12,407 matches
-
De fapt, operația de scoatere la iveală a diferenței cu semnificație judicativ-constitutivă, dintre cunoașterea veritabilă și cea părelnică, precum și a diferenței cu semnificație originar non-judicativă, dintre ceea-ce-este și ceea-ce-nu-este, ne-a arătat și altceva, în afara faptului că raționamentul este o multiplicare a structurii judicative originare S P. Operarea acestor diferențe a constituit o încercare de refacere a reducției logos-ului la logică, adică a de-naturării acestuia, conferind semnificație următoarelor elemente structurale din "sistemul" logicii-organon: a) structura originară judicativă este S P
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structurale din "sistemul" logicii-organon: a) structura originară judicativă este S P; aceasta presupune poziționarea unor termeni scoși dintr-o "unitate sintetică", pe care gândirea, depășindu-și momentul analitic, ar trebui să o refacă; raționamentul este o formă logică instituită prin multiplicarea structurii originare judicative S P, dovada cea mai clară în acest sens constituind-o însăși silogistica aristotelică, după regulile căreia "silogismul" este o structură logică alcătuită din trei judecăți de forma S P; noțiunea, socotită și ea formă logică, apare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de-a doua, la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică" a raționamentului), în analitică și dialectică. Aflată întâi în judecată, ea instituie, prin multiplicare (prin operația multiplicității, în sens fenomenologic), raționamentul (demonstrația și argumentarea, identice formal, diferite după natura premiselor, adică a judecăților de forma S P asumate ca premise în fiecare caz în parte de raționament), iar raționamentul, privit din unghiul condițiilor alethice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trei termeni), ci ulterior, după ce aceste poziții sunt stabilite, astfel determinându-se modurile silogistice. Primele reguli ale silogismului vizează termenii; apoi sunt formulate reguli privitoare la judecățile alcătuitoare. Situația logică astfel creată de Aristotel este cu totul semnificativă în ordinea multiplicării structurii judicative originare S P. Metodologic, capătă formă un sens precizat mai devreme: este vorba despre constructivism. Și, poate, mai este vorba și despre un fapt pe care abia în epoca modernă ni-l va face "clar și distinct" Descartes
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în una pe cea de S, iar în cealaltă pe cea de P. Numărul pozițiilor logice rămâne, prin trecerea de la judecată la raționament, constant: este vorba despre două poziții, S și P. Structura judicativă originară este cea care susține, prin multiplicare, și alcătuirea silogismului, ca structură de raționare mai complexă decât judecata. Aceasta înseamnă că tot ceea ce este valabil, din punct de vedere formal, pentru judecată și a fost consemnat în demersul anterior este valabil și pentru raționament. Următoarea etapă operațională
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ține sub regulile sale rostirea, gândirea și făptuirea. Adevărul nu se mută astfel de la judecată la raționament. De altfel, chiar dacă s-ar muta deși o asemenea schimbare este imposibilă, pe temeiuri judicativ-constitutive -, întrucât raționamentul este o construcție logică posibilă prin multiplicarea structurii judicative originare S P, adevărul nu ar fi scos de sub regulile acesteia. d) Alcătuirea, cu ajutorul celor trei termeni (S și P din judecata finală și termenul intermediar), a premiselor unui raționament (potrivit unor reguli stricte). Odată stabilit și tipul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care să se ocupe cu modalitățile de exercitare a acestei funcții de către judecată; prima disciplină ar putea fi analitica, cea de-a doua, dialectica; de altfel, așa cum s-a arătat în prima parte a acestei secțiuni, pe temeiul operației de multiplicare a structurii judicative originare S P, acestea două pot fi constituite. Totuși, nici în textele lui Aristotel, nici în cele ale lui Kant sau Heidegger, pe care s-au făcut aplicațiile din capitolul anterior, analitica și dialectica nu au constituit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să și-o trimită către propria origine obiectuală, ființa, și să se priceapă pe sine în ceea ce este ea, fiind în stare, totodată, să "înțeleagă" constituirea și ființarea reprezentată de Celălalt, dar să și scoată în evidență natura condiționată (prin multiplicare obiectuală) a ființării, a oricărei ființări, reprezintă timpul (pur și simplu). Subiectul ca ființare conștientă este timpul însuși 202; de aici preeminența obiectuală a timpului și corelativitatea sa cu actul constitutiv al judecății (care, acum, nu este altceva decât însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că timpul este însăși ființa. De fapt, în discuție era statutul de ființare conștientă și identitatea acesteia cu timpul, în măsura în care ființarea conștientă este disponibilă unei deschideri către altă ființare (a Celuilalt, el însuși ființare conștientă), așa încât, tocmai natura condiționată (prin