2,575 matches
-
inelul de umplere 2, după umplerea completă a recipientului. Pentru a izola acest surplus de conținutul recipientului de măsurare 1 se deschide ivărul 12, care pivotează în jurul unui ax fixat pe traversa 11, pentru a elibera lama de raclaj 9. Muchia lamei de raclaj 9, acționată de greutatea de tracțiune 13, este suficient de ascuțită pentru a tăia boabele de cereale care se află pe marginea recipientului de măsurare 1 și care ar putea să împiedice regularitatea raclajului. În momentul în
jrc130as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85265_a_86052]
-
uzați (uzate), din iută sau din alte fibre textile liberiene de la poziția 5303 Saci și pungi de tipul celor utilizate pentru ambalarea mărfurilor, uzați(uzate), din in ori din sisal Plasă-implant sterilă, constituită din tricot din monofilamente de polipropilenă, cu muchii rotunjite, în forme acoperite cu un pătrat cu dimensiuni de cel mult 31 31 cm Garnituri de frecare, cu o grosime mai mică de 20 mm, nemontate, utilizate la fabricarea componentelor cu frecare de tipul celor utilizate la fabricarea cutiilor
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
exercitată la nivelul "pieptului" blocului de încercare de către comanda de direcție nu trebuie să depășească 1 111 daN. 5.2.1. Comanda de direcție este proiectată, construită și montată în așa fel încât să nu comporte nici asperități periculoase, nici muchii ascuțite, care pot mări riscul sau gravitatea rănilor conducătorului în caz de șoc. 5.2.2. Comanda de direcție este proiectată, construită și montată în așa fel încât să nu comporte elemente sau accesorii, inclusiv comanda claxonului și elementele de
jrc238as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85373_a_86160]
-
suprafața părții proeminente să aibă o rază de curbură cel puțin egală cu 30 mm și ca proeminența, în raport cu proiecția verticală a suprafeței sau a structurii exterioare, să nu fie în nici un caz mai mare de 30 mm. 6.8. Muchiile de tablă 6.8.1. Muchiile de tablă, cum ar fi marginile jgheaburilor și glisierele ușilor culisante, sunt admise cu condiția ca marginile lor să fie rotunjite sau ca aceste muchii să fie acoperite cu un element de protecție care
jrc242as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85377_a_86164]
-
rază de curbură cel puțin egală cu 30 mm și ca proeminența, în raport cu proiecția verticală a suprafeței sau a structurii exterioare, să nu fie în nici un caz mai mare de 30 mm. 6.8. Muchiile de tablă 6.8.1. Muchiile de tablă, cum ar fi marginile jgheaburilor și glisierele ușilor culisante, sunt admise cu condiția ca marginile lor să fie rotunjite sau ca aceste muchii să fie acoperite cu un element de protecție care îndeplinește dispozițiile din prezenta anexă care
jrc242as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85377_a_86164]
-
nici un caz mai mare de 30 mm. 6.8. Muchiile de tablă 6.8.1. Muchiile de tablă, cum ar fi marginile jgheaburilor și glisierele ușilor culisante, sunt admise cu condiția ca marginile lor să fie rotunjite sau ca aceste muchii să fie acoperite cu un element de protecție care îndeplinește dispozițiile din prezenta anexă care i se pot aplica. 6.9. Panourile de caroserie 6.9.1. Raza de curbură a pliurilor din panourile de caroserie poate fi mai mică
jrc242as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85377_a_86164]
-
mică de 2,5 mm cu condiția să nu fie inferioară unei zecimi din înălțimea "H" a proeminenței, măsurată în conformitate cu metoda prezentată în anexa II. 6.10. Deflectoarele laterale de aer și de ploaie 6.10.1. Este necesar ca muchiile deflectoarelor laterale susceptibile de a fi dirijate către exterior să aibă o rază de curbură de minim 1 mm. 6.11. Punctele de ridicare cu cricul 6.11.1. Este necesar ca punctele de ridicare cu cricul să nu prezinte
jrc242as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85377_a_86164]
-
din față ale habitaclului situate deasupra nivelului tabloului de bord, în fața punctelor H ale locurilor din față și cu excepția portierelor laterale 5.1.1. Zona de referință definită la pct. 2.3. nu trebuie să prezinte nici asperități periculoase, nici muchii ascuțite care pot mări riscul de rănire sau de agravare a rănilor ocupanților. În special componentele menționate la pct. 5.1.2.-5.1.6. sunt considerate drept satisfăcătoare dacă sunt conforme cu cerințele de la aceste puncte. 5.1.2
