7,582 matches
-
austere a lui Epicur la râmătorul fără credință și fără lege, animal grosier care se bălăcește în plăceri triviale, ține de bună seamă de o înțelegere greșită, vizibil orchestrată de dușmanii și de adversarii săi: ea datează din acea perioadă. Neînțelegerea dăinuie. Pentru că nici al doilea epicurism, așa cum n-a făcut-o nici primul, pe care-l umanizează și-l rafinează, nu revendică desfrâul, plăcerea dincolo de orice măsură, indexarea oricărei practici conform satisfacției grosiere a animalelor. Campanienii recuză asceza austeră și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
IX. Eudoxos și „obiectul dorinței pentru toți” 153 1) Un discipol heterodox al lui Platon. 2) Un platonician hedonist! 3) Slabă agoniseală în traista filosofică. X. Prodicos și „fericirea” 159 1) Soarta literei „Y”. 2) Sub piei de animale. 3) Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. 4) Să alegi între două femei. Momentul al șaselea - Sub semnul purcelului: epicurismul greco-roman 169 XI. Epicur și „plăcerea supremă” 171 1) Fiziologia filosofiei. 2) Grele vremuri, proastă reputație. 3) O filosofie porcească? 4) Patru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
performanță și teste de personalitate. Dacă în prima perioadă a psihometriei, până la finele primei jumătăți a secolului XX, o asemenea dihotomizare nu crea prea mari contradicții și confuzii terminologice, în prezent, menținerea ei sub aceeași denumire dă naștere la serioase neînțelegeri. Astfel, constatăm că, în cazul psihodiagnosticului, personalitatea este luată ca parte, ca o componentă, se zice, de natură noncognitivă, alături de alte părți și componente - cognitivă, verbală, prosexică, mnezică, numerică etc.; or, în cadrul psihologiei teoretice, personalitatea este luată ca întreg, ca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
secretar general al ONU) introducea într-un dicționar politic termenul de „diplomație preventivă”, apreciind probabil (după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial) că ar fi cazul ca statele, națiunile, omenirea să prevină conflictele, și nu să aștepte apariția unor neînțelegeri - chiar minore - pentru a declanșa războaie. Poate că în perioada „Războiului Rece”, dar mai ales în prezent, când unele transformări sociopolitice pot influența decizii și tratative pașnice, psihologii și sociologii sunt cei mai capabili să schimbe și să influențeze în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
bibliotecă, colaborarea în ceea ce privește cumpărarea în comun a unor materiale (de exemplu, cărți), schimbul de cursuri, recapitulările în grup, schimbul de informații (despre stilul de examinare, anunțuri afișate la avizier, cerințe etc.), copierea unor materiale (fotocopiere), ajutorul reciproc pentru lămurirea unor neînțelegeri legate de materia de învățat sau de proiectele de seminar. Opus lucrului în regim colaborativ este lucrul individual. Acesta îi caracterizează pe cei care preferă să rezolve singuri probleme, sarcini, să recapituleze individual, să evite schimbul de materiale sau informații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rareori apelează la altcineva, fără însă a fi persoane retrase sau nesociabile. Astfel de studenți, probabil, au o nevoie mai mare de control asupra situațiilor, vor să evite orice risc legat de lucrul colectiv (să muncească mai mult, să suporte neînțelegerile cu alți colegi sau chiar părăsirea grupului de către cineva atunci când timpul presează). O întrebare firească ar fi aceea dacă predispoziția de a lucra în echipă în spațiul informal se manifestă și în spațiul formal, dacă studenții care obișnuiesc să colaboreze
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să aibă efecte pozitive în îndeplinirea planurilor de implementare a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera frustrare, respingere, neînțelegere, abandon): - apelul la o normă comună împărtășită; - menționarea indirectă a normelor procedurale, prin înmânarea la sfârșitul comuncării a unei liste cu reguli și proceduri; - recunoașterea maturității și responsabilității supervizaților („Știu că voi sunteți atenți și știți ce faceți și pentru
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
spori, însă, prin efectul unor mecanisme recurente, ostilitatea profesorului în cauză; această atitudine represivă din partea profesorului va amplifica tendințele, ascunse sau fățișe, de apărare și de justificare ale elevului, creându-se astfel „cercuri” sau „spirale” pedagogice vicioase, de neîncredere și neînțelegere reciprocă, cu efecte din în ce mai grave și mai greu de înlăturat. Pentru a asigura autoritatea profesorului și a crea spiritul de răspundere din partea elevului, „exigența” cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fără a ne întreba ce anume așteaptă ceilalți de la noi și fără a acorda, la rândul nostru, înțelegere și afecțiune celor de care suntem legați prin scopuri comune: „La o atitudine egoistă, concentrată asupra noastră înșine, căpătăm răspunsul adecvat: izolarea, neînțelegerea, ostilitatea. O atitudine înțelegătoare atentă, cooperantă față de ceilalți are ca răspuns nu numai înțelegerea, aprobarea, bunăvoința, ci și modificarea favorabilă a moralului întregului colectiv din care facem parte”. În același context, V. Pavelcu precizează: „Simpatia, afecțiunea, iubirea reprezintă forța centrifugă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
