistice. Probabil că însemnările cele mai vechi despre creativitate au avut la bază intervenția divină. Individul creativ era perceput ca un recipient gol pe care ființa divină îl umplea cu inspirație, pentru ca apoi el să își revărse ideile pline de inspirație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se referă la Muză ca la o sursă proprie de inspirație. În viziunea lui Platon, o persoană poate fi inspirată să compună cântece corale, iar o alta poeme epice (Rothenberg și Hausman, 1976). Deseori, comentariile introspective ale creatorilor indică surse mistice (Ghiselin, 1985). Rudyard Kipling (1937/1985) se referea, de exemplu, la un „Daemon” care sălășluiește în condeiul scriitorului: „Daemonul meu m-a însoțit în Cărțile Junglei, în Kim și în ambele volume ale lui Puck și aveam multă grijă să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
grijă să pășesc cu blândețe, ca nu cumva să se retragă... Când Daemonul este în acțiune, lasă conștiința la o parte. Lasă-te purtat de el, așteaptă și supune-i-te” (p. 162). Probabil că, din cauza abordării creativității din perspectivă mistică, psihologiei științifice i-a fost mai dificil să se facă auzită. Mulți oameni par să creadă, ca despre dragoste (vezi Sternberg, 1988b, 1988c) că sfera creativității nu se pretează cercetării cu instrumentele științei, dat fiind că ea reprezintă un proces
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de creativitate. Răspunsul este categoric negativ. Însă contribuția sa la aplicarea metodelor empirice, la selecția subiecților și la măsurarea diferențelor individuale a fost cea mai pertinentă. Sternberg și Lubart (1996) au sugerat că asocierea dintre creativitate și misticism și originile mistice ale creativității au constituit cauza impedimentelor din cercetarea creativității de-a lungul anilor. După Galton nu s-a mai putut comite o asemenea eroare. Magnitudinea eforturilor lui Galton devine indubitabilă atunci când descoperim că și alți autori ai vremii erau preocupați
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unor atare modele. Cum putem explica, de exemplu, afilierea lui Gusti la ideile eugeniste folosind delimitările ideologice identificate de Chirot atâta timp cât Chirot Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra studiilor empirice și a refuzat să se afunde În iraționalitatea mistică a vremurilor sale”27? Tocmai pentru că ideile eugeniste par să sfideze etichetarea fie ca tradiționaliste (adică antioccidentale și antiseculare), fie ca modernizatoare (adică raționaliste și democratice), ele par să ofere și o cale de a depăși această dihotomie. Pentru a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
listă de acuzații subtile la adresa ideologiilor fasciste și a aspectelor rasiste și antiprogresiste ale acestora. Orientarea lui Andrei era, cu siguranță, mai liberală, proparlamentară și individualistă - mai aproape de Durkheim și Weber decât de Spengler. Autorul se temea de forța grupării mistice de dreapta din România, care ar fi putut slăbi puterea de rezistență a tinerilor și i-ar fi putut transforma În simple marionete 98. În același timp, Andrei era Însă un simpatizant al eugeniei ca teorie științifică ce oferea critici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
profesii, asemenea lui Însuși, care nu mai credeau În opțiunile politice existente, dar care erau la fel de nemulțumiți de alternativele extremiste oferite de grupările socialiștilor, ale legionarilor sau ale conservatorilor naționaliști convinși 9. Limbajul lui Moldovan nu avea nimic din tonul mistic al profețiilor legionare și nici din furia cu care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Codreanu și ideile eugeniste. Liderul radical de extremă dreaptă și-a construit argumentele care demonstrează necesitatea de a regenera societatea și politica românească pe baza tradițiilor culturale ortodoxe foarte vag definite și a ceea ce el Însuși considera că este misiunea mistică a națiunii române. Limbajul său este puternic infuzat de imagini apocaliptice biblice, foarte departe de un discurs, cum este cel al eugeniștilor, care aduce În prim-plan legile științifice ale vieții 88. O altă caracteristică mult mai importantă a discursului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Perspectiva eugenistă - În cadrul căreia organicismul se juxtapunea raționalismului, iar puterea, responsabilității - reprezenta o poziție distinctă În peisajul ideologic al României interbelice. Alți actori ai scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al lui Nichifor Crainic, fie cu un Weltanschauung raționalist către care aspirau liberalii și, Într-o anumită măsură, țărăniștii (În special aripa Mihalache). Eugeniștii Încercau să reconcilieze aceste tendințe, arătând că opoziția dintre ele este o problemă depășită. Soluția lor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Biopoliticii, influența acestei lucrări a Început să se facă simțită În 1927. Ideologia și organizarea grupului erau similare În aspecte importante cu mișcările fasciste din alte țări, dar aveau, În același timp, unele caracteristici specifice contextului românesc, printre care ortodoxismul mistic. Pentru o descriere sumară, elementară a particularităților Legiunii În comparație cu alte mișcări fasciste contemporane ei, vezi Eugen Weber, Varieties of Fascism, Vintage Books, New York, 1964. Unele monografii oferă analize mai detaliate: Radu Ioanid, The Sword of the Archangel, Colombia University Press
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ex: literatura absurdului (E. Ionescu, Urmuz etc.). * „Există cinci forme de logică: biologică (neinfluențată de voință, care produce adaptări ale ființei noastre, dirijate spre un anumit scop); afectivă (a sentimentelor); colectivă (omul din mulțime se poartă diferit față de cel izolat); mistică (poate naște activități opuse acelora care ar fi dictate de rațiune) și logică, rațională.” (Gustav Le Bon) Desigur, trebuie să existe un factor care să mențină În echilibru Întreg acest complex de „logici” În sistemul personalității. Acest factor se naște
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poate vorbi de egalitate...Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență”. Într-un mod asemănător, Thomas Carlyle afirmă: „În adevăr, oamenii sunt uniți mistic, o legătură mistică a frăției Îi face pe toți oamenii unul”. * „Ce tîrziu ne dăm seama că, În timp ce ne desăvîrșim calitățile, ne cultivăm totodată și defectele!” (J.W. Goethe) Explicația cuprinde, ca și enunțul, un paradox: se știe că orice
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
egalitate...Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet și a rămas religios și un țăran analfabet nu există nici o diferență”. Într-un mod asemănător, Thomas Carlyle afirmă: „În adevăr, oamenii sunt uniți mistic, o legătură mistică a frăției Îi face pe toți oamenii unul”. * „Ce tîrziu ne dăm seama că, În timp ce ne desăvîrșim calitățile, ne cultivăm totodată și defectele!” (J.W. Goethe) Explicația cuprinde, ca și enunțul, un paradox: se știe că orice calitate sufletească dezvoltată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]