multiplicare) a ființării a oricărei ființări este pusă în evidență. Timpul "poate" fi ființa însăși numai luat în ipostaza de subiect, gândit la rându-i ca ființare conștientă. Acest fapt nu poate fi trecut cu vederea acum. Termenii pe care trebuie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vizează statornicia și, desigur, întemeierea -uniorizontalismului judicativ. Acesta din urmă nu anulează așa numita diferență de nivel ontologic, chiar "diferența ontologică", luată, deseori, ca diferență între ființă și ființare; dictatura judicativului produce denivelări ontologice tocmai pentru a se feri de multiplicarea necontrolată a orizonturilor tematice, adică de conținuturile absolut diferite ale unor întruchipări (constituiri obiectuale) ale gândirii. Problema diferențelor dintre nivelurile ontologice și orizonturile tematice va fi în atenția mea în continuare, dar nu în sine, ci în cadrul discuției despre cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și alte biblioteci și că acum se poate învăța foarte bine și la cămin. Doar când constatam la examen că cei mai mulți dintre studenți nu învață decât după notele de curs, că la xeroxuri se fac cozi interminabile în preajma sesiunilor pentru multiplicarea cursurilor la care au lipsit, mi-am dat seama că s-au schimbat timpurile, că este o altă opinie față de muncă. Nu este vorba de un conflict între generații, ci de o realitate care macină învățământul românesc la toate nivelurile
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
interior exterior permite membranei să guverneze schimbul între cele două fețe, făcând posibile intenționalitățile esențiale. Loopingul (cercul) semiotic al organismului și mediului realizat la nivelul interfeței membranelor induse asigură întinderea rădăcinilor vieții în direcția viitorului, în lupta dintre creștere și multiplicare. 5. Subiectivitatea este mai mult sau mai puțin un fenomen. Putem afirma că subiectivitatea comportă diferite grade, ceea ce presupune înțelegerea și controlul noțiunii de subiect în biologie. Ca și în filosofie, este vorba de experiența trăită de subiect, de experiența
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sărbătorilor aduce cu sine o rarefiere a timpului, o încetinire a trepi dației zilnice, mergând până la suspendare. Sărbătoarea e odihnă, anticipare a Împărăției Cerești, despre care Apostolul Pavel spunea că înseamnă, între altele, bucurie și pace. Perioada sărbătorilor e o multiplicare a Duminicii săptămânale, o ieșire din cadența muncii, destinderea bine meritată de după efort. Alergarea cotidiană ajunge la un liman recuperator, se deschide pe verticală, către statica incoruptibilă a stelelor fixe. Ceea ce trăim astăzi e, însă, răsturnarea raportului tradițional dintre zilele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
câmpie, sub un soare torid, când agricultorul cerea apă consoartei aflate la celălalt capăt al tarlalei? Dar și modernitatea a fost de îndată adoptată tot pe linia „aplicațiilor“ ei sonore. Radioul, amplificatoarele, telefonul mobil și-au adus rapid contribuția la multiplicarea trepidațiilor noastre auriculare. La masa de-alături din restaurant, de pildă, când câte un client volubil face lungi con versații cu iubita, cu mama, cu șefu’, așa încât, vrei nu vrei, devii indiscret (chiar dacă omul nu pare să aibă nimic de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lăsând locul altuia, croit pentru etapa următoare. Nu vă mirați nici de următoarea etapă a excursului meu: ca cercetător, subliniez, ca cercetător, sunt obligat să recunosc o natură duală a omului și, În mai mică măsură, celorlalte viețuitoare. Adică, pe lângă multiplicarea biologică e nevoie și de una spirituală. În fond, informația genetică, ADN-ul, e un proiect, ce poate fi reprodus teoretic În câte exemplare dorim. E ceea ce a făcut cândva Ford, reproducând un automobil În milioane de exemplare identice; numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mărginesc să spun că niciodată Natura n’a creat ceva identic cu altceva deja creat. Hm! Natura. Păi ea a Încercat - și a avut la dispoziție mai mult timp și material decât noi - a Încercat deci și clonarea: În fond, multiplicarea bacteriilor asta e. Neavând nevoie de o multiplicare, deci de o dezvoltare cantitativă a vieții, a renunțat treptat la asta În favoarea diversității, a dezvoltării calitative. A Încercat și varianta intermediară a milioane de cópii obținute dintr’o singură fecundare, cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
