2,938 matches
-
și cu mine, rezultate cât mai rodnice și vă felicităm pentru activitatea pe care o depuneți și țelurile pe care le aveți. Cu prețuire, Monica Lovinescu" (p. 124-125)... Un al doilea "rod" din "culesul" pentru Galerie... a fost volumul Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni (2002). De data asta prefața i-o semnează un universitar, coleg de facultate, care-a învățat și el la Fălticeni, istoricul și criticul literar, academicianul Constantin Ciopraga. Apreciind că autorul aduce "orientări în întreaga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de sugestie". În același timp "distanțarea tactică de cei pe care îi evocă (mod de a estima esențele) alternează sistematic cu proximitatea tandră, sfârșind în idealitate și iubire". În concluzie, consideră fostul elev de la Fălticeni și octogenarul academician ieșean: "Orașul muzelor, în totalitatea lui, e un muzeu pitoresc, seducător și atașant" sau, altfel spus, e un "film al unei lumi de mică provincie, mare însă prin disponibilitățile ei creatoare". Ca urmare, după o astfel de caracterizare, cartea poate nu mai trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-se la flaut sau la fluier. Sunt cântece de jale, de neînțeles pentru mine. Este un obicei al stirpei ei, care-și petrece mare parte din timp cântând, mai ales seara, aceste cântece epice. Nu par a fi inspirate de muze, ci sunt cu totul profane. Melodiile lor sunt pline de duioșie și de melancolie. Alină rănile sufletului. Dietă ” Nu mânca decât ce simți că vrea să digere corpul tău. Fiind din carne, acesta refuză carnea. Nu omorî animale vii, ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și le-au pus într-un loc care a rămas necunoscut. Ovidiu s-a pierdut în peisajul tomitan la fel ca Ulise care a pierit pe mare și de mare. 1992-1997 Referințe critice (selectiv) Roberto Carifi Ovidiu în golul singurătății „Muzele mă trăgeau către viața liniștită pe care sufletul meu a iubit-o totdeauna.” Cu toate acestea, în anul 8 e.n., asupra autorului acestor versuri, Publius Ovidius Naso, cade dintr-odată condamnarea la exil. Și liniștitul poet trebui să plece la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
comercială comercială Depozitelor nr. preindustrializarea și comercializarea ────────────- pentru recuperarea "Remat" - pe acțiuni 13, Olt materialelor refolosibile. (19,2+18,4) materialelor refolosibile Olt - Ș.A. (Ș.A.) Olt 31. Societatea Societate Ploiești, Colectarea, transportul, prelucrarea, 69,4 Întreprinderea județeană comercială comercială str. Muzelor preindustrializarea și comercializarea ────────────- pentru recuperarea "Remat" - pe acțiuni nr. 38, materialelor refolosibile. (71,9+41,8) materialelor refolosibile Prahova - Ș.A. (Ș.A.) Prahova Prahova 32. Societatea Societate Satu Mare, str. Colectarea, transportul, prelucrarea, 41,0 Întreprinderea județeană comercială comercială Depozitelor nr. preindustrializarea
HOTĂRÂRE nr. 33 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea societăţii comerciale pe acţiuni în domeniul recuperării şi valorificării materialelor refolosibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121105_a_122434]
-
primul jurnal de modă francez, "Le nouveau spectateur" (1777), primul jurnal de critică teatrală, "Journal de Paris" (1777), primul cotidian francez. In ceea ce privește publicațiile de divertisment și de scandal, trebuie să cităm, în Franța, cazul curios al ziarului "La muze historique", aparținând lui Jean Loret, care publică între 1652 și 1665, cu mare succes, un săptămânal în întregime versificat de el însuși. In decurs de 13 ani, Loret creează peste 400.000 de versuri. Suntem încă aproape, în acest caz
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
purtat, mai întâi, pentru traducerea și reprezentarea pieselor lui Voltaire, Alfieri, Goldoni și Moliere, în care predominau idei antifeudale și antidespolitice.Piese ca “Franțuzistele” lui C. Facca, “O repetiție moldovenească “a lui Caragiale, “O bună educație” a lui C. Bălăcescu,”Muza de la Burdujeni” a lui C. Negruzzi, “Iorgu de la Sadagura”a lui Alecsandri, articolele literare ale lui Kogălniceanu, Russo, Boliac, Barițiu, scrise în lumina principiilor diriguitoare ale programului “Daciei literare”, dau expresie unei tendințe generale.Comedia satiric și drama istorică, ofereau
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sentimental și biologic sezonul flirturilor și al aventurilor. Într-una dintre bucățile În proză, O conferență, despre venerabila madam Trahanache (probabil Zoe) se spune că trăiește la Paris; e prezidenta onorifică a unei societăți cu titulatură ciudată: Societatea protectoare a Muzelor Daco-Romane, prescurtată S.P.M.D.R. și, „afară de asta este, cum zice viceprezidenta, «ramolisită»”. Venerabilă În lumea ei este și Efimița, dar orizontul ei e restrâns la spațiul domestic; nu e, nici măcar onorific, prezidentă ori simplu membru În vreo comisie sau societate ori
