278,086 matches
-
suicidar-narcotic aproape alienat, în fine, de la existența intrauterină la momentul în care distanțarea de părinți de la maturitate este ireversibilă și produce ușoară inchietudine. Dacă Fișă de înregistrare înseamnă nașterea Vladei, experiența erotică așa-zis intrauterină, în Pianissimo avem rememorarea unui moment din copilărie, când sexualitatea infantilă, candidă și misterioasă (memorabilă scena din baie cu îmbrățișarea erotică a rochițelor!) este ușor incertă, atracția pentru același gen fiind foarte puternică, iar Fortissimo și Achtung! surprind pendularea între doi bărbați: unul care o iubește
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
vede, mai întâi, o bună practică a lecturii (autoarea este de formație filolog), scrie cu o maturitate chiar neașteptată, în registre variate, cu puțină (auto)ironie, ușor reflexiv și, în ciuda capitolului incipit, fără stridențe altfel decât livrești, și cu destule momente de grație poetică prin inserturile onirico-suprarealiste. Una peste alta, cartea Ioanei Baetica este un remarcabil debut imperfect.
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
ca Adriana să-i deschidă, pipăie discret buzunarul unde se află cutiuța bombată cu cristalele de Boemia" (pp. 74-75). Din capul locului este evident că iubirea lui Stere pentru Adriana este una fără nici un fel de viitor. Chiar dacă, la un moment dat, femeia îi cedează din oboseală și, poate, din curiozitate, ea nu lasă nici o secundă impresia că ar fi dispusă să-i acorde personajului naiv și demodat care o asaltează cu telefoanele o atenție deosebită. Despărțirea dintre ei este doar
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
în final să apeleze la strategii de amînare a viitoarelor rendez-vous-uri. Adriana, pentru că se simte din ce în ce mai plictisită de această relație cu parfum de fin de sičcle. Stere, cum spuneam, pentru a-și prelungi starea de beatitudine care precede întîlnirea propriu-zisă. Momentul în care se deschide ușa apartamentului Adrianei are pentru Stere semnificația trezirii din vis. Firește, în final, această stare de amînare se permanentizează, iar ruperea legăturii devine cumva izbăvitoare pentru ambele personaje. Tot un roman al așteptării, dar de alt
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
din viața bătrînei sale mame sunt date de periodicele sale vizite. Acestea se desfășoară după un ritual, mereu același, respectat cu strictețe de ambii protagoniști ai acestui "joc de societate". Telefonul de anunțare a vizitei, chipul mamei privind de după perdea momentul apariției fiului său pe stradă, paharul de votcă și nelipsita dojană părintească, masa de prînz, cafeaua și albumul cu poze vechi, prilej de rememorare a unor întîmplări din vremuri demult apuse. Viața este un șir de evenimente bune și rele
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
trecătoare, apare și dispare, de cele mai multe ori fără să prinzi de veste. Este o stare pe care nu o poți recunoaște decît post-factum, prin urmele ei săpate adînc în amintire. La bilanțul final al unei vieți se constată că adevăratele momente de fericire nu au nimic spectaculos, țin de starea de normalitate, de firescul relațiilor umane: "...Eram puțini și liniștiți, noi eram tineri, viața ni se părea simplă...(...) și credeam că o să dureze veșnic. Așa crezi la douăzeci sau la treizeci
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
s-au găsit alți Giuvărești, acuma. Îi distinge de alții. Au dat cîțiva intelectuali distinși, mari medici, diplomați, miniștri, chiar fratele bunicului meu a fost de trei ori ministru de Externe în 1910, mă rog, asta-i familia Djuvara. În momentul cînd s-a căsătorit mama cu tatăl meu, Marcel Djuvara, care era un om admirabil, ieșise primul la Școala Politehnică din Berlin, era totuși o dovadă la 1902-1903, nu mai țin minte la ce dată a ieșit de la Școala Politehnică
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Direcțiunea armamentului. Și a murit de gripă spaniolă în 1918, la spartul tîrgului. A murit chiar în ziua în care s-a semnat armistițiul. Și noi deci am rămas orfani de copii. Dar ce voiam să spun este că în momentul în care se căsătorește taică-meu cu mama, sau mama cu taică-meu, exista un fel de deosebire socială între cele două familii : Djuvăreștii erau o familie care urca și Grădiștenii erau o familie de vechi boieri înrudiți cu toată
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
