3,243 matches
-
rămas tot ăla, și n-ai avea cum să-l scoți din ale lui. Cătrănit de nu se poate, deh, ce-ar mai fi să știe că nici Rafael nu lucrează? Parcă ar pluti în aer nedumerirea asta a lui nea Petrică. E pericol, n-a apucat Mirela să-i povestească, da’ ăsta-i genul de om care-ți tot bagă nasu-n fund ca să-și dea cu părerea și să-ți dea sfaturi, și poate să te și silească să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
coliviei. — Se face frig când plouă, nu-i așa? am întrebat-o pe Reiko. — De-acum, cu fiecare ploaie, o să fie tot mai frig, până va veni zăpada. Norii dinspre Marea Japoniei lasă-n urma lor tone de fulgi de nea când trec pe-aici. Ce faceți cu păsările, iarna? — Le ducem înăuntru, normal. Ce să facem cu ele, să le îngropăm în zăpadă și să le scoatem congelate la primăvară? După aceea să le dezghețăm, să le readucem la viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
rugă pe bărbatul În vîrstă, care venise spre ei, cu fața albăstrită de la lumina neonului, să verifice uleiul și apa și să facă plinul. — Cum sînt căsuțele? Întrebă Roger. — SÎnt bune, șefu’. SÎnt frumușele și curate. Cearșafurile-s curate? — Ca neaua. RĂmîneți toată noaptea? — Da, dacă ne hotărÎm să rămÎnem. Pentru toată noaptea face trei dolari. — Ar putea doamna să se uite Într-una din ele? — Sigur, nici o problemă. N-a văzut niciodată saltele mai bune. Și cearșafurile-s apretate. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să aud. Nu mă ajută cu nimic. Îi spun lui Finn, dar el doar mă îmbrățișează grăbit și stingherit, și de atunci tot timpul când mă duc la lucru găsesc ciocolată pe birou, întotdeauna de alt fel: un Fulg de Nea de la Cadbury, o pralină împachetată în hârtie roșie, un fursec cu ciocolată de la cafeneaua din colț. Asta chiar ajută. Pentru că se gândește la mine, pentru că le lasă pe birou, ca daruri, și nu mă silește să port vreo conversație ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu pi Miluță. Tanti Mizi mă urcă într-un pat de zece persoane. Sub cap îmi așează patru perne mari. De fapt dorm în fund. Nu contează: sunt așa de frânt, că nu-mi mai pasă nici de fantoma lui nea Miluță care vine la capul patului și-mi recită o piesă de teatru istorică, în versuri. Am nevoie de zece ore de somn. O să mă trezesc la prânz. Sper să nu se sperie Sabina că o să ajung prea târziu. - Neața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că m-ar fi strâns de gât, Dumnezău să-l ierte! - Hai, bă, că Victor era băiat bun. Mai ții minte când ne adunam cu toții la tine la centru? Mamă ce chefuri mai trăgeam, futu-i! scoate limba printre dinți nea Fane. - Eh, trage Cocuța un Carpați fără filtru din pachetul unchiului de ecologist, e hoți toți, ’rar a dracu! Tanti Cucu e lovită de amintiri: - Bă, Fane, cum venea Victor nebunu’ și mă lua de la magazin și făceam pârjoale în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Bun bărbat! Atâta că mă cam chelfănea la beție, da’-n rest pâinea lui Dumnezeu. A meritat să mă scol douăj de ani să apretez și să calc perdele și lenjerii. - Da, bre, fie-i țărâna ușoară! își trage mucii nea Fane, trimițând încă o stalagmită pe tabla verde. Deodată încep să șușotească, se aude doar: nepotu-tău ți-a necinstit casa, a adus-o pe moldoveanca asta la tine-n pat. Până să mă ridic, să protestez în numele dragostei neprihănite, ceata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o cale adevărată, nu pe una din fundăturile pe care bălmăjise până atunci. Deși după moartea lui Arthur hard disk-ul de la computerul acestuia fusese subtilizat, se pare că pastorul apucase să-i dea discheta cu textul respectiv nepotului lui nea Fane, Mitrică, venit la o întrunire politică la Paris. Arthur îl rugase pe ecologist să-i transmită lui Leo că avea textul de la o anumită bătrână cu părul alb și ochi albaștri. Era cifrat pentru că în el se afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o măsea - de parcă ar mai fi avut el în gură oase d-astea! M-am dus până în bucătărie să caut niște pălincă și să spăl un pahar. N-am apucat să termin treaba: pe lângă mine a trecut în mare viteză nea Fane înjurând și ținându-și palma peste ochi. A ieșit din curte val-vârtej. Poarta greoaie din lemn putred s-a trântit în urma lui. Tabla verde a gardului s-a cutremurat, salcâmul din străduță a clămpănit din crengile jerpelite. Copacul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
