14,158 matches
-
național rusesc. Ușor se poate întîmpla - zice circulara - ca evreul austriecesc să se pomenească în mijlocul uliței că i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului. Fericită Rusie. [18 iulie 1876] UNGARIA ["ÎN URMA ORDINELOR... "] În urma ordinelor de mobilizare a armatei monarhiei, se vestește că manevrele de pe Marchfeld și exercițiile de lângă Kaschau nu se vor ținea în anul acesta. Ministeriul de război comun voiește a acoperi cu aceste economii cheltuielile mai mari ce e silit a le face pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
O depeșă din Constantinopole vestește totodată că principele Muntenegrului s-a învoit ca tratările de pace să se facă la Constantinopole. Știrile despre înarmări nouă în Rusia sunt dezmințite. Nu este vorba decât de întregirea trupelor mobilizate deja, nicidecum de mobilizarea altora nouă; tot asemenea nu este nici vorbă despre vro călătorie a Țariului la Chișinău. Marele principe Nicolaie {EminescuOpIX 324} au plecat la Odessa, parte pentru că medicii i-au sfătuit o schimbare de aer, parte pentru a inspecta trupele generalului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost în cazul de față drept. Cu toate știrile pesimiste aduse de ziarele din străinătate, cu toată noutatea gravă că Rusia ar voi să se despăgubească c-o bucată din pământul românesc pentru sacrificiile bănești ce le-a făcut cu mobilizarea armatei sale, poșta din urmă ne aduce numai perspective de pace. Ignatief, în misiunea sa la curțile europene, a avut succesul de stimă pe care nimene nu-l poate refuza marei împărății rusești, iar în momentul de față Anglia - cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
granițelor române, unde se mută și statul major: trupele sunt pe picior de răzbel. Aprovizionarea și administrațiunea sanitară e pretutindenea bună; dar cuartierele sunt încă rele. Atât pentru aceasta, cât și în urma îndelungatei inactivități trupele sunt nemulțămite, cu deosebire întrucît mobilizarea a silit pe cei mai mulți a-și părăsi casa și familia. Îndeobște disciplina e zguduită. În cercurile militare răzbelul e privit ca un lucru inevitabil și se susține că în curând trupele vor trebui să înainteze peste granițe în România. Deocamdată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a obținea garanțiile pe care le crede indispensabile. Generalul zice că el mai era însărcinat de a preciza situațiunea Rusiei în ceea ce privește alianța celor trei împărați. Adaogă apoi că Rusia nu va mai putea purta multă vreme sarcinile care rezultă din mobilizarea armatei și că întîmplările care s-au petrecut în timpul din urmă în Turcia o sileau a-și grăbi deciziunea. Generalul dealtmintrelea crede că interesele Austriei de asemenea cer o soluțiune promptă. " [20 martie 1877] ["SERATA MUZICALĂ CARE VINERI... Serata muzicală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a produs o "depolitizare a sociologiei școlii în periferii, care, fiindcă vrea să se rupă de sociologia critică și de modelul reproducerii, nu caută decât cauze școlare pentru eșecul școlar, propune o viziune consensuală a raporturilor sociale (înțelegeri locale, mobilizarea tuturor actorilor etc.), sporește acuzațiile aduse profesorilor de către politicieni (schimbarea practicilor, profesionalizarea meseriei de dascăl), este folosită (lucrările și analizele ei) de politicieni și adaptată la categoriile politice de care depind cerințele administrative, contribuind astfel la legitimarea măsurilor în favoarea descentralizării
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
concurență exacerbată cercetările asupra subiectelor sensibile atrag cea mai mare îndoială. Această îndoială hiperbolică necesită o claritate în expunerea principiilor și metodelor care-i garantează mai bine decât în timpuri obișnuite caracterul refutabil. În cazul francez, apăruseră, înainte de perioada de mobilizare a puterilor publice și a echipelor, discursuri despre violența școlară, dar foarte puține lucrări empirice. Fuseseră propuse modele (de exemplu, despre importanța masificării învățământului, Dubet, 1994), dar bazele de date care ar fi permis verificarea și completarea lor, precum și propunerea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tot atâtea descrieri ale sarcinilor pe care o comunitate științifică trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerată ca atare. Aceste cinci orizonturi par atinse în ce privește cercetarea asupra violenței în mediul școlar. Prima categorie de sarcini urmărește să obțină o "mobilizare a lumii", care pentru științele sociale trece prin construcția, pornind de la anchete, a unor bănci de date ordonate. Acest efort face lumea mobilizabilă, adică lizibilă și capabilă să intre în operațiuni de calcul și de combinații diverse, între altele pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este exercitată într-un turn de fildeș aristocratic și rezervat pentru totdeauna celor făcuți să fie cercetători. Ea nu poate fi izolată de condițiile strategice care-i permit exercitarea: fără acestea, n-ar mai dispune de credite, de colegi, de mobilizarea lumii. Nu există o comunitate științifică în sine, ci o comunitate în continuă construcție, iar așa stau lucrurile, în Europa și în lume, și în ce privește violența în școală. Cu toate acestea, modelul lui Latour este insuficient pentru a descrie complet
