4,920 matches
-
în relațiile comerciale cu Statele Unite nu era decît vîrful unui aisberg. În 1986, America a avut un deficit comercial de 156 miliarde de dolari, care a ajuns, la sfîrșitul anului 1987, la 171 miliarde. În 1986, Camera Reprezentanților adoptase o moțiune comercială, cu nr. 4800, dar, dat fiind că Senatul nu a întreprins nici o măsură, aceasta a fost anulată. Însă deficitul comercial și impresia unora că economia americană era din ce în ce mai puțin competitivă, i-au făcut pe membrii ambelor camere să supună
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiect de lege. Pe 6 ianuarie 1987, Gephardt, un membru al Camerei ce reprezenta statul Missouri, împreună cu alți 180 de susținători, au prezentat proiectul de lege nr. 3, Legea de restructurare a comerțului și a politicii economice internaționale. Ca și moțiunea 4800, proiectul era atotcuprinzător, incluzînd prevederi referitoare la îmbunătățirea comerțului, la noi reprezentanți pentru negocieri, la mărirea exporturilor și la exporturile agricole. Pe 2 februarie 1987, senatorul Bentsen, din Texas, împreună cu 56 de susținători, au prezentat proiectul nr. 490, Legea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la șase luni, dacă președintele hotăra că România a făcut "progrese substanțiale în ceea ce privește încetarea persecutării... cetățenilor săi, din motive religioase și politice și a reprimării... ungurilor și a altor minorități etnice din România". Congresul putea nesocoti hotărîrea președintelui, adoptînd o moțiune comună de protest 2462. Armstrong a amintit Senatului de responsabilitățile Americii ca "lider al lumii libere". Scopul amendamentului era acela de a demonstra că America ia "în serios legătura" dintre Clauză, pe de o parte și drepturile omului și emigrarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trimis României, prin votul său, un semn cît se poate de clar că cei din Congres și-au schimbat regulile pentru Clauză. De asemenea, era pentru prima dată cînd Congresul acționase în mod onest, după un deceniu întreg. Înainte de 1987, moțiunile care protestau împotriva Clauzei României ignorau criteriul emigrării, stabilit prin Amendamentul Jackson-Vanik și creau alte criterii: cel al drepturilor omului, libertatea religioasă și egalitatea minorităților. În trecut, puterea legislativă nu avusese destule voturi și poate chiar curaj pentru a schimba
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au adus aceleași argumente care fuseseră audiate la discuțiile din iunie. Armstrong se temea ca nu cumva să se răzgîndească prea mulți senatori în cazul în care amendamentul ar fi fost supus votării. Din acest motiv, el a amînat discutarea moțiunii lui Danforth. Senatul a acceptat, cu un vot de 53 la 44, ceea ce însemna că un număr de 15 senatori își schimbaseră poziția 2473. Criza trecuse. Cu șase zile mai tîrziu, Senatul a aprobat proiectul de lege comercială, cu tot cu amendamentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
membrii Camerei și ai Senatului care optau pentru suspendarea Clauzei nu se gîndeau decît la un singur lucru: adoptarea proiectului de lege comercială, inclusiv a amendamentului pentru România. Ca urmare, nici Camera Reprezentanților și nici Senatul nu au aprobat vreo moțiune de protest împotriva derogării propuse de președinte și astfel, România și-a păstrat "Clauza națiunii celei mai favorizate" pînă în iulie 1988. Proiectul legii comerciale generale Susținătorii amendamentelor de suspendare și-au îndreptat atenția asupra întrunirii comitetelor Camerei și Senatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și transportului din aviația civilă s-au bucurat de o atenție deosebită 2527. Congresul, pe de altă parte, continua să condamne situația drepturilor omului din România. În august 1988, senatorul Frank Lautenberg, împreună cu alți 26 de co-susținători au înaintat o moțiune "în spiritul Senatului". Prin aceasta, ei îi cereau lui Reagan să-i comunice președintelui român că nu va mai beneficia nici de Clauză și nici de alte privilegii comerciale pînă cînd situația drepturilor omului din România nu se va fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de alte privilegii comerciale pînă cînd situația drepturilor omului din România nu se va fi îmbunătățit și pînă cînd nu se va fi încetat cu distrugerea satelor maghiare sub pretextul "sistematizării". Pe 10 august, Senatul a aprobat în unanimitate această moțiune 2528. La o lună după aceea, Camera Reprezentanților și Senatul au prezentat un proiect de lege prin care României i se ridica dreptul de a mai beneficia de programele OPIC, din cauza situației drepturilor omului și drepturilor de muncă, ce era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest anunț 2537. Statele Unite și-au îndreptat, de asemenea, atenția asupra României. Determinată mai ales de eforturile Ungariei, Comisia Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a