al acestuia venerez două dintre fiicele lui. Iarna cu o caleașcă de omăt într-o rochie cu diamante, cu pantofiori de cleștar, ne aduce Nașterea Domnului, sărbătorile, distracția și multă lumină. Și ce mai case! Dorm alene sub plapuma de nea. Pădurile suferă crivațul inedit de gheață al iernii, toată natura își permite haine grele de omăt... totul pare învăluit în magie. Când toate aceste minuni vor evada, casele se vor freca la ochi după atâta somn, copiii vor continua joaca
Doua fiice ale batranului an. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Bianca Bolum () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2326]
-
voiau să scape din închisoarea de gheață, s-au convins să riște și au atins oglinda cu piciorușele lor calde, împingând-o involuntar în apele recunoscătoare ale lacurilor. Alăturând astfel, își adună, recunoscându-se învinsă, până și ultimii fulgi de nea, curățând pământul de ultimele semne ale recelui anotimp ce tocmai a depășit granițele anului. Câmpia se umple de un zâmbet dulce, parcă ștergând cu un burete parfumat toate amintirile de astă-iarnă. Eu, bucurându-mă de toate aceste minuni ale naturii
Arta si creatie in anotimpul primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Voloşciuc Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2335]
-
-mă așa, am compus câteva versuri în cinstea suratei primăveri. Natura nu are o frumusețe trecătoare, are doar haine pe care le îmbracă și cu ajutorul cărora se schimbă total. Acum câteva zile livada era acoperită cu o pătură albă de nea care s-a așternut peste frunzele căzute toamna trecută ce nici nu se mai văd. În urmă cu câteva săptămâni, puteam observa de la fereastră dansul balerinelor cu rochițe în mii de forme sau minusculele furnicuțe, ce erau de fapt copii
Arta si creatie in anotimpul primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Voloşciuc Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2335]
-
un sul lung și subțire, învelit în țiplă. O foaie de plăcintă! Incredibil! Sabotaj! Morții mă-sii..., de incapabil! Kleine lakai! înjură gros și disperat Dănuț, înregistrând simultan în coada ochiului, la ralanti, o dublă apropiere fatidică. Întâi, a lui nea Petre-zbirul: tacticos, milităros, dinspre tejghea. Apoi, a lui Marco van Vierme (doar așa o să-i zic, de-acu' ncolo, fie capu' lui al dracu', de tălâmb! își promite singur): pe poante, dinspre poartă. Calm, patronul cârciumii ajunge primul la finiș
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
A fostului posesor. Mutilatului. Mișcați-vă, mișcați-vă, mișcați-vă! Nu-ncetiniți! Mergeți cât mai normal cu putință, fără să fugiți, dar repejor! Ca la maraton! continua să le comande Fratele, dirijându-le cu schepsis procesiunea, prin spatele cârciumii lui nea Petrică și al Cinematografului "Patria", pe niște alei secundare, apoi pe niște străduțe lăturalnice, cotind spre vechea Filarmonică, pentru a nu ieși cumva, prostește, în întâmpinarea poterei. Acum, reluă el, mergem spre strada Rudului, la prima stație de autobuz și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Frați! De la Domnul nostru vă porniți, Zburați și ne scăpați! Îngerul îngână, țeapăn, vorbele, cu privirile întoarse înăuntru. Cuprins de frică, Dănuț își smucește capul din grumaz și înlemnește. O cunună, o împletitură vie de aripe, cu penele fâlfâinde, de nea, ca ale unei colonii arctice de goelanzi, paznici impunători ai ouălor din cuiburi, se materializase proteguitoare, pe circumferința grupului lor împresurat! Aromele fruste, ca de dafin, de aloe și de smirnă, laolaltă cu bătaia metronomică toropitoare a lanurilor de trestii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sta, fă ceva!!! urlă agentul cel gras, aruncând barometrul tensional, la cote paroxistice. Ușurel...! Ușurel, băiatule...! Calmează-te...! Da! Da! Da! Calmează-te, Costele! Uite-te...! Nu s-a-ntâmplat nimica! Nimicuța, bre! Ve-vezi...? se bâlbâie nea Sandu, alb ca neaua mieilor, la ten. Așa-i! Așa este! Corect, domnule! Corect! Foarte corect! rostește Fratele, cât poate el de potolit, de stăpânit și de energic, adunându-și toate rezervele sale avocațiale de confiență, de gravitate și de convingere. Nenea Sandu are