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care-mi spuneau, confidențial, despre amenințările directe pe care le-au primit când făceau anchete despre revoltele școlare direct legate de deturnarea produselor de la cantina școlii de către niște directori necinstiți care făceau parte din clanul care domina statul. La fel, mobilizarea lumii în mod solitar, pentru studii ce nu pot fi decât etnografice, în medii foarte sensibile las favelas din Rio, de exemplu -, nu intră în optimismul modelului lui Latour. Constituirea unei comunități internaționale de cercetare pe un asemenea subiect trebuie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Smith et al., 1999; Debarbieux, 1999). Încurajator este că, fără să intrăm încă în amănunte, prezența programelor și politicilor bine stabilite ale școlii de combatere a violenței joacă un rol protector masiv (Smith și Sharp, 1994): ele sunt indici ai mobilizării comune, chiar dacă uneori nu au efect în sine. Nu avem de-a face aici cu un simplu localism și cu o delegare a sarcinilor de stat către inițiativa locală: aceste programe sunt puternic sprijinite financiar de stat și fac parte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cartier sau din arondisment. Ne ajută la curățenie sau la renovarea școlii". Raportul nostru a expus mai detaliat prezența și rolul asociațiilor locale. Caracterul comunitar pare așadar demonstrat, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Există o adevărată mobilizare de proximitate în sprijinul școlii, aceasta fiind pe deplin acceptată de părinți și... de copii. Nu este o specificitate a "Sudului": de altfel, nici nu există "un" Sud sau "un" Nord. Astfel, lucrările lui Blaya (2001) despre Anglia au arătat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din interior, adică un sabotaj. Măsurile se îndreptau împotriva acțiunilor anticipate și lăsau baza total expusă raidurilor aeriene japoneze. Un alt faimos exemplu nefericit a fost reacția Rusiei la ultimatumul germano-austriac dat Serbiei, după asasinarea prințului moștenitor de Habsburg. Cum mobilizarea parțială nu era prevăzută în procedurile militare standard, a fost inițiată mobilizarea generală, care a constituit unul din motivele declanșării primului război mondial. Al treilea principiu al procesării spune că evoluția internă decurge sub forma învățării instrumentale. Așa cum am văzut
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lăsau baza total expusă raidurilor aeriene japoneze. Un alt faimos exemplu nefericit a fost reacția Rusiei la ultimatumul germano-austriac dat Serbiei, după asasinarea prințului moștenitor de Habsburg. Cum mobilizarea parțială nu era prevăzută în procedurile militare standard, a fost inițiată mobilizarea generală, care a constituit unul din motivele declanșării primului război mondial. Al treilea principiu al procesării spune că evoluția internă decurge sub forma învățării instrumentale. Așa cum am văzut, informațiile sînt întotdeauna decodate astfel încît să se potrivească unui canal prestabilit
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
amintesc, articularea reală a capitalului local, național și străin este ceva ce trebuie explicat în cadrele istorice și societale; și apoi spun că statul trebuie înțeles ca fiind mai mult decît o mașinărie care acționează de sus în jos, în vederea mobilizării mijloacelor politicii externe. Realismul trebuie să-și reviziuască asumpțiile. Relațiile stat-societate, inclusiv ierarhiile care țin de gen, nu mai sînt fundamente implicite și constante ale unei societăți internaționale a statelor, ci însăși temelia pe care au loc relațiile internaționale (pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dificultatea întemeierii sale științifice. Acest text lucid subliniază valoarea politică a conceptelor care migrează între comunitatea academică și cea politică. Puterea este un termen folosit de universitari și de aceea are efecte asupra producerii cu-noștințelor și reproducerii culturii diplomatice tradiționale. Mobilizarea memoriei colective la sfîrșitul războiului rece Realismul ar trebui luat în serios pentru modul în care constituie înțelegerea noastră asupra schimbărilor istorice. Realismul, ca un cadru implicit de analiză, a creat acele "lecții ale istoriei" ce influențează modul nostru de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sfera internațională. Teoriile realiste își mențin forța în constituirea înțelegerii noastre asupra prezentului. Asumpțiile lor, sub forma unor construcții teoretice și a unor lecții particulare ale trecutului, se transmit de la o generație la alta de factori de decizie, contribuind la mobilizarea anumitor moduri de gîndire și a anumitor dispoziții pentru acțiune. Ele oferă acestora legitimitate. În ciuda celor cîteva "morți" ale