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mâna lui, să fii mitropolit sau paracliser, general ori căprar, ministru ori comisionar de stradă, nobil, mojic ș.cl.”. Amicul X e emanația spațiului balcanic și poartă generic numele Mitică. Funcționarii și mahalagii beau obișnuit bere, intelectualii - capuțin: „Acolo - precum odinioară muzele În Parnas - se adunau intelectualii spre a-și Împărtăși Înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin «jvarț» și puțin zahăr, și numită În limba vulgară «capuțin».” (Intelectualii). Aceștia erau intelectualii de la Începutul manifestării
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
învârtește datorită celui de-al doilea foc, agent numit foc secret sau filosofal, rezultat din întâlnirea profanului cu divinul. Simbolismul roții trece adeseori în cel al trandafirului despre care s-ar putea scrie o bibliotecă. Ca și Homer, Hesiod denumește muzele fiice ale Mnemosinei traductibil prin înțelepciunea memoriei, reprezentând în realitate memoria universală a naturii, lumina astrală eterul în care plutesc imagini ale trecutului. Dar și ale prezentului și ale viitorului, adăugăm noi. Soliile inteligente ale acestei lumini sunt muzele lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
denumește muzele fiice ale Mnemosinei traductibil prin înțelepciunea memoriei, reprezentând în realitate memoria universală a naturii, lumina astrală eterul în care plutesc imagini ale trecutului. Dar și ale prezentului și ale viitorului, adăugăm noi. Soliile inteligente ale acestei lumini sunt muzele lui Hesiod. Mnemoclastele sunt analiza în detaliu a fragmentelor de memorie în subconștientul uman și mnemoclastia relevată de noi e metoda hermeneutică de cercetare și sinteză într-un nou context a elementelor analizate de creierul uman, frecvent fără intervența conștientă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este divină (Haydn, Schumann etc). Ascultă vocea unui Bard Ce în prezent, trecut și viitor Surprinde ce urechi aud Cuvântul Sfânt Ce-a străbătut străvechile cărări 1127. Și dac-ar fi să mă întorc la Dante Alighieri, Beatrice, platonica lui muză, atât ca frumusețe dar și instrument al divinității, la Petrarca, Laura exponent al religiozității, ambele îmbină credința și dragostea poeților. Dacă muza e femeie dar și zeiță în același timp, nu avem cum să nu amintim de vorbele înțelepte ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a străbătut străvechile cărări 1127. Și dac-ar fi să mă întorc la Dante Alighieri, Beatrice, platonica lui muză, atât ca frumusețe dar și instrument al divinității, la Petrarca, Laura exponent al religiozității, ambele îmbină credința și dragostea poeților. Dacă muza e femeie dar și zeiță în același timp, nu avem cum să nu amintim de vorbele înțelepte ale lui Robert Graves: un poet nu poate fi poet de și-ar simți victoria asupra muzei sale și și-ar încheia eterna
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
îmbină credința și dragostea poeților. Dacă muza e femeie dar și zeiță în același timp, nu avem cum să nu amintim de vorbele înțelepte ale lui Robert Graves: un poet nu poate fi poet de și-ar simți victoria asupra muzei sale și și-ar încheia eterna-i căutare 1128. De fapt el susține că marile religii se bazează pe venerarea unei divinități feminine. Și ca să nu mai fiu considerat de cei neobișnuiți cu libertatea oceanului gândirii ci se mulțumesc să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ieri știa Pământului la ceas de spaimă, Din ce-l așteaptă, știri să-i dea. Dar tu, ce-i poți da lumii, încă? Cu ea-mparți noaptea ei adâncă; Cerul năpasta vrea, urgie; Profeți ai lirei nu mai sunt, Și Muza, oarbă,-n necuvânt, De viitor nimic nu știe!1257. Iată repetabilitatea ideii temporale ce atestă faptul că de sute de mii de ani, oamenii se crează în adâncul codrilor, în mijlocul cetăților, lovind pereții clopotelor cu carele lor alegorice pentru a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sacru, profundele temeri ale subconștientului. Miile de copaci substanță vitală a universului și a capacității de regenerare a naturii determină valența sacrală a codrilor. Aici e și labirintul mediului vegetal, misterele întunericului aici sălășluind și fiind complicele magiei. Aici locuiesc muzele în Parnas, deci poesia este una dintre marile taine despre care fiecare vers amintește, orice cavaler întâmpinând o încercare inițiatică prin trecerea unei păduri. În spatele caselor este pădurea. Cât a mai rămas o singură frunză a verii, pădurea... Apa tulbure
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