ministru, dar era totuși mizerabil față de ceea ce aș fi putut avea. - Vreau să știu de unde pasiunea pentru istorie. Știu povestea aceea că în timpul Revoluției din Octombrie erați la Sankt Petersburg" - Da, e o poveste fantastică într-un sens. Adică în momentul cînd, după Mărășești, în fine,să nu uităm totuși că în lunile care au urmat situația în Moldova a devenit absolut dramatică, și taică-meu s-a temut că murim de foame, ca să zic așa. Și cum tatăl lui era
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
franțuzoaică?". Și atuncea timp de cîteva secunde mama se întreabă : Ce să spun ? Să spun că sînt din nația mare, aliată cu Rusia, sau să spun că sînt o nenorocită de româncă? Trebuie să spun adevărul, mai cu seamă în momentele grave. Și spune : Nu, domnule, sînt româncă." Și ăla se îmblînzește "Ah, săracii români, noi i-am atras în nenorocirea asta. Dar doamnă, dar eu nu mai am nici o autoritate cu soldații." " Da, domnule ofițer, dar dumneata le cunoști limba
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
cabinetului, au făcut toți pușcărie, și, după cum au fost mai dîrzi, sau mai slabi de înger, au făcut 15-16 ani, sau au făcut numai 3-4. Eu nu știu în ce categorie m-aș fi aflat, ca să fiu cinstit ! Dar nici un moment nu m-am gîndit să mă stabilesc în străinătate ! Păi, dovadă, știți că eu m-am naturalizat francez în 1989 ! Am stat din "47 în "89 cu un pașaport de refugiat.Nici gînd nu era să rămîn în străinătate. La
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
m-am gîndit să mă stabilesc în străinătate ! Păi, dovadă, știți că eu m-am naturalizat francez în 1989 ! Am stat din "47 în "89 cu un pașaport de refugiat.Nici gînd nu era să rămîn în străinătate. La un moment dat am cam pierdut speranța, văzînd ce se întîmplă, că se permanentizează această Europă comunistă de dincolo de Cortina de Fier, dar n-am pierdut complet speranța niciodată. Niciodată. Și de îndată ce s-a putut, am venit." - Am citit în cartea dvs.
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Popovici. Așa că a fost o fericire. Deci nepoată-mea nu era decît pe sfert româncă, pe cînd aia mică pe care a făcut-o acum doi ani, asta e 5/8 româncă. - Sperați să învețe și ea românește? - O să vină momentul. - Ce m-a amuzat foarte mult în cartea dvs. E povestea cu automobilul în care spuneți că cine are mașină e domn și cine n-are e proletar, adăugînd în paranteză că în momentul acela dvs. nu aveați mașină. Iubiți
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
învețe și ea românește? - O să vină momentul. - Ce m-a amuzat foarte mult în cartea dvs. E povestea cu automobilul în care spuneți că cine are mașină e domn și cine n-are e proletar, adăugînd în paranteză că în momentul acela dvs. nu aveați mașină. Iubiți mașinile? - Mi-ar place să am, dar ultima am vîndut-o acum patru ani, fiindcă la vîrsta mea, să spun drept, în circulația bucureșteană, nu m-ar bucura să am automobil. - Iubiți viteza ? -Nu am
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Moraru prin ampla sa expoziție de la Muzeul Agriculturii din Slobozia și, recent, prin excepționala expoziție de etapă de la Galeria Apollo, iar Marin Gherasim s-a confesat și el public prin retrospectiva de la Muzeul de Artă care a marcat și un moment aniversar și, cu puțin timp în urmă, prin expoziția de la Bistrița prin care, în mod evident, el revine la tensiunea cromatică și compozițională din tinerețe, la aceea care se găsea evident într-un orizont expresionist. Cu toată libertatea gîndirii și
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
Mendoza, Barcelona este privită, analizată și adorată în intervalul dintre cele două Expoziții Universale � 1888 și 1929 � așa și pentru mine Sibiul a intrat în ființa mea datorită celor unsprezece ani de festival, secvențelor de timp petrecute în această cetate, momentelor de fericire � cînd am văzut spectacole minunate, cînd am stat la palavre cu cîțiva dintre prietenii mei de aici sau de aiurea, cînd teatrul m-a acompaniat pe mine sau, de ce nu, eu pe el � dezamăgirilor care m-au cuprins
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
unei prietenii durabile, nu doar conjuncturale, și respectul față de teatru, de mine, de profesiunea mea. De jurămîntul de la începutul drumului. PROLOG Mergeam pe Valea Oltului spre Sibiu și mă încărcam de energie, de emoție. Mi se derulau, deopotrivă, amintiri și momente de furie cumplită, de durere cînd lucrurile s-au îndepărtat de o calitate artistică ridicată. Îmi treceau prin față bîlbîielile, inocența începutului. Candoarea lui. Cei cîțiva care încercam, în frunte cu Chiriac, să arătăm orașului, în primul rînd, că aici
