2,943 matches
-
Un alb al unei virginități emoționante, un alb al credinței intense, înălțătoare, un alb care ar fi trebuit să spele o casă regală bântuită de trădări și asasinate de păcate și să reconvertească energia publică în forță mântuitoare, salvatoare, a nației, în fața dezastrului cotropirii engleze. Crinul, revalorizat astfel, nu s-a ofilit secerat de înfrângere, ci a renăscut victorios, triumfător până la urmă, rezistând pe blazonul regal încă cinci veacuri. Prețul a fost minor pentru măreția țelului: asasinarea eroinei, executată pe rug
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
refutare", dar cum mai citesc aceste texte și unii politicieni locali mai puțin școliți, mă tem să nu înțeleagă cine știe ce) celor care s-ar grăbi să vadă aici similitudini cu vreo virgină politică de ultimă oră, care pozează în salvatoarea nației și își conduce acțiunile eroice pe un val de emoție populară, dar care aude, necontenit, "voci" care-i șoptesc ce să facă. Nici vorbă! Realitatea noastră e mult mai prozaică și mă tem că promisul exorcism abia acum începe. Pe cale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să dezvolte o teză cât mai documentată despre etnogeneza finlandezilor, amintește până și de Turnul Babel. Nepotul lui Noe, susține Juslenius, ar fi ajuns în Europa iar un urmaș al acestuia (Magog) s-ar fi stabilit în Finlanda. Armonia nou-instalatei nații pe tărâmuri nordice este umbrită de venirea suedezilor, moment disonant pentru buna continuare și dezvoltare a nației. În Vindiciae Fennorum 16 păstrează filonul naționalist finofil 17. Opera sa cea mai importantă este totuși Suomalaisen Sana-Lugun Coetus 18, o lucrare trilingvă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lui Noe, susține Juslenius, ar fi ajuns în Europa iar un urmaș al acestuia (Magog) s-ar fi stabilit în Finlanda. Armonia nou-instalatei nații pe tărâmuri nordice este umbrită de venirea suedezilor, moment disonant pentru buna continuare și dezvoltare a nației. În Vindiciae Fennorum 16 păstrează filonul naționalist finofil 17. Opera sa cea mai importantă este totuși Suomalaisen Sana-Lugun Coetus 18, o lucrare trilingvă (un dicționar finlandez-suedez-latin). Clădirea principală a Facultății de Litere din Turku poartă și astăzi numele lui Juslenius
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Rautalin, secretar general al Centrului de Informație pentru Literatura Finlandei, dar și o serie de artiști fotografi care au contribuit la realizarea acestui număr 180. Vasile Ileasă ne înfâțișează Finlanda ca identitate istorică și culturală, retrasând pe scurt destinul acestei nații plecând de la origini îndepărtate 181 și ajungând până la istoria modernă. În urmă cu aproape un mileniu, finlandezii nu erau constituiți sub forma unui stat organizat, nereușind astfel să reziste atacurilor norvegienilor și suedezilor, fiind în secolul al XII-lea cuceriți
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
vedea, receptarea se va face mai activ, mai diversificat, mai punctat. Intelectualii români vor deveni mai interesați de domenii de nișă finlandeze, arta contemporană, filmul, muzica rock fiind cel mai avid receptate în anii 2000. Cu alte cuvinte, devenim, ca nație, mai atenți la alte aspecte ale civilizației finlandeze decât cele etern bătătorite în comunism. Cu toate acestea, Finlanda nu este, neapărat, populară; liberul acces la informație din ultimele două decenii și jumătate trezind curiozitatea românilor pentru multe alte culturi; cea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ani goală pușcă"635. Dumitru-Mircea Buda încearcă să descopere Unde ne sunt cititorii. Frigul "e un catalizator al cititului masiv la gura sobei"636, pentru că nordicii sunt extrem de preocupați de lectură. Finlanda este văzută de departe "cea mai "cititoare" dintre națiile europene"637. Finlandezii nu doar că investesc foarte mult în cărți, dar mai și împrumută de la bibliotecile publice. Statistica se învârte undeva la 15 cărți împrumutate pe an de la bibliotecă de către un finlandez. Theodor-Cristian Popescu vorbește despre Primul val al
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al țării s-a avântat imediat pe terenul minat, conștient că televiziunile îi înregistrează aproape cu evlavie vorbele, și, vizând o lovitură dată liberalilor în fața publicului, prin ricoșeul Varujan Vosganian, a scăpat o nouă... păsărică. Una care jignește o întreagă nație, una care l-a dus, firește, iarăși în fața Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării. Lucru pe care n-am cum să cred că l-ar fi urmărit. Ci, pur și simplu, la fel ca în alte numeroase dăți, pentru Traian Băsescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