artistice din urbea de origine a Lovineștilor și a atâtor alte figuri ale culturii române, Eugen Dimitriu s-a identificat timp de mai bine de o jumătate de veac cu acest oraș. Volumele lui - dintre care amintim : Lovineștii (2001), Orașul Muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni (2002), Cazabanii: o cronică de familie (2004), Un album al viselor frumoase (2009)- vor figura mult timp ca lucrări de referință pentru cercetările ulterioare, concentrând o informație extrem de densă și bine structurată, oferită cititorului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
culturală din nordul moldav și nu numai. Pe necunoscuți i-am contactat prin intermediari binevoitori care s-au convins că munca de cercetare a zestrei spirituale se află pe un făgaș rodnic. Orașul care prezenta interes era Fălticenii, unde hălăduiau muzele, multe la număr, râvnite chiar de mari așezări de pe cuprinsul țării. Încrederea se câștigă greu, prin muncă perseverentă, prin răbdare și respect pentru cuvântul dat. Urmăream mereu date noi din cultura zonei (după îndemnul profesorilor în liceu), utile întocmirii de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dv. spirituală. Este o însușire caracteristică firilor artistice. Monografia pe care sper s-o realizez, va avea un caracter romanțat, sprijinită pe date documentare. Bine înțeles, am studiat temeinic tot ce mi-ați dat și aștept doar indispensabila. bunăvoință a muzelor, care să-mi călăuzească efortul... Pe parcurs vă voi ține la curent cu stadiul lucrării, urmând ca în viitor să vă trimit banii pentru fotocopiile ce vor ilustra Monografia. Dacă bunul Dumnezeu va vrea, vă voi pune la dispoziție un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
biletelor de călătorie. E suficientă cinstea ce mi se face de a vorbi în fața unui for universitar, iar bucuria revederii noastre e mai presus de grijile amintite. Cum să redactați adresa? Să încerc un model, deși în clipa de față muzele s-au dus la plimbare și m-au lăsat singur... „Către Tov. Director al Muzeului Jud. Suceava În urma unor excursii pe care le-am făcut în județul Suceava în vara aceasta, câțiva profesori și studenți ai Politehnicii clujene, am rămas
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Niște „nedumeriri postdecembriste” - prefață Autorul acestei captivante cărți, profesorul Ion Cernat, este cunoscut, mai ales în spațiul cultural bucovinean, ca vrednic slujitor al muzei Clio, dovadă fiind volumele dedicate trecutului unor străvechi vetre de istorie și civilizație românească, precum 600 de ani de istorie ai satului Vama și Mitocu Dragomirnei, satul de lânga „Cordun” (semnate împreuna cu Elena Lazarovici), Dorna Candrenilor, satul de la poalele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
4. 28. Nagy Loredana, născută la 27 martie 1978 în localitatea Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Ferencz și Raveca, cu domiciliul actual în Germania, 29439 Luchow, Kolbornerweg 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sfîntu Gheorghe, Aleea Muzelor nr. 1, bl. 12, sc. C, ap. 37, județul Covasna. 29. Cirja Robert, născut la 9 iunie 1971 în localitatea Siria, județul Arad, România, fiul lui Teofil și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Pillweinstr. 11/12, cu
HOTĂRÂRE nr. 415 din 25 aprilie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
în localitatea Simleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiica lui Crișan Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Brunnerstr. 34-38/19/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Simleu Silvaniei, Str. Nucului nr. 12, județul Sălaj. 104. Muză Pavel-Radu, născut la 15 iulie 1966 în localitatea Gherla, județul Cluj, România, fiul lui Pavel și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 7422 Riedlingsdorf, Obere Hauptstr. 107, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. George Coșbuc bl. 26
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
9, județul Timiș. 323. Căpățina Augustin-Damian, născut la 31 august 1965 în localitatea Târgoviște, județul Dâmbovița, România, fiul lui Gheorghe și Vasilica, cu domiciliul actual în Germania, 59494 Soest, Osthofenstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgoviște, Str. Muzelor bl. 5, sc. B, ap. 31, județul Dâmbovița. 324. Ernst Eniko-Marta, născută la 8 iulie 1967 în localitatea Joseni, județul Harghita, România, fiica lui Arpad și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 31303 Burgdorf, Senator Hilmerstr. 21, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
de ani de când știm) cine va răspunde. Conștient de rătăcirile istoriei, constrânsă uneori să se retragă în rafturile bibliotecilor, poetul de ieri și de azi, cronicarul sentimentelor autentice și al paradoxurilor interioare nu uită că istoria își are propria muză, nu uită că istoria conjugă cel mai des verbul « a fi »la toate timpurile, dar rămâne fidel priorităților sale statornice, care, odată exprimate în acea Ars poetica atât de proprie poetului, vin către noi ajutându- ne să înțelegem mai ușor
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]