5,117 matches
-
Alexandru, A. E. Baconski, Ileana Mălăncioiu, se îndepărtează de expresia proletcultistă, dominată de realismul socialist, care impunea o poezie de largă inspirație, poeme ample care să cânte transformările socialiste în industrie și agricultură, așa cum dicta partidul unic, comunist și clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, o poezie lipsită de lirism, de sentimente, de filosofie. Nu o dată, creația artistică românească a anilor '60 înfăptuiește un gest autosalvator de reluare a istoriei sale întrerupte abuziv de imixtiunea ideologiei staliniste și de proletcultism. De
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de referință în resurecția lirismului pur, îndepărtându-se de expresia proletcultistă, dominată de realismul socialist, care impunea o poezie de largă inspirație, poeme ample care să cânte transformările socialiste în industrie și agricultură, așa cum dicta partidul unic, comunist și clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, o poezie lipsită de lirism, de sentimente, de filosofie. Devenind generația deschizătoare de drumuri, cea care reîmprospătează lirismul, îndreptându-se cu fața spre trecut pentru a recupera valorile și modelele, șaizeciștii sunt atașați mișcării neomoderniste, în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
alegându-se doar calitățile superioare definite în primul rând prin faptul că se referă la exemplare care pot fi păstrate (dar și la mărime etc.). Urmează descărcarea lor cât mai atentă din ambalajele de recoltare în lăzi paletă (numite de muncitori containere) ce au capacitatea de peste 400 kg, care se află în remorci. Urmează deplasarea la depozit, în aceeași zi (după 3 zile fructele nu mai corespund). Pe timp ploios pot apărea probleme fitosanitare. La depozit se face recepția cantitativă la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
posibil." Celălalt jurat: "Pun pariu că niciodată nu v-ați mai înșelat ca acum. Vă pierdeți timpul. Ar fi cazul să terminăm." Arhitectul: "Presupuneți că dvs. ați fi cel judecat." Celălalt jurat: "Nu e treaba mea să presupun. Eu sunt muncitor. Patronul meu e cel care presupune. Dar sunt de acord să încerc. Să presupunem că aveți cîștig de cauză și că băiatul și-a ucis cu adevărat tatăl." Arhitectul nu răspunde, rămîne pe gînduri. Ședința reîncepe. Un jurat ține să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
le facem, avem senzația unei mai ari apropieri. Unii candidați știu asta și-și pot adapta în anumite cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment esențial al campaniei sale. Pentru mai multe informații Cotard, A.L. (2006), „La gestualité dans le discours politique”, lucrare de disertație în Psihologie socială, realizată sub îndrumarea lui Patrice Georget, UFR Psychologie, Universitatea din Caen. Georget, P.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o piață, dar nu este o "comunitate subiectivă", un spațiu cotidian decît pentru o minoritate de europeni. Studenții care circulă de-a lungul Europei, comercianții care vînd în cele patru colțuri ale pieței unice, turiștii care trec frontierele fără dificultate, muncitorii imigranți, pensionarii din nord care se instalează în sud... pe scurt, toți cei care exercită această mobilitate înțeleg din ce în ce mai mult Europa ca pe o comunitate de referință. Este suficient ca ei să nu fie lipsiți de mijloace materiale ca să poată
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și ideologia comunitarismului american. Poate la noi, odată cu renunțarea la vechea ideologie, s-au creat susceptibilități exagerate față de concepte ori cuvinte rămase în gândirea social-economică și politică actuală: clasă, structură de clasă, națiune, patrie, mase, partinitate, capitalism monopolist, proletariat, clasă muncitoare, muncă în folosul comunității, supramuncă, exploatare și altele. Gestul, vechi de un deceniu, al unor partide de stânga de a-i accepta ca membri pe mulți căpătuiți prin ocuparea nemeritată a unor posturi în politică ori în administrație, în comisiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu parveniți din "aristocrația muncitorească" și din alte pături sociale. "Proletariatul" descris de muncitoarea Flora Tristan (1803-1844) în Preumblări prin Londra (1842) a fost preluat de Engels, fără să citeze pe Tristan, în scrierea sa despre situația grea a clasei muncitoare din Anglia. (7, vol. 5, p. 24) Alte detalii, la pătimașul P. Johnson, Intelectualii. (Humanitas, 2012, pp. 100-106) Această clasă socială "de frunte" altădată pare să fi dispărut din structurile vizibile ale societăților actuale, la fel cum dispar apele în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cei "trei învățați", în locul lor apărând, temporar, chipurile mereu schimbătoare ale "noilor democrați". Invazia atâtor imagini agresează zdravăn ochii oamenilor. La noi se pretindea că