al Alexandriei și pe Nestorie, patriarhul Constantinopolului. Acest conflict a dus la Conciliul din Efes (431), În care Nestorie a fost condamnat În urma mașinațiunilor lui Chiril. Care erau chestiunile În discuție? Se baza oare cu adevărat această controversă pe simple neînțelegeri verbale (cum a afirmat R.V. Sellers)? Sau era Încă un episod al războiului dintre cele două școli teologice, cea alexandrină și cea antiohiană și dintre pozițiile lor divergente, care reprezentau, În ultimă instanță, cristologia „Înaltă” și pe cea „joasă”, orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și a cărei denumire a părut apropiată celei de paulikianoi. Toate acestea, după cum a subliniat Paul Lemerle 22, se Întemeiază, din nefericire, pe o confuzie. Vom schița În continuare datele problemei, cu speranța de a putea contribui la risipirea acestei neînțelegeri. Documentele armenești Îi ignoră cu desăvîrșire pe paulicieni, Însă menționează o erezie al cărei nume se apropie, fonetic, de al acestora: payl-i-keank. Dar această sintagmă nu pare să facă referință la vreun Pavel 23. Payl Înseamnă „murdar”, iar acei payl-i-keank
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
exemplu: Cum comunică un american cu un japonez, un italian cu un suedez, un grec cu un turc? Cum se explică diferențele de percepții, expectații, viziuni, forme de comunicare dintre ei? Cum pot fi conciliate diferențele, cum pot fi evitate neînțelegerile și conflictele? În domeniul teoriei comunicării interculturale, obiectivele teoretice ale cercetării se corelează cu obiectivele practice, privind comunicarea cotidiană. Fondatorul domeniului comunicării interculturale este considerat E. Hall, primul care a folosit sintagma comunicare interculturală în cadrul cursurilor ținute împreună cu lingvistul S.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în revistă formele de adaptare reciprocă și efectele șocului cultural, prezentarea reține soluții concrete pentru formarea unei personalități interculturale. La sfârșitul capitolului cititorul va ști cum să își modeleze comportamentele comunicative în funcție de proveniența culturală a interlocutorului, cum să evite capcanele neînțelegerilor, cum să interpreteze comportamentele observate la străini, va ști la ce să se aștepte când va discuta cu un american, un francez, un turc, un japonez etc. Capitolul 5 propune o interpretare a culturii române în perspectiva abordărilor din capitolele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu puterea, conexiuni sociale, retorica discursului etc. În același timp, partea invizibilă a culturii este și partea ei cea mai periculoasă: așa cum partea nevăzută a icebergului poate scufunda un vas, tot astfel partea nevăzută a culturii poate duce la confuzii, neînțelegeri, eșec în comunicare. Un marinar priceput poate evita naufragiul, așa cum un individ antrenat să comunice în diverse culturi poate evita neînțelegerile, se poate adapta diferențelor culturale. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 11 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
așa cum partea nevăzută a icebergului poate scufunda un vas, tot astfel partea nevăzută a culturii poate duce la confuzii, neînțelegeri, eșec în comunicare. Un marinar priceput poate evita naufragiul, așa cum un individ antrenat să comunice în diverse culturi poate evita neînțelegerile, se poate adapta diferențelor culturale. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 11 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O ceapă. Cultura este ca foile de ceapă, una peste alta, închizând în centru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la câteva formule ritualice și amabilități; în cultura maghiară, germană, americană, negociatorii intră direct în subiect. Un loc important în negocierea informației o joacă verificarea gradului în care informația este înțeleasă de către interlocutor. Care este atitudinea membrilor unei culturi față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
maghiară, germană, americană, negociatorii intră direct în subiect. Un loc important în negocierea informației o joacă verificarea gradului în care informația este înțeleasă de către interlocutor. Care este atitudinea membrilor unei culturi față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei de către vorbitor?; ironizând vorbitorul?; Reproșându-i că nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