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
urmează a fi supuse încercării se situează la mai puțin de 10 cm de părțile aflate în afara zonei de referință, această distanță fiind măsurată pe suprafață zonei de referință; cadrul metalic care servește eventual ca suport nu trebuie să aibă muchii proeminente. 5.1.3. Marginea inferioară a tabloului de bord, în cazul în care acesta nu îndeplinește condițiile indicate la pct. 5.1.2., trebuie rotunjită, raza de curbură nefiind mai mică de 19 mm. 5.1.4. Butoanele, manetele
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
Dacă această condiție nu este îndeplinită, suprafața comenzii trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la pct. 5.3.2.3. 5.2.3. Torpedoul sau alte elemente asemănătoare trebuie proiectate și construite astfel încât în nici un caz suporturile acestora să nu prezinte muchii proeminente și să îndeplinească una din următoarele condiții: 5.2.3.1. partea dinspre interiorul vehiculului trebuie să prezinte o suprafață cu o înălțime de cel puțin 25 mm, ale cărei margini vor fi rotunjite cu o rază de curbură
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
forțe longitudinale orizontale de 37,8 daN, îndreptată înspre partea din față și exercitată cu ajutorul unui cilindru cu ax vertical și cu un diametru de 110 mm, fără a forma elemente periculoase și fără ca pe marginea torpedoului să se formeze muchii periculoase. În orice caz, această forță trebuie să fie îndreptată spre partea cea mai rezistentă a torpedoului sau a altui element asemănător. 5.2.4. Când componentele de mai sus conțin o parte dintr-un material cu duritate mai mică
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
planului transversal ce trece prin linia de referință a manechinului așezat pe scaunele din spate și în exteriorul zonelor definite la pct. 2.3.1. și 2.3.2. 5.3.2.1. Suprafața acestora trebuie să se termine prin muchii rotunjite, razele de curbură nefiind mai mici de 3,2 mm. 5.3.2.2. Manetele și butoanele de comandă trebuie proiectate și realizate astfel încât, la impactul cu o forță de 37,8 daN, aplicată în direcția orizontală longitudinală înspre
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
ce nu pot fi atinse de o sferă cu diametrul de 165 mm. 5.4.2. Cerințe 5.4.2.1. Partea interioară a plafonului caroseriei nu trebuie să prezinte, în partea situată deasupra sau în fața ocupanților, asperități periculoase sau muchii ascuțite îndreptate înspre partea din spate sau în jos. În special, lățimea părților ce formează proeminențe nu trebuie să fie inferioară dimensiunii proeminenței îndreptate în jos, iar muchiile nu trebuie să aibă o rază de curbură mai mică de 5
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
să prezinte, în partea situată deasupra sau în fața ocupanților, asperități periculoase sau muchii ascuțite îndreptate înspre partea din spate sau în jos. În special, lățimea părților ce formează proeminențe nu trebuie să fie inferioară dimensiunii proeminenței îndreptate în jos, iar muchiile nu trebuie să aibă o rază de curbură mai mică de 5 mm. În privința armăturilor și a nervurilor rigide, acestea nu trebuie să prezinte în partea de jos vreo proeminență mai mare de 19 mm și trebuie să aibă o
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
1.2.1. fie proiectate și construite astfel încât să se evite, pe cât posibil, o funcționare involuntară sau neprevăzută; 5.5.1.2.2. să aibă, pe cât posibil, o forma teșită conform anexei V; suprafața acestora trebuie să se termine cu muchii rotunjite, razele de curbură fiind mai mari de 5 mm; 5.5.1.2.3. să fie situate, când sunt în poziția de repaus, în zone ce nu pot fi atinse de o sferă cu un diametru de 165 mm
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
respecte cerințele de la pct. 5.5. aplicabile automobilelor cu plafon culisant. 5.7. Partea din spate a scaunelor 5.7.1. Cerințe 5.7.1.1. Suprafață părții din spate a scaunelor nu trebuie să aibă nici asperități periculoase, nici muchii ascuțite ce ar putea crește riscul de rănire sau de posibilă agravare a rănilor ocupanților. 5.7.1.2. Sub rezerva condițiilor prevăzute la pct. 5.7.1.2.1, 5.7.1.2.2 și 5.7.1.2
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