realismului ca teorie cauzală generală, realismul guvernează cu autoritate acțiunea. El există în mintea multor practicieni și, ca atare, se reflectă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ale sistemului de guvernare a Uniunii. Acest fapt a fost legat de creșterea semnificativă a fondurilor europene pentru regiunile din cadrul Fondurilor Structurale și a Fondului de Coeziune de la mijlocul anilor 1980. Lucrul acesta a dus, la rândul lui, la o mobilizare generală a autorităților regionale și locale din întreaga Europă care sperau să obțină ceva de pe urma acestor fonduri, oferind un imbold noțiunii de "Europa Regiunilor", care a generat o literatură de specialitate vastă. Această literatură era în mare măsură artificială în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
state (de exemplu Grecia, Irlanda și țările scandinave) să înființeze un fel de regiuni, iar altele (Franța, de exemplu) să-și consolideze regiunile deja existente. Dar, de asemenea, a stârnit și speranțe potrivit cărora oricine putea fi "câștigător" în această mobilizare, în timp ce, de fapt, doar câteva autorități subnaționale erau "câștigătorii" iar restul "înfrânții". Importanța acestor probleme ar putea fi evaluată prin faptul că democrația locală și cea regională au fost adoptate ca elemente esențiale ale reformei democratice de către noile state ale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
bogate ca Stockholm și Catalonia se opun din ce în ce mai mult oferirii de subvenții cetățenilor mai săraci din zonele mai puțin dezvoltate ale țării. În acest scenariu nestatornic de guvernare, regiunile și autoritățile locale au apărut ca niște "jucători cheie" dar această mobilizare subnațională este caracterizată de o mare varietate de situații și experiențe. Ceea ce este izbitor astăzi e că marea mobilizare a regiunilor care a avut loc în anii 1990 a încetinit după înființarea Comitetului Regiunilor, care s-a dovedit a fi
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dezvoltate ale țării. În acest scenariu nestatornic de guvernare, regiunile și autoritățile locale au apărut ca niște "jucători cheie" dar această mobilizare subnațională este caracterizată de o mare varietate de situații și experiențe. Ceea ce este izbitor astăzi e că marea mobilizare a regiunilor care a avut loc în anii 1990 a încetinit după înființarea Comitetului Regiunilor, care s-a dovedit a fi o dezamăgire pentru grupul de interese regionalist și, în mod particular, pentru landurile germane. Este izbitor că în timp ce această
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a regiunilor care a avut loc în anii 1990 a încetinit după înființarea Comitetului Regiunilor, care s-a dovedit a fi o dezamăgire pentru grupul de interese regionalist și, în mod particular, pentru landurile germane. Este izbitor că în timp ce această mobilizare a avut loc în preajma negocierilor care au dus la Tratatul de la Maastrict, a existat o mobilizare slabă a regiunilor în timpul negocierilor de la Amsterdam și Nisa, iar problema abia dacă a fost amintită (cu excepția câtorva îmbunătățiri modeste a poziției Comitetului Regiunilor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
s-a dovedit a fi o dezamăgire pentru grupul de interese regionalist și, în mod particular, pentru landurile germane. Este izbitor că în timp ce această mobilizare a avut loc în preajma negocierilor care au dus la Tratatul de la Maastrict, a existat o mobilizare slabă a regiunilor în timpul negocierilor de la Amsterdam și Nisa, iar problema abia dacă a fost amintită (cu excepția câtorva îmbunătățiri modeste a poziției Comitetului Regiunilor). O nouă mobilizare a avut loc în timpul Convenției asupra Viitorului Europei deoarece, la începutul acestui proces
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
loc în preajma negocierilor care au dus la Tratatul de la Maastrict, a existat o mobilizare slabă a regiunilor în timpul negocierilor de la Amsterdam și Nisa, iar problema abia dacă a fost amintită (cu excepția câtorva îmbunătățiri modeste a poziției Comitetului Regiunilor). O nouă mobilizare a avut loc în timpul Convenției asupra Viitorului Europei deoarece, la începutul acestui proces, regiunile abia dacă erau prezente, iar Comitetul Regiunilor avea doar statutul de observator. În final, în timp ce Comitetul Regiunilor chiar a avut ceva de câștigat (referitor la protecția
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
observator. În final, în timp ce Comitetul Regiunilor chiar a avut ceva de câștigat (referitor la protecția subsidiarității) câștigurile totalizate la nivel de regiuni au fost destul de modeste.61 Dar Convenția și apariția acesteia chiar au avut un impact important asupra naturii mobilizării regionale. A existat atunci o împărțire între regiunile puternice, cele cu puteri legislative, care formau grupări noi, și restul, care nu beneficiau de aceste puteri și care continuau să fie reprezentate de către Adunarea Regiunilor Europene. Această împărțire semnifică faptul că
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]