răspuns, în cele din urmă, la numeroase plîngeri. Pe 10 martie, aceasta a trecut o moțiune care condamna încălcările drepturilor omului din România. Ungaria s-a alăturat Statelor Unite, statelor din vestul Europei și celor sud-americane, pentru a susține această moțiune, care a fost adoptată cu un vot de 21 la 72538. Apoi, guvernul american l-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a răspuns, în cele din urmă, la numeroase plîngeri. Pe 10 martie, aceasta a trecut o moțiune care condamna încălcările drepturilor omului din România. Ungaria s-a alăturat Statelor Unite, statelor din vestul Europei și celor sud-americane, pentru a susține această moțiune, care a fost adoptată cu un vot de 21 la 72538. Apoi, guvernul american l-a însărcinat pe Joseph Voyname să cerceteze abuzurile din România legate de drepturile omului, inclusiv pe cele îndreptate împotriva minorităților religioase și naționale 2539. Pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
românii care fugeau în Ungaria și Iugoslavia. Pînă în mai 1989, Ungaria primise mii de cetățeni români 2546. Ripostînd la aceste plîngeri din ce în ce mai numeroase împotriva regimului represiv al lui Ceaușescu, congresmenii Smith, Hall și Wolf au prezentat, pe 27 iunie, moțiunea nr. 2765 a Camerei Reprezentanților. Dacă ar fi fost aprobată, această măsură ar fi interzis Statelor Unite să importe vin, brînză, carne și alte produse agricole din România 2547. Întrucît Europa de Est era cuprinsă de un val de schimbări liberale, Bucureștiul a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 24 ianuarie, la o zi după deschiderea lucrărilor celei de-a doua sesiuni a celui de-al 101-lea Congres, reprezentanții puterii legislative au răspuns evenimentelor din București. Stanford Parris, din Virginia, membru al Camerei Reprezentanților, a înaintat o moțiune în "Spiritul Congresului", prin care i se cerea președintelui american să "reacorde imediat României statutul comercial de "Clauză a națiunii celei mai favorizate""2582. Amintind de ajutorul economic pe care Franța îl dăduse, în 1778, unui guvern american lipsit de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să "reacorde imediat României statutul comercial de "Clauză a națiunii celei mai favorizate""2582. Amintind de ajutorul economic pe care Franța îl dăduse, în 1778, unui guvern american lipsit de experiență, acesta și-a îndemnat colegii să fie cosusținători ai moțiunii și să o prezinte cît de curînd Camerei Reprezentanților, spre a fi aprobată 2583. În acest timp, Bucureștiul și-a rechemat în țară doi diplomați din Statele Unite: Ion Stoichici, ambasadorul României în America și Petre Tănăsie, ambasador la Națiunile Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ion Stoichici, ambasadorul României în America și Petre Tănăsie, ambasador la Națiunile Unite 2584. A doua zi, Virgil Constantinescu a sosit la Washington, pentru a reprezenta noul guvern al României 2585. Pe 25 ianuarie, congresmenii Wolf și Hall au răspuns moțiunii lui Parris. Wolf tocmai se întorsese din România. El avea "speranța" că se vor produce schimbări semnificative, mai ales în privința drepturilor omului. Dar era, totodată, și "sceptic", pentru că mulți dintre liderii guvernului provizoriu erau din cei vechi. Nu voia să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe atunci se opunea cu tărie "construirii de poduri" către regimurile comuniste. 1713Articol de presă cu mesajul președintelui către Congres, 24 aprilie 1975, dosarul TA5; 4/1/75-4/30/75, cutia 29, dosare pe subiecte, ACCA, Biblioteca GRF. 1714 Vezi Moțiunea 252, Camera Reprezentanților, Congres și Moțiunea 35, Senat, Congres. 1715 Congresul SUA, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților, audieri la Comisia pentru Comerț, United-States-Romanian Trade Agreement, al 94-lea Congres, Misiunea I, 1975, p. 3 1716 Paul Marer
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
construirii de poduri" către regimurile comuniste. 1713Articol de presă cu mesajul președintelui către Congres, 24 aprilie 1975, dosarul TA5; 4/1/75-4/30/75, cutia 29, dosare pe subiecte, ACCA, Biblioteca GRF. 1714 Vezi Moțiunea 252, Camera Reprezentanților, Congres și Moțiunea 35, Senat, Congres. 1715 Congresul SUA, Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților, audieri la Comisia pentru Comerț, United-States-Romanian Trade Agreement, al 94-lea Congres, Misiunea I, 1975, p. 3 1716 Paul Marer, U.S.-Romanian Industrial Cooperation: A Composite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
EE), 27 aprilie 1987, p. H1 2430 SIER, EE, 24 aprilie 1987, p. H1; RFE, Reportaj privind situația României, 19 iunie 1987, p. 10 2431 Arhivele Congresului SUA, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987, CXXXIII, S5489-S5490 2432 Congresul SUA, Moțiunea 2175, al 100-lea Congres, sesiunea I, 1987 2433 Arhivele Congresului SUA, sesiunea I, 1987, CXXXIII, H2546 2434 Ibidem, pp. H2862-H2866 2435 Ibidem, pp. H2867-H2868 2436 Richard F. Staar (ed.), Yearbook on International Communist Affairs, 1988, Hoover Institution Press, Stanford