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ghearele ascuțite ale urșilor bruni, în forma încovoiată a unui jilț domnesc. Ori... În forma unei iesle? Un bărbat tânăr, blond, înalt, cu părul și barba împletite în șuvițe mătăsoase, frumos ca un înger, îmbrăcat într-o togă albă ca neaua, se ridică de pe jilț și se apleacă în fața mea, ceremonios. Înțeleg urarea de pace pe care mi-o adresează, fără a-și mișca în vreun fel buzele, minunat arcuite. Lângă picioarele desculțe ale tânărului celui chipeș se joacă, pe pajiștea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
prin satul Hulubărești. În fața casei mortului se mai aflau mulți oameni care mai comentau. Am oprit mașina și am întrebat ce s-a hotărât. - Apoi maică, va fi înmormântat după datină. Feciorul Ilie s-a dus după preotul Nicolaie care nea slujit amar de vreme, de când a venit tânăr, până a îmbătrânit și nu a mai putut face slujbe. Cum să-l ducem la groapă fără popă și slujbă? E păcat, maică!... E mare, mare păcat!... Dumnezeu să-l odihnească și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pus de mămăligă, le-am fiert în suc propriu și acum nici usturoi n-am mîncat, nici gura nu ne miroase : de nu-ți place, altu’ mama nu mai face ! Apoi, ca nuca-n perete, mi-am adus aminte de nea Pițigoi, poștaș peste cîteva sate din Gorj de unde mai toți bărbații plecaseră la muncă la București. Dumnezeule mare, ce povești ne a înșirat, zîmbind viclean, seara la foc pe malul Gilortului ! Cassanova, Don Juan și alți băieți de-ăștia cu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vine din această moștenire și prelungire a unui geniu popular difuz și nu constituie cîtuși de puțin o pervertire sau decădere a „sufletului” etern al neamului românesc. De asemenea, Mitică nu este singur și nu are o singură înfățișare. Dramaticul nea Anghelache este umbra sa perenă, angoasa ascunsă în spatele zîmbetului veșnic al lui Mitică. Enigmatică, sinuciderea sa este opera mîinii invizibile a unui stat străin și fantomatic, Anghelache fiind, din acest punct de vedere, locuitorul cu mînecuțe și în papuci al
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cade nici o secundă în caragialism. Eroul său principal, care încearcă să organizeze o campanie de donat spermă pentru a răscumpăra o uzină pe cale de privatizare și în prag de concedieri, este un Mitică proletar suculent, care se transformă într-un nea Anghelache de un dramatism înduioșător cînd află de la autorități că sperma proletară este doar bonne pour l’Orient - și deci nevandabilă. Rîzi cu poftă, dar te cuprinde și o tristețe iremediabilă în fața condiției derizorii a omului post-socialist, pe care scenariul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
măsura așteptărilor. De cele mai multe ori cînd se pune problema unui „muzeu al comunismului”, discuția se poartă în jurul... necesității de a-l face : „este pur și simplu scandalos ca la 15 ani de la năruirea acestui sistem să nu avem un aseme nea loc de memorie”, se revolta Vladimir Tismăneanu în urmă cu cinci ani. Au mai trecut cinci ani și încă nu avem. Mai grav este însă, mi se pare, că nu avem încă nici o gîndire asupra menirii unui asemenea „loc de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Altminteri, degeaba se trezește devreme, pentru că rămâne tot în pat, între cearșafurile verzi. Verzi - c-așa țin mai bine, n-ai la ce să le schimbi, una-două, n-ai la ce să te omori cu ele... Nici după boala lui nea Delcă nu le-a schimbat imediat - le-a mai ținut vreo lună... — ...deloc n-adorm, o clipă nu-nchid ochii, toată noaptea ! ! Ce zice astea că dorm și dorm întruna ? Las’ c-am auzit-o io pe intriganta de Moapsa
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să a murit în urmă cu câțtiva ani și a rămas singur, dar bucuria vieții lui sunt cei doi nepoți ai săi care îl vizitează cât pot de des și grădină să, de la care îl invidiază toțti sătenii. În cadrul interviului nea Gheorghe ne spune cum se sărbătorea Paștele când era el tânăr.Acesta își amintește cum o ajută pe mama sa la preparatele tradiționale de paste, si cum mai mult o încurcă pe mama sa. De asemnea el o ajută pe
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
fetele veneau îmbrăcați în haine noi. Întrebat dacă a dus o copilărie fericită acesta a răspuns pozitiv spunând că chiar dacă nu erau atâtea lucruri câte găsești în ziua de azi erau fericiți, și aveau ce le trebuia. În finalul interviului Nea’ Gheorghe a fost întrebat cum își va petrece paștele anul acesta. Nea’ Gheorghe răspunde mâhnit, ca acuma nu mai sunt hore nu mai sunt tradiții și obiceiuri, femeile nu mai coc la cuptor nu se mai străduiesc să împodobească masă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]