aspect morfologic. Latura sudică este străjuită de crestele Făgărașilor, numiți de geograful francez Em. de Martonne „Alpii Transilvaniei”, vârfurile Suru (2281m), Budislavu (2371m), Ciortea (2426m) și Scara (2308m). La nord are ca vecini comuna Șelimbăr și comuna Nocrich, delimitate de Muchia Chirmovului, Dealul Nucului și Măgura. În est Avrigul se învecinează cu Porumbacu de Jos, râul Racovicioara, în partea stângă a Oltului și Valea Colunului în partea dreaptă a râului. Vecinii vestici sunt comuna Racovița și orașul Tălmaciu . Cele mai vechi
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
află mănăstirea Ciolanu, datând din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, cuprinzând biserica veche „Sfântul Gheorghe” (secolul al XVI-lea), biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (1828) și locuințele monahale din secolul al XIX-lea. Tot la Haleș, pe „Muchia Cetățuia”, este biserica „Schimbarea la Față”, datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Pe listă mai sunt incluse biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVI-lea) din satul Izvoranu, ruinele unei biserici de secol al XVII-lea din satul Grăjdana (aflată
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
Se găsește la o depărtare de 30 km de municipiul Târgoviște și este așezată în partea de nord-est a județului Dâmbovița. Se învecinează la est cu comuna Vișinești prin culmea dealului “Prăvăciorul”, la vest cu satul Diaconești- oraș Pucioasa - prin muchia dealului Ulmetul, la sud cu comuna Valea Lungă despărțită prin Valea Stârcului, dealurile Prigorile, Tigerului și Corboaica, iar la nord cu comuna Bezdead pe culmea dealurilor Cojoiu, Fusarul și Miercanul. Potrivit configurației variate a terenului, se întinde pe dealurile presărate în
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Moscovei din iarna anului 1941, au fost tipărite în toate ziarele, însoțite fiind de portrete mari, un lucru nemaiîntâlnit până în acel moment. Stalin încerca să se pună la adăpost: iată omul responsabil pentru tot ce are să se întâmple. Poziția pe muchie de cuțit a lui Jukov este lesne de apreciat corect și pentru observatorii din zilele noastre. Sarcinile importante pe care le-a primit după victoria din fața Moscovei îi lăsau lui Jukov foarte puțin spațiu de manevră în cazul unui eșec
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
Ramificațiile nordice sunt în mare parte abrupte și stâncoase în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată (de exemplu "Muchia Albota"). În contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
în apropierea crestei, domolindu-se numai sub mantia pădurilor de conifere, care apar imediat ce înălțimea scade sub 1.700 m. O altă caracteristică a acestor ramificații constă în aspectul lor de muchie foarte îngustă și pe alocuri zimțată (de exemplu "Muchia Albota"). În contrast izbitor cu ramificațiile nordice, spinarile ce se desfac din creastă spre sud (Muntenia) sunt mai lungi și mai domoale, în parte acoperite de pășuni întinse. Creasta principală și ramificațiile nordice ale Făgărașului supuse acțiunii curenților, precum și dezagregărilor
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
1.700 m altitudine. În afara de acești doi reprezentanți ai coniferelor, în Făgăraș se mai întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
în Făgăraș se mai întâlnesc și alte esențe rășinoase. Astfel, zada sau laricele (pe "Valea Brezcioarei"), pinul (pe "Valea Caselor", pe "Muntele Clăbucet"), tisa (în număr mai mare pe "Muchia Moașei"), rare exemplare de zâmbru, și destul de des jneapănul (pe "Muchia Moșului"). Dintre acestea, zada, tisa și zâmbrul sunt specii ocrotite prin lege. Deasupra molidișului începe golul alpin, deseori întrerupt de aglomerări numeroase de jnepeni, ienuperi, afine și merișor. Golul alpin este în mare parte acoperit cu pășuni (în special pe
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
sunet, un arc semicircular. Portalul de intrare, situat pe latura vestică a turnului-clopotniță, este din piatră cu profilatură de tip gotic : câte trei rânduri pe montanți și câte două pe arcul de acoladă. Materialul de construcție este piatra brută, la muchiile zidurilor fiind folosite și blocuri de piatră fățuită pentru regularizare. Un desen din secolul XVIII înfățișează pe latura vestică a turnului-clopotniță un mic pridvor cu cosoroabe și stâlpi de lemn, la vremea respectivă întregul edificiu fiind acoperit cu șindrilă. În
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]