din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea s-a afirmat proletariatul, transformat în "clasă muncitoare aliată cu țărănimea cooperatistă", după decretul din anul 1962. Mișcarea sindicală a fost paralelă cu cea politică. Astăzi, noile sindicate românești postdecembriste sunt numeroasele "federații", pe sectoare de activități. Unii din liderii lor au devenit adevărați nababi, alături de atâția alți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lua de peste tot și se realizau continuu "directive" aspre. Producția domina învățământul și cercetarea prin inflexibili indicatori cantitativ-numerici. Dar pentru că în educație se considera că nu se produce, ci doar se consumă, cei ce lucrau în învățământ aveau salarii inferioare muncitorilor "cu înaltă calificare" și altor categorii productive. Cu unele modificări nesemnificative, ultima concepție se regăsește și astăzi prin decizii care, agravând condiția de educator, modifică și conduitele educatului. Reacțiile de "apărare" ale cadrelor didactice față de noile constrângeri din activitățile lor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o întreține o prejudecată păguboasă: "ridicola și superstițioasa distincție între "marea artă" și "artele minore" e moartă". De asemenea, conchide criticul, artele decorative îi reunesc pe les lettrés și pe amateurs, astfel că un poet se face ebenist, un prinț muncitor "en application de cuivre", o grande dame decorează cu broderiile sale și aplicațiile de stofă interiorul hotelului orașului Bruxelles etc. Emanciparea artelor aplicate o regăsim și în programul Seccesion-ului vienez, iar Gustav Klimt ilustrează din plin dignitatea de care se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dacă în primele decenii ale secolului al XIX-lea termenul folk în Anglia, ca și volk în Germania, avea o oarecare aură mitică, în ultimele decenii ale secolului, el se degradează în mass, ajungând să reprezinte cultura recent urbanizatei clase muncitoare. Disputa dintre susținătorii culturii populare, în sensul culturii oamenilor simpli, și cei care o resping, considerând-o simplistă, se continuă în secolul al XIX-lea pe fondul industrializării rapide și al apariției unei noi categorii sociale care invadează orașele. Tensiunea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înțeleasă de majoritate. Dacă lipsa unei culturi naționale duce la anarhie, conform teoriei arnoldiene, tot la anarhie duce și prezența solitară a culturii de masă, aceasta fiind pseudocultura unei clase sociale inculte, neevoluate și necivilizate. Este evident vorba de clasa muncitoare, care apare pe harta socială odată cu revoluția industrială. Interesant, Arnold nu susține cultura elitistă a aristocraților, pentru care folosește termenul de "barbari" și pe care îi vede într-un declin definitiv, ci cultura clasei de mijloc, a "filistinilor", care au
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de producție film. A absolvit în anul 2002 Discovery Campus Masterschool. Este membru al European Documentary Network. A regizat peste 40 de filme documentare și producții de televiziune. Filmografie (selectivă) • Hotel Cișmigiu (1991), premiat la DaKino • Zece minute cu clasa muncitoare (1995), premiat la DaKino • Povestiri adevărate (1996), serie TV • Ultimul "jidan" (1996), premiat de Consiliul Britanic și la DaKino • Peisaj după embargo (1997), Marele Premiu Media-Fest, premii ale UCIN și APTR • Radio Jebel (1997), Premiul pentru film documentar la Festivalul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Născuți la comandă. Decrețeii (2004), premiat la mai multe festivaluri • Bela Lugosi, vampirul căzut (2007). Mi-aș mai dori ca documentariștii români să fie mai uniți În creația dumneavoastră văd două perioade, una a filmelor gen Zece minute cu clasa muncitoare sau Hotel Cișmigiu și alta, cea a ultimelor filmele. Care este diferența dintre ele? Discutăm despre două abordări. Când eram student, la începutul anilor '90, aveam o viziune strict vocațională asupra filmului. În facultate am făcut un singur film de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
adică mergi cu personajul pe stradă, ca să dai dinamică interviului. Sunt oameni care nu se mai pot concentra la discuție într-o asemenea situație. Într-un fel, am ajuns să-mi respect mai mult personajele. În Zece minute cu clasa muncitoare manipulam un întreg univers populat de personaje, se oscila între un film jucat și un interviu. Cred că asta a și fost esența unor critici pe care le-ați avut la momentul respectiv. Filmul a surprins atunci, pentru că studenții români