interzise. Implicațiile culturale și așteptările grupului social joacă un rol cheie în exprimarea ideilor și în manifestarea corporală a unei persoane. Fenomenul de globalizare a societăților conduce încetul cu încetul spre apropierea normelor culturale. Cunoașterea regulilor de manifestare specifice fiecărei nații, emanciparea speciei umane și posibilitatea de a călători în întreaga lume au contribuit la respectarea diferențelor culturale ce țin de limbajul corpului. 1.9. Accepțiunea artistică După cum se știe, corpul uman a constituit din cele mai vechi timpuri principalul element
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o societate în care nu era permisă critica. Nu era permis să critici poporul român. — Cioran spune la un moment dat: „M-am săturat să calomniez Universul.“ — El demolează poporul român și spune: „Nu cred că există în lume vreo nație, vreun popor la care valorile să aibă o mai slabă aderență decât la poporul român.“ L am epuizat atunci, la începutul anilor ’90, și n-am mai citit Cioran. De asemenea, de vreo zece ani nu mai citesc literatură sau
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Oprișan, sublocotenent în viteazul regiment 40 Călugăreni, mort la 28 Iulie 1917, tot la Mărășești. Numele de Oprișan i-a rămas și soldatului german. De el își aduce aminte și Teichert. Pe fața lui citesc acum amărăciune și durerea unei nații întregi. Ce frumos îmi vorbea el atunci de viața intensă și bogată din Berlin. Eu, mut de admirație, alergam cu gândul încercând să dau minții mele o imagine cât mai reală a acestui colț de rai. Întrevederea a luat sfârșit
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
vertiginoasă. În 1830, era un sat cu 12 case și 70 de locuitori. În 1848 avea 20.000 locuitori, în 1870 - 300.000, în 1900 - 1.700.000, în 1928 - 3.200.000 și acum 4.500.000 locuitori. Toate națiile sunt reprezentate și și-au adus obolul lor. Toate aici sunt la superlativ. Cel mai frumos bulevard, cel mai mare centru comercial, cea mai mare bursă a lumii, cel mai mare abator al lumii, cel mai mare centru comercial al
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o scurtă cuvântare urându-ne cele cuvenite. Răspund, arătându-le cât sunt de fericit de a mă afla în mijlocul coloniei române. Suntem mândri de realizările dumneavostră de aici. În lupta de întrecere, ce are loc între neamurile ce alcătuiesc noua nație americană, românii stabiliți aici au reprezentat nația noastră cu demnitate. Majoritatea celor care au trecut oceanul au venit lipsiți de mijloace. Aici v-ați creat o situație bună, clădită prin munca dumneavostră. Lucrătorii români de la uzinele Ford sunt printre cei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Răspund, arătându-le cât sunt de fericit de a mă afla în mijlocul coloniei române. Suntem mândri de realizările dumneavostră de aici. În lupta de întrecere, ce are loc între neamurile ce alcătuiesc noua nație americană, românii stabiliți aici au reprezentat nația noastră cu demnitate. Majoritatea celor care au trecut oceanul au venit lipsiți de mijloace. Aici v-ați creat o situație bună, clădită prin munca dumneavostră. Lucrătorii români de la uzinele Ford sunt printre cei mai bine cotați. Mulți ați devenit mari
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
bătrânii noștri înaintași au luptat cu greutăți imense. Ei au înălbit cu oasele lor imensele plaiuri ale farwest-ului, luptând. Azi avem nevoie de noi frontiere, pe care trebuie să le cucerim. Acestea sunt frontierele spirituale. Sunt credințele noi ale unei nații mari, care are dreptul la o viață nouă. Milioane de cetățeni au traversat oceanul și au mers să lupte în Europa pentru salvarea civilizației. Azi trebuie să luptăm cu deosebită îndrăzneală pentru salvarea economică. În fața lui se află giganticul bloc
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
al liberalilor radicali, ai greco-bulgărimii și, de-abia în al treilea rând, al evreilor. Al doilea autor invocat de Ruxandra Cesereanu este Caragiale. În cadrul imaginar său lingvistic, Caragiale folosește și el un verb interesant și ilustrativ, pentru a sancționa viciile nației, și anume verbul a înghimpa.” Autoarea analizează presa românească de după 1947 cu violența sa intrinsecă, iar mai apoi, presa românească postdecembristă de la ,,Dimineața”, ,,Azi”, ,,Adevărul”, ,,România Mare”. Analiza lingvistică a fost facută de Ruxandra Cesereanu și asupra a două reviste
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