important în negocierea informației o joacă verificarea gradului în care informația este înțeleasă de către interlocutor. Care este atitudinea membrilor unei culturi față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei de către vorbitor?; ironizând vorbitorul?; Reproșându-i că nu a transmis informația suficient de clar? Care este atitudinea vorbitorilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este înțeleasă de către interlocutor. Care este atitudinea membrilor unei culturi față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei de către vorbitor?; ironizând vorbitorul?; Reproșându-i că nu a transmis informația suficient de clar? Care este atitudinea vorbitorilor în situațiile în care percep o incompatibilitate de scopuri în raport cu interlocutorii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Orientului se raportează la taoism sau cofucianism: Pentru a fi așa cum natura a vrut să fii, vorbește rar. Cel ce înțelege nu trebuie să predice, cel ce predică nu înțelege. Păstrează pentru tine gândurile și cuvintele. Netezește diferențele și iartă neînțelegerile. Umbrește-ți istețimea și simplifică-ți scopul. Cuvintele sofisticate și stilul înfrumusețat nu poartă în ele virtutea. Cel mai adeseori cuvintele aduc necazuri. Un experiment intercultural a scos la iveală date interesante în legătură cu perceperea competenței retorice în culturile occidentale și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apoi tabelele de la „Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative”, din acest capitol și încercați să explicați fiecare dintre corelațiile prezentate. 4. Amintiți-vă experiențele dumneavoastră interculturale și încercați să explicați, prin prisma cunoștințelor dobândite în capitolele 1 și 2, neînțelegerile pe care le-ați constatat atunci. Citiți cu atenție următoarele dialoguri traduse și adaptate după Scollon și Scollon (1995), apoi rezolvați sarcinile de lucru. a) Caracterizați comparativ stilul cultural de comunicare ilustrat prin următoarele două interacțiuni, având în vedere unele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nouă cultură. Este o reacție la dislocarea culturală, manifestată ca stare de anxietate ce apare în momentul când individul își pierde sistemul familiar de semne și simboluri. Se manifestă ca incapacitate temporară de comunicare acompaniată de stări emoționale negative (confuzie, neînțelegere, jenă, iritare, frustrare, rușine, furie). Termenul șoc cultural a fost introdus de antropologul american de origine finlandeză de Kalvero Oberg. Șocul cultural cunoaște mai multe faze: „Luna de miere”, când individul manifestă fascinație și optimism față de noua cultură: savurează mâncarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
elemente constante de comportament verbal ale unor indivizi proveniți din anumite zone culturale, iar pe de altă parte ilustrează configurații distincte ale interacțiunii în funcție de stilurile comunicative ale interactanților din grup. În situațiile de comunicare interculturală pot apărea bariere de comunicare, neînțelegeri provocate de diferențele comportamentale/perceptuale/de semnificare existente între indivizii proveniți din culturi diferite, precum și de activarea stereotipurilor (negative). Neînțelegerile, interpretările greșite, rupturile de comunicare sunt o trăsătură inerentă a comunicării interculturale. În plan interacțional, diferențele dintre membrii unor grupuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
distincte ale interacțiunii în funcție de stilurile comunicative ale interactanților din grup. În situațiile de comunicare interculturală pot apărea bariere de comunicare, neînțelegeri provocate de diferențele comportamentale/perceptuale/de semnificare existente între indivizii proveniți din culturi diferite, precum și de activarea stereotipurilor (negative). Neînțelegerile, interpretările greșite, rupturile de comunicare sunt o trăsătură inerentă a comunicării interculturale. În plan interacțional, diferențele dintre membrii unor grupuri etnice se reflectă în stilul cultural de comunicare. Indivizi proveniți din culturi diferite au stiluri de comunicare diferite: recurg la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acesteia normele lingvistice și resursele pragmatice ale limbii-culturii materne, având expectații comunicative diferite de ale interlocutorului. Acest transfer poate fi pozitiv (în măsura în care cele două limbi-culturi se aseamănă) sau negativ (acolo unde cele două limbi-culturi se deosebesc). Transferul negativ dă naștere neînțelegerilor dintre interlocutori. Acestea pot fi superficiale, interlocutorii rezolvându-le ușor sau acordându-le atenție minimă; pot conduce la probleme de adaptare reciprocă între interlocutori (stres intercultural); pot produce grave conflicte de comunicare. Studiile au pus în evidență faptul că nativii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]