7,093 matches
-
Congresul General al Bucovinei, și anume al reprezentanților românilor, polonezilor, germanilor, rutenilor. Românii constituiau marea majoritate a celor prezenți. În unanimitate, Congresul a votat Declarația de Unire. Aceasta, constatând caracterul românesc al Bucovinei, parte integrantă a Moldovei, a hotărât: ,,Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu Regatul României”, iar la 19 decembrie 1918 a fost publicat decretul-lege semnat de regele Ferdinand și Ion I. C. Brătianu, privind recunoașterea Unirii Bucovinei 38. În cazul Transilvaniei, lupta pentru înfăptuirea Unirii cu Țara s-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a realiza un compromis între cei doi poli îi apărea drept sigiliul mediocrității. Concluzia inevitabilă, o concluzie pe care Weininger și-a asumat-o prin ultimul act al vieții sale, era: Fii geniu sau dispari. Acest act, expresia loialității sale necondiționate față de o idee, a făcut o enormă impresie și a asigurat cărții sale o răspândire fulgerătoare. Asupra adolescentului Wittgenstein, cu înclinația lui pronunțată spre seriozitate morală, un asemenea mod de a asuma o idee trebuie să fi făcut o impresie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
putea face de asemenea străduindu-se să-și facă relațiile cu ceilalți pe deplin clare, să spună ceea ce gândește, mai ales atunci când acest lucru este neplăcut și chiar dureros pentru el și pentru cei care îi sunt apropiați.140 Respectul necondiționat al adevărului și, în egală măsură, înfruntarea cu curaj a nenorocirii sunt imperative pe care trebuie să le urmeze cel pentