6,604 matches
-
să surprindem mecanismul de producere/receptare a glumei în raport cu o triplă grilă: lingvistică (evidențiind modul în care actul de limbaj umoristic distorsionează sistemul limbii, prin dubla manevră de relevare/dinamitare a convenției instituționalizate), logică (urmărind particularitățile și vecto-rialitatea regulilor inferențiale mobilizate pe parcursul interpretativ al glumei) și enciclopedică (subliniind jocul specific context/convenție și particularitățile de interpretare a glumei ca efect cultural al interferenței între abducțiile codificate și cele noncodificate). O analiză a actului umoristic nu poate fi decît parțială; este extrem de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
marginale, periferice ale literarului, unde fusese calificată drept parazită, ostentativă (și nu de puține ori asemuită cu un plagiat, chiar dacă unul plin de farmec, dovedind talentul celui care l-a scris), parodia se rediscută în calitatea ei de proces ce mobilizează evoluția literară. "Cele mai parodice și conștiente de sine opere contemporane", scrie Linda Hutcheon, "nu încearcă să escamoteze, ci să evidențieze contextele istorice, sociale și ideologice în care au existat"320. Și aceasta pentru că postmoderniștii sunt martorii unui adevăr rostit
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
generați de un Dumnezeu atât de puternic, să fie datorită slăbiciunii lor morale, sclavii păcatului (Rom 9, 17). În apostolatul său arzător, care nu-l lasă să se odihnească și îl mută continuu dintr-un oraș într-altul, Paul își mobilizează toate energiile pentru a-l dărui lumii pe omul nou, puternic, care să-i aparțină lui Cristos. Deși este antiteza omului forte al Romei imperiale, nu era o zeflemea a acestuia întrucât luptătorul creștin și cel roman se întâlneau pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
partid ce nu avea nimic comun cu denumirea, programul sau organizarea celor interzise curând de pe scena politică românească. În concepția lui Carol, ca și a celor din preajma sa, rolul acestui partid era de a „organiza națiunea” și de a o mobiliza în susținerea regimului instituționalizat după 10 februarie 1938. Întotdeauna, pentru societatea românească a fost caracteristică imitarea instituțiilor occidentale. Până la guvernul Goga, acestea erau aidoma celor ale marilor democrații occidentale. De astă dată, erau copiate instituțiile statelor totalitare din Europa, chiar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informatori care corespundeau noilor condiții de beligeranță și s-a renunțat la majoritatea celor încadrați pe timp de pace, deoarece aceștia puteau deveni indisponibili: puteau fi arestați (așa cum au făcut englezii cu agenții germani în primul război mondial), puteau fi mobilizați pe front și se pierdea astfel contactul și controlul lor, ori metodele de infiltrare, ca și de revenire de peste granițe în țară nu mai erau viabile. Secția a II-a Contrainformații a suferit masive schimbări. La rândul ei, era dominată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
data de 10 aprilie 1940 (vezi Anexa 15). În preajma intrării României în război și după 22 iunie 1941, sistemul informativ militar a fost amplificat atât în exterior, cât și la nivelul organului central (vezi Anexa 16), cât timp a fost mobilizat Marele Cartier General (21 iunie 1941-25 octombrie 1941 și 8 august 1942-15 ianuarie 1943). Secția a II-a a Marelui Stat Major a fost divizată pe două eșaloane (vezi Anexa 17): - Eșalonul I acționa pe front și era alcătuit din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trebuiau să „păstreze cel mai desăvârșit secret asupra comunicărilor și instrucțiunilor primite”. Potrivit instrucțiunilor primite, primele măsuri vor fi luate la un semnal dinainte stabilit. S-au întocmit statistici speciale cu toți maghiarii de cetățenie română, care nu au fost mobilizați de autoritățile române, cuprinzând „totalitatea ungurilor pe care se poate conta la nevoie”, anume medicii, inginerii, chimiștii, șoferii și radioamatorii, și s-a indicat „fiecăruia locul de activitate” în cadrul misiunilor speciale ale „autoapărării”, care erau codificate. Tot în același scop
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s-au format pentru a lupta împotriva principiilor Revoluției franceze și pentru apărarea vechiului regim, reprezentînd dreapta istorică. Clericalismul care le-a adus sprijinul Bisericii altădată se spunea că Biserica anglicană era partidul conservator care se roagă -, capacitatea de a mobiliza lumea rurală, ca și o bună organizare, le-a permis să supraviețuiască democratizării, să se mențină în mod onorabil și uneori chiar să obțină majoritatea absolută. A) Partidele majoritare. Anumite partide conservatoare apărătoare ale puterii regale și dominate de nobilime
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nobilime s-au adaptat votului universal mai bine decît adversarii lor liberali, pînă la punctul de a se substitui lor ca mediatori principali ai lumii industriale și de afaceri. Ostilitatea lor față de burghezie i-a făcut adesea pe conservatori să mobilizeze țărănimea și chiar să se intereseze de soarta muncitorilor, victime ale "individualismului și egoismului liberalilor". Pentru aceasta, Biserica le-a acordat sprijinul, ceea ce le-a adus succesul în alegeri. Convertită la liberalism, uneori înverșunată ca în cazul Tories-ilor "dreapta clasică
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să se intereseze de soarta muncitorilor, victime ale "individualismului și egoismului liberalilor". Pentru aceasta, Biserica le-a acordat sprijinul, ceea ce le-a adus succesul în alegeri. Convertită la liberalism, uneori înverșunată ca în cazul Tories-ilor "dreapta clasică" poate astfel să mobilizeze pentru a apăra ordinea socio-economică stabilită nu numai burghezia, ci și țărănimea, clasele de mijloc și chiar unele segmente importante ale proletariatului care aparțineau stîngii, cum ar fi salariații și muncitorii nesindicaliști. Studiile de sociologie electorală efectuate atît în Marea Britanie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
apără periferia au diferite "coloraturi" în funcție nu numai de caracteristicile naționale, dar și de particularitățile locale. Tipul de periferie se dovedește a fi la fel de important: partidele vor fi mai mult sau mai puțin diferite dacă factorul de identificare ce mobilizează periferia este lingvistic, religios, național, regional sau combină mai multe din aceste elemente. În afară de acesta, caracterul, mai mult sau mai puțin recent ori mai mult sau mai puțin instituționalizat al clivajului, afectează ideologia și baza sociologică a partidelor "periferiste". Astfel
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a distrus bogata tradiție social-democrată care exista în Cehoslovacia, Ungaria și Polonia, dar s-a destrămat în totalitate ca mișcare muncitorească purtătoare a unui program politic. Doar Polonia a văzut, prin democrația populară, renăscîndu-se o mișcare muncitorească ce s-a mobilizat împotriva Statului. Burghezia sărăcită a asistat la dispariția partidelor care altădată mediatizau voința lor politică; cît despre cea care se constituie, ea purcede din fosta nomenclatură, cel puțin pentru majoritatea ei. În schimb, partide complet noi s-au afirmat pentru
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
azi a paradigmei priorității competențelor (Rey, 2007, pp. 22) apreciază că aceasta redă învățării dimensiunea de transformare în profunzime a subiectului implicat. O cunoaștere autentică se prezintă ca un ansamblu de competențe, care face să fie funcționale cunoștințele, să fie mobilizate complex în practică, în realizarea sarcinii, cerând implicarea mai amplă a individului în modul de învățare, nu numai în informare, ci și în acțiunea practică, indiferent de domeniu. Desigur că acum se caută efecte ale acceptării acestei paradigme de către comunitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problemă și atunci cunoștințele, cultura, atitudinea, motivația intră în exersarea oricărei competențe. Adică trebuie să știi o serie de enunțuri, definiții (cunoștințe declarative), să caracterizezi o situație, să ai proceduri de bază achiziționate (cunoștințe procedurale), ca apoi să le poți mobiliza prin combinații variate în situații noi, complexe date (și nu se confundă cu simple aplicații, transferuri). Toate acestea devin instrumente intelectuale, aplicative care intră în cultura de bază și care apoi sunt mobilizate în situații noi de rezolvat, unde educatul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoștințe procedurale), ca apoi să le poți mobiliza prin combinații variate în situații noi, complexe date (și nu se confundă cu simple aplicații, transferuri). Toate acestea devin instrumente intelectuale, aplicative care intră în cultura de bază și care apoi sunt mobilizate în situații noi de rezolvat, unde educatul le selectează, le organizează, le structurează pe cele necesare rezolvării noi și își dovedește astfel competența. Reciproc, astfel are loc și o transformare a organizării mentale și arată acestuia că este capabil de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generale, savante, concepte de bază, cultură generală, de durată, constituie banca generală de date, echilibrează cunoștințele școlare, disciplinare cu cunoștințele acumulate în diferite alte experiențe. Dacă sunt apoi raportate la diferite contexte, ele sunt incluse, servesc afirmării competențelor, atunci când sunt mobilizate în rezolvarea de situații complexe sociale, profesionale, științifice. Dar trebuie discutat și raportul cantitativ între volumul de cunoștințe curente, de detaliu și cele generale: până unde să meargă detalierea informațiilor date și asimilate ca să devină trainică, explicită, utilizabilă o competență
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Sau este nevoie de o mobilizare nouă, restructurare a tuturor achizițiilor, adaptare la situații și context, cu trecerea de la "metafora transferului de cunoștințe" la "metafora mobilizării tuturor achizițiilor", a trecerii în formare de la "cultura transferului" la "cultura mobilizării resurselor"? A mobiliza nu este același fapt cu a aplica, a utiliza, a transfera simplu, ci a adapta, a diferenția, a integra, a reflecta, a generaliza, a specifica, a combina, a coordona, a organiza, a decide, a antrena operații mentale complexe pentru conectarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
achiziții, elaborarea de documente curriculare pentru elevi, în aceeași manieră de exersare a acestor competențe. Toate acestea ar fi (Roegiers și De Ketele, 2001, pp. 14-18) o expresie a integrării achizițiilor școlare pentru competențe ușor și eficient de transferat și mobilizat în realitatea ulterioară socio-profesională. Iar schimbarea astfel a câmpului educativ ar însemna afirmarea a trei sarcini importante pentru învățământ: să se revadă rolul cantității și al accesibilității informațiilor în curriculum, să se dea sens real a ceea se învață și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
definitorii la sarcini de rezolvat, în circumstanțe variate. • Au caracter ipotetic, se observă doar în activitate, fiind finalizate în rezolvarea de sarcini complexe. Afirmarea în situații complexe • Capacitatea de a fi eficace într-un anume tip de situații, când folosește, mobilizează cunoștințele și alte resurse mentale și instrumentale, la momentul oportun, pentru a identifica și rezolva adevărate probleme. Necesară pentru a trata o situație cu succes. Este o capacitate strategică, indispensabilă în situații complexe. • Capacitatea de a răspunde situațiilor practice, reale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sistem de elemente în interacțiune dinamică. • Aptitudinea de a pune în operă un ansamblu organizat de cunoștințe, proceduri, atitudini pentru a rezolva un număr de sarcini. • Este eterogenă prin elementele componente, dar omogenă prin fina Criterii Note definitorii litățile socio-profesionale. • Mobilizează un ansamblu de resurse (cunoștințe variate, experiențe asimilate, scheme, automatisme, capacități, cunoștințe procedurale, atitudini). Un sistem, o organizare structurată care asociază, combină diferite elemente (cunoștințe, capacități, atitudini profesionale), la un nivel individual de combinare, pentru a obține eficiență, eficacitate. Mobilizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
experiențe asimilate, scheme, automatisme, capacități, cunoștințe procedurale, atitudini). Un sistem, o organizare structurată care asociază, combină diferite elemente (cunoștințe, capacități, atitudini profesionale), la un nivel individual de combinare, pentru a obține eficiență, eficacitate. Mobilizarea elementelor • Elementele pe care subiectul le mobilizează și actualizează ce știe într-un context singular. • Este o aptitudine de a judeca cum se face eficace o rezolvare. • Arată un alt mod de integrare a elementelor de bază, după situația nouă. • O cunoștință asimilată, bazată pe mobilizarea și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în rezolvarea de situații complexe ale practicii, pe diferite trepte ale formării, până la integrarea eficientă profesională. • Au caracter disciplinar, traversează un sistem de situații specifice, corespunzător problemelor și exigențelor specifice sau altele au caracter transdisciplinar. • O situație de integrare să mobilizeze un ansamblu de achiziții integrate, orientate către un scop, să fie semnificative, să fie nouă pentru elev, se referă la o categorie de probleme specifice. Este o punere în operă a cunoștințelor declarative și procedurale într-o situație dată. • Presupune
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interpretată, • se aleg instrumentele, • se explorează condițiile, • se formulează ipoteze și strategii de rezolvare, • se utilizează competențele existente în rezolvarea noilor sarcini, • se controlează și se folosesc trăsăturile proprii, • se receptează contextul cultural și socio-profesional. Competența este capacitatea de a mobiliza diverse resurse (cognitive, în principal) pentru explicarea, analiza, rezolvarea unei situații complexe, practice, dar și alte resurse interne, formate ale personalității (Perrenoud, Roegiers, De Ketele). Atunci competența apare ca un construct, un rezultat al construirii de combinații pertinente a variatelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
executarea eficace a sarcinii prescrise, ci și creativitate, inițiativă, autonomie, invenție, deschidere, pentru a face față realului tot mai complex, problematizat. Încât s-au introdus mereu noi instrumente, noi abordări, cazuri diverse, proceduri diversificate. Este susținut rolul competențelor în a mobiliza resurse interne (cunoștințe, scheme, capacități, informații, instrumente, norme, valori, atitudini, motivații, trăiri), drept condiții necesare, pentru transfer funcțional în rezolvarea situațiilor complexe practice. Dar competențele trebuie exersate, formate, antrenate, stimulate, perfecționate, de unde rolul educației în construcția lor prioritară, față de rolul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi). De altfel aici, se conturează și alte probleme pentru educatori: cum să realizeze învățarea lor, cum să le evalueze, cum să depășească metodologia afectată încă de disputa cunoștințe-proceduri-capacități-competențe (ce știi, ce știi să faci, ce poți, cum îți poți mobiliza toate achizițiile ca să rezolvi o sarcină complexă), de disputa transmitere de cunoștințe și apelul la experiențe, acțiuni pentru competențe. Cercetări constatative făcute prin BIEF, pentru o analiză a realității punerii în aplicare a acestei noi paradigme (Roegiers, 2004 a), au
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]