postdecembristă de la ,,Dimineața”, ,,Azi”, ,,Adevărul”, ,,România Mare”. Analiza lingvistică a fost facută de Ruxandra Cesereanu și asupra a două reviste pamflet, ,,Academia Cațavencu” și ,,Plai cu boi”, care au pedalat pe un carnavalesc extrem, luând în derâdere aceleași vicii ale nației române. Autoarea mărturisește că nu doar românii s-au manifestat în anumite cazuri printr-un ,,fratricid lingvistic”. Există destule popoare violente la nivelul imaginarului lingvistic, iar românii nu sunt nici cei dintâi, nici cei din urmă. Analiza mărcilor de identificare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cine știe ce instanță sus-pusă, distribuitoare de resurse sau de pedepse, acum, sau cine știe când în viitor. Ori pur și simplu, de teamă că greșim, că o să fim trimiși la colț, cu genunchii pe coji de nucă, de monitorii șefi ai nației, mult mai îndreptățiți, de ce oare?, să se exprime decât noi. Rubrica pe care am ținut-o vreme de doi ani în revista unde mi-am făcut debutul, Tomis, din Constanța, a fost pentru mine un exercițiu de maturizare și de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Traian Ungureanu știe la fel de bine ca și mine, că istoria anticomunismului românesc conține multe episoade eroic-sublime, nu numai moartea lui Liviu Babeș în indiferența semenilor săi, români. Așa cum cred că știe că eroismele care hrănesc stima de sine a altor nații, au laturi neliniștitoare. De pildă, amănuntul că înainte de a-și da foc, Jan Palach și-a tras la sorți moartea împreună cu alți cinci colegi. Și că, după ce pe el au căzut sorții, nici unul dintre prietenii lui nu l-a oprit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cred că acesta ar fi cuvântul adecvat). Cercetătorul britanic mai constată un fapt îngrijorător: românii au fost adeseori (de-a lungul istoriei lor) apți să fie agresați de propriii lor conducători, acceptând această agresiune ca pe un dat (spre deosebire de alte nații, precum ungurii sau polonezii), iar sentimentul civic a fost, de aceea, mereu firav. Sub dictatura comunistă, în care statul ajunsese un Leviatan, țara s-a șubrezit, devenind înapoiată, fisurată, colapsată. Căderea comunismului a produs doar o „democrație de fațadă”, promovată
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
curețe și purifice, trebuie să-și spintece burta pentru a extrage „puroiul” și „lăturile” din sine. Să fie acest gest singurul capabil să igienizeze România actuală? Oare acest lucru ar fi trebuit, de pildă, să îl facă CNSAS la nivelul nației, dacă ar fi funcționat firesc și sanificator? Oare acest lucru trebuie să îl facă strategia anticorupție propusă de regimul Băsescu? Rămâne de văzut. Crize, crizism, vinovăție După căderea comunismului, lucrurile nu au mers strună în România, ci s-au poticnit
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
continuată pasional de fenomenul „Piața Universității 1990”. Intelectuali de elită au vorbit atunci despre revoluția interioară care să dubleze revoluția (exterioară) din decembrie 1989, tocmai în scopul regăsirii memoriei bune a românilor. Era nevoie de o purificare la nivelul întregii nații. Lucrurile acestea au fost însă fie uitate din comoditate, lașitate, impostură, fie refulate. Anemicul regim Constantinescu nu a rezolvat chestiunea, ci a lăsat-o la voia întâmplării, în derivă. CNSAS nu a rezolvat nici el problema (și nici nu avea
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în a pune pe tapet chestiuni arzătoare: deconspirarea Securității (sper ca jurnaliștii și politicienii să afle măcar acum că termenul corect este acela de deconspirare și nu desconspirare, ca să-l pronunțe totuși adecvat în fața camerelor de luat vederi și în fața nației), condamnarea comunismului, legea lustrației. Toate acestea au fost inițiate de societatea civilă încă de acum șaisprezece ani, fără a avea totuși, la vremea respectivă, ecou în rândul unei populații asupra căreia lavajul cerebral izbutise într-o formă rafinată. O populație
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
vorba despre românii cei mai votați, în topul boborului) și mici români (delatori de toate tipurile, colaboratori cu Securitatea). Tam-tamul legat de show-ul Mari români denunță întâi de toate un veșnic și constant complex de inferioritate autohton. Desigur, orice nație își inventariază bravii și celebrii, măcar din când în când - dar la noi, la români, a devenit deja o modă să scormonim, să deznămolim, să înșirăm ca mărgelele pe ață, să silabisim în colectiv, să contabilizăm. Nimeni nu se gândește
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și numit: în lipsă de altceva îi spun Animalul. Nesimțit, grobian, dar infatuat, Animalul poate fi mai cu seamă patron: al unui club de fotbal, al unui restaurant, al unui bar, șef de sindicat, dar și politician, guru improvizat al nației, fals „Mesia”, limbarnic și agramat, histrion cu discurs de gangster narcisiac, autoadulatoriu etc. Animalul adoră să se dea în stambă, cum se spune în argou, să fie one man show: fiindcă Animalul nu există și nu funcționează decât sub reflectoarele
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]