creat ceva identic cu altceva deja creat. Hm! Natura. Păi ea a Încercat - și a avut la dispoziție mai mult timp și material decât noi - a Încercat deci și clonarea: În fond, multiplicarea bacteriilor asta e. Neavând nevoie de o multiplicare, deci de o dezvoltare cantitativă a vieții, a renunțat treptat la asta În favoarea diversității, a dezvoltării calitative. A Încercat și varianta intermediară a milioane de cópii obținute dintr’o singură fecundare, cum ar fi icrele, pentru a oferi viitorul celor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa, niște „biete“ molecule, care dobândiseră deja culoarea vieții, ADN-ul de pildă, s’au Înconjurat cu o membrană, laolaltă cu oarece enzime dar și cu o „picătură“ din marea primordială. Și, cam În felul virusului utilizau, pentru propria-le multiplicare - culoarea vieții - substanțele prebiotice care Încă mai hălăduiau În marea din jur. Care mare devenea astfel, zi după zi, mai degradată, mai ostilă. Unirea face puterea, iar prima celulă simplă, abia descrisă, s’a „cârdășit“ cu alte lucruri, tot acoperite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e stăpână, și energia; ba chiar și factorul de unitate a viitorului organism pluricelular - căci n’avem nevoie de un pumn de celule identice, ci de un arbore, În care o celulă e frunză, alta rădăcină... - adică fitohormonii. Dirijată astfel, multiplicarea celulară - prima reacție a celulei - și diferențierea - specializarea celulelor fiice spre a deveni rădăcină ori frunză - vor regenera o plăntuță care, Îngrijită și treptat trecută spre viitorul mediu, nesteril și, mai mult, plin de concurenți, În care va trăi, va
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
părăsirea devenirii lor naturale, să fie redusă presiunea umană asupra restului teritoriului (planetei). Astfel de deziderate pot fi Îndeplinite mai lesne utilizând tehnicile in vitro, care permit ca, Într’un flacon În loc de metri pătrați, să se poată face mutageneză, selecție, multiplicare, mai mult, În condiții controlate, comparația - strict necesară - Între variante fiind scoasă de sub acțiunea divirgentă, ce Împinge spre eroare, a factorilor pedoclimatici. Dar omul păcătuiește și prin umanism. Dorința de a-și ajuta semenul căzut pradă vreunei boli, În momentul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
state care, chiar de nu se chemau toate imperii - visând la ideea intrinsecă de unic - aveau aceleași aspirații, discutând de la egal la egal, În termenii suveranității naționale. Ăsta era progresul, negentropia menită a compensa entropia fragmentării, mai bine zis a multiplicării imperiale sub masca națiunii. Pentru o vreme Însă, căci: Entropizarea continuă, rozând principiul națiunii suverane. Fragmentând statul național În favoarea altui principiu: suveranitatea etnică, prin care apar noi state În ONU: din Cehoslovacia două, din Jugoslavia cinci până la Daton. Iar uneori
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
activități de productie; - activități de cumpărare efectuate în scopul revânzării; - organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive și altele asemenea); - activități al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacții comerciale printr-un intermediar (contract de comision, consignație); - activități de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, și altele asemenea); - transport de bunuri și de persoane; - alte activități definite în Codul comercial. 5. Pentru persoanele fizice asociate, impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de
NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999 pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126564_a_127893]
-
angajarea sau la promovarea în funcții de conducere vechimea minimă în munca sau, după caz, în specialitate, necesară pentru ocuparea acestora, este de minimum 2 ani. ... Articolul 39 (1) Salariile de bază ale personalului se calculează pe baza coeficienților de multiplicare a salariilor și a valorii de referință 1,000, care este egală cu 1.224.425 lei începând cu luna mai 1999. ... (2) Valoarea de referință poate fi corectata trimestrial de Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de
HOTĂRÂRE nr. 48 din 20 decembrie 1999 privind aprobarea modificării şi completării Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127192_a_128521]
-
în raport cu competență profesională stabilită pe baza criteriilor din fișa de evaluare, conform modelului prezentat în anexa nr. 2. ... (2) Salariații debutanți vor fi încadrați pe o perioadă de probă de 6 luni, cu un salariu stabilit pe baza coeficientului de multiplicare prevăzut pentru funcția de debutant, corespunzător nivelului de studii. ... (3) Personalul nou-angajat va fi încadrat cu contract individual de muncă, pe o perioadă de probă de 3 luni, cu excepția muncitorilor și a personalului auxiliar, care sunt încadrați cu termen de
HOTĂRÂRE nr. 48 din 20 decembrie 1999 privind aprobarea modificării şi completării Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127192_a_128521]
-
4. D nesatisfăcător sub 50 (3) Reevaluarea anuală a cunoștințelor salariatului, precum și definitivarea pe post în urma încheierii perioadei de probă se stabilesc pe 4 niveluri de evaluare, astfel: ... a) pentru nivelul A salariatul poate primi până la 100% din coeficientul de multiplicare maxim, corespunzător funcției în care este încadrat; ... b) pentru nivelul B salariatul poate primi până la 85% din coeficientul de multiplicare maxim, corespunzător funcției în care este încadrat; ... c) pentru nivelul C salariatul poate primi un salariu de bază egal cu
HOTĂRÂRE nr. 48 din 20 decembrie 1999 privind aprobarea modificării şi completării Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127192_a_128521]