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu ceilalți, care nu pot fi obținute decît dacă fiecare se simte responsabil față de aproapele său". Congresul de la Ludwingshafen din octombrie 1978 a adoptat un Program fundamental (Grundzatzprogramm), produsul a șapte ani de lucrări pregătitoare și a 3 300 de moțiuni în care sînt reamintite principiile fundamentale, dintre care primele se refereau la demnitatea omului, responsabilitatea în fața lui Dumnezeu, dragostea pentru aproapele tău. Conducătorii germani erau convinși, chiar după război, că această catastrofă fusese cauzată de abandonarea principiilor creștine, care ele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe care a expus-o mai ales în discursul de la Torino din 1923 și în Italy and fascism. La Torino, el a explicat motivele opoziției lui la "Statul panteist". La Congresul Internațional democratic popular de la Bruxelles, el a prezentat o moțiune prin amicul său, de asemeni exilat, Francesco Luigi Ferrari, care rezuma filosofia sa astfel: "Partidele sau grupurile democratice de inspirație creștină sînt opuse sistemelor antidemocratice care au apărut în Europa după război: fascismul și bolșevismul, două sisteme care au în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
României la tratativele de pace de la Berlin. Warszawski voia mai departe victoria alături de eminentul său avocat Titu Maiorescu. Din păcate, nici în atitudinea politică propriu-zisă, privitoare la consecințele Războiului de Independență, poziția lui poziția lui Maiorescu nu este mai fericită. Moțiunea Vernescu, votată în Parlament pe 26 ianuarie 1878, prin care se cerea "ca nici o parte a teritoriului actual să nu fie deslipită de România" (respectându-se, altfel spus, Convenția ruso-română), Ion C. Brătianu și M. Kogălniceanu au încercat s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de fiecare dată: "noi însă am rămas consecuenți, adică rezervați, plini de respect, dar demni și hotărâți." (30 aprilie 1878). Am văzut cum Ion C. Brătianu a încercat un act de demnitate în fața cinicului duplicitar Bismarck, încercând să argumenteze cu moțiunea G. Vernescu, semnată de 46 de parlamentari și votată pe 26 ianuarie 1878, care stipula că nu trebuie cedată nici i palmă de pământ dintre granițele țării în schimbul Dobrogei. Principele Carol I însuși avusese în vedere cedarea celor trei județe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu emisarii țarului, aceasta fiind semnată de agentul diplomatic Dimitri Stuart, la 4 aprilie 1877. Asta în cazul când Rusia ar fi avut pretenții și asupra altor părți din Principatele Unite, cum, de altfel, avea în plan țarul. Cu această moțiune, guvernul trecea, așa cum sesiza Eminescu, dintr-o atitudine în alta, dând apă la moară poziției Rusiei. Moțiunea Vernescu argumenta, în cinci puncte, refuzul primirii Dobrogei în schimbul realipirii celor trei județe sudice la Rusia. Se pornea de la teza că, de rasă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cazul când Rusia ar fi avut pretenții și asupra altor părți din Principatele Unite, cum, de altfel, avea în plan țarul. Cu această moțiune, guvernul trecea, așa cum sesiza Eminescu, dintr-o atitudine în alta, dând apă la moară poziției Rusiei. Moțiunea Vernescu argumenta, în cinci puncte, refuzul primirii Dobrogei în schimbul realipirii celor trei județe sudice la Rusia. Se pornea de la teza că, de rasă latină fiind, România are misiunea istorică de a rupe "formidabila unitate a rasei slave". După semnatari, a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
În mijlocul disputelor din lunile încheierii războiului și a ale tratativelor de pace, pentru Eminescu a urmat "vacanța" regizată, pentru două luni, de la Floreștii lui Nicolae Mandrea. La întoarcere, primul articol pe care-l publică (2 august 1878) abordează polemica în jurul moțiunii Vernescu în problema Dobrogei, considerată nu doar de Rusia, ci și de politicienii de la București drept o "compensație" pentru Basarabia. În realitate, cum am semnalat deja, Dobrogea era prevăzut să treacă la România încă din faza de început a ostilităților
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
drept o "compensație" pentru Basarabia. În realitate, cum am semnalat deja, Dobrogea era prevăzut să treacă la România încă din faza de început a ostilităților și a tratativelor europene, când nu se punea chestiunea "compensației". Eminescu demontează punct cu punct moțiunea "patrioților", printr-o demonstrație strălucită, fără a fi nici de partea consimțirii de "drept" a cedării județelor basarabene. A nu primi Dobrogea din pricini de "rasă latină" i se prezintă imaginea unei crase ignoranțe: Neluând-o, tocmai, lăsăm drum liber
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]