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nedemocratice se substituiseră organelor legal-abilitate în a se ocupa cu aceste chestiuni, respectiv: Poliția, Jandarmeria și Siguranța. Cu toată împotrivirea (justificată) a șefului de post de jandarmi Ciobanu, pus în fața amenințărilor venite din partea celor doi „revoluționari” și reprezentanți ai clasei muncitoare democrate” vasluiene, acesta a cedat, dar numai dato rită unui ordinar șantaj. Iată-l: „...dela început s’a remarcat că se avea de a face cu un reacționar, ce dorește cu orice preț să saboteze această operă (subl.ns.). Și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
iată ce otravă strecura tov. Zelinescu în urechile celor dispuși să o asculte: „...Doamnelor, Domnilor, prieteni, tovarăși! Astăzi 10 XI 1944 pentru tineretul comunist din acest oraș este o mare sărbătoare. Astăzi, după ani de asuprire, datorită Armatei Roșii, tinerii muncitori țărani, elevi și studenți (oare era vreo universitate la Vaslui și nu știm noi!? n.n.) pot să prezinte o serbare în fața cetățenilor vaslueni în care veți putea constata și dvs. aspirațiile unui tânăr comunist”. Conform discursului Zelineascăi din care vom
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al oratorului ne dezvăluie, de fapt, rostul întinsului cuprins al discursului tov ei: „...Tineri și tinere! Astăzi când adevărul triumfă și când minciuna nazistă este descoperită, nu vă mai rămâne altceva de făcut decât, ca niște adevărați patrioți cinstiți și muncitori să vă înrolați în rândurile U.T.C.-ului (subl.ns.) pentru a putea duce lupta mai departe până la distrugerea totală a nemților și a criminalilor noștri (sic!, n.n.)”. Ca să respectăm adevărul istoric, trebuie să spunem că la vremea acestui discurs
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au încropit altă făcătură căreia i-au spus Mișcarea Tineretului Progresist în care puteau intra și membri ai altor organizații politice. Bineînțeles că cine nu intra, risca să fie declarat „neprogresist” sau de-a dreptul „reacționar” și „dușman al poporului muncitor”. a. Mitinguri, chermese și noi adeziuni Iată cu ce începea tov. prof. C. Russu adresa sa: „... în ziua de 1 iulie 1945 a avut loc la Teatrul Județean un meeting al Tineretului Progresist la care au luat parte circa 200
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ieșirea la pensie, ba chiar până la săvârșirea din viață. Casa în care a copilărit această importantă activistă, se află și acum pe strada Eternității din Vaslui. Referindu-se la ceea ce a constituit dintotdeauna baza mișcării comuniste de pretutindeni, anume „clasa muncitoare”, Russu a consemnat următoarele: „...secția muncitorească nici ea nu s’a dezvoltat prin faptul că nu au fost elemente care să se ocupe cu această secție. Perspective sunt pentru această secție, pentru dezvoltarea ei având câteva industrii, în localitatea care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
muncitorească nici ea nu s’a dezvoltat prin faptul că nu au fost elemente care să se ocupe cu această secție. Perspective sunt pentru această secție, pentru dezvoltarea ei având câteva industrii, în localitatea care numără circa 200 de tineri muncitori (subl.ns.)”. Iată că s au adeverit calculele noastre privind numărul total al muncitorilor vasluieni în anul 1945, pe care le-am consemnat în episodul III al incursiunii noastre istorice când scriam că puteau fi considerați muncitori cam 500 de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Olărie, arătându-le tinerilor linia tineretului nostru și lupta pe care trebuie să o ducem noi în cadrul campaniei electorale pentru a zdrobi reacțiunea grupată în jurul lui Maniu și Brătianu (subl.ns.). În același timp am căutat să lămurim pe tinerii muncitori din ateliere care încă n’au fost organizați (n-au fost racolați, subl. și n.n.)”. De aici reiese faptul că distrugerea celor două partide care făuriseră România Mare, devenise un înalt comandament al comuniștilor. Opinăm că tocmai de aceea nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lucrează pe teren”. Tov. Petru Bighiu își termina „lucrarea” cu următoarea statistică: „...în organizația noastră avem 4.518 tineri plugari (adică membri ai Tineretului Plugăresc, nicidecum ai uniunii tineretului comunist, n.n.) iar în oraș un număr de 352 de tineri muncitori, în majoritate elevi și eleve. Din numărul de 352 de tineri progresiști un număr de aproximativ 20 sunt înscriși în partid (comunist, subl. și n.n.) formând celula tineretului (subl.ns.)”. Prin citirea simplă a acestui important final de „raport” iată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
P. și Fotache Const. au dus muncă de lămurire în rândul tineretului muncitoresc arătându-le scopul pentru care luptă organizația noastră. (...) La fel și în cadrul sediului nostru în ziua de 23 iunie au ținut o ședință de lămurire cu tinerii muncitori”. Nevrând să lase de izbeliște bunătate de tineri din mediul rural pe care sperau să pună gheara mul mai rapid ca la oraș, „...tinerii noștri instructori pe Plasă au ținut ședințe de lămurire a tineretului din comunele: Pușcași, Laza, Chițoc
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]