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
trecute când vine și zice: -Domnu" preten, pentru ca un Târg de carte, cum a fost "Bookarest 2004" (sau alt eveniment cultural), să intre în atenția departamentelor de știri ale unor televiziuni, eu aș lua următoarele măsuri: 1. La deschidere, în momentul tăierii panglicii de către o somitate, să explodeze câteva bombe artizanale, iar forțele de ordine să înconjoare imediat zona; 2. Oameni cu cagule vor circula permanent printre standuri și cumpărători " dacă e posibil în grup și neapărat înarmați; 3. Vor fi
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
amenința publicul cu o armă sofisticată ținându-l pe sub mese, standuri ș.a., măcar o jumătate de oră; 9. Pirotehniști atestați vor simula un incendiu de proporții, unde se vor alege cu arsuri inclusiv vreo doi pompieri militari; 10. La un moment de vârf, după o evadare tip "Monte Cristo", tocmai va intra în incintă un condamnat pe viață pentru crime în lanț " știre anunțată cu groază de la microfon; 11. La o conferință de presă transmisă în direct la tv, lumea va
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
vorbească despre Tudor Vornicu, fostul realizator tv, ca despre un fost informator al Securității. Asta ca să nu se supere, vezi Doamne, telespectatorii, pentru care Vornicu se bucura de o mare popularitate. N.C.Munteanu în schimb, care a fost la un moment dat cel mai popular om din România, din tot audiovizualul, putea fi bălăcărit în liniște. în ceea ce îl privea nu se supăra nimeni. Cam inegale unitățile de măsură a popularității din România.
Dosare care mai frig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12803_a_14128]
-
Albi proști") și Dude, Where's My Country? ("Gagiule, unde e țara mea?") -, Moore nu se sfiește să afișeze el însuși un rasism de cea mai respingătoare formulă. Un jurnalist de la ziarul britanic "The Observer" citează o declarație privitoare la momentul de maxim tragism din istoria americană recentă: "Dacă pasagerii din 11 Septembrie ar fi fost negri, ei ar fi luptat fără îndoială cu pirații aerului, dar albii răzgâiați erau prea obișnuiți ca altcineva să aibă grijă de ei". Ei bine
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
critic, ci de un ideolog posedat de ură. La Cannes, proiecția filmului a fost acompaniată de paisprezece minute de aplauze și ovații. Urmașii lui Vercingetorix, inventatorii tehnicii de-a arunca în capul dușmanului cocoși înfuriați, au simțit c-a venit momentul unei revanșe istorice: dacă tot i-a scăpat America de Hitler, e o datorie patriotică să demonstreze că, la urma urmelor, salvatorii nu erau cu nimic mai breji decât împilatorii. Popor rafinat, francezii nu iubesc nimic mai mult (susține Andrew
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
nu numai maniera declarativ-aluvionară căreia poetul îi aduce uneori jertfe excesive, ci și patetismul, acea pe cît de inflamată pe atît de imprudentă dezgolire a laturii sentimentale în dauna efectului liric. Temperînd zbaterea vitalității, instrumentul ironic operează gradual. în unele momente apare cooperant cu sensibilitatea: "Nu vă temeți de blesteme/ De blesteme nu ne temem/ Le stropim cu bidineaua/ Plînsurilor dintre gene.// Gaz le punem peste vreascuri/ Gaz le punem peste paie/ Poate flacăra din Teascuri/ Cînd în vinul nou se
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
de vecina "de sus" cu firimituri, coji de cartofi și de ceapă, câte-un cocoloș de hârtie, două-trei pene (din perne, nu de gâscă!) ș.a., toate condimentate în final cu un strat de praf protector de la scuturatul covorului. Iar dacă momentul este acompaniat muzical de televizorul aceleiași vecine "dat la maxim" și fixat cu "Super glue" pe frecvența "manele", ne cuprinde o reală stare de fericire... Devenim dintr-odată mărinimoși hotărând pe loc să ne împrumutăm la C.A.R. și
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
a muncit paișpe ani, a pus ban pe ban și își construiește o casă " care-i problema ? Au fost vreo două ore de relaș, pigmentate savuros cu acuzații reciproc dezavantajoase, ceea ce l-a făcut pe Haralampy să reflecteze la un moment dat: -Vecine, domnii aeștia ne cred bolunzi... ...Domnul Mugur Ciuvică, încadrându-se perfect în spiritul și ideologia constantinesc-apeistă, acuza pe toată lumea, Victor Ciorbea, molcom la vorbă, încerca să demonstreze că PN} CD-ul va face... etc, Vasile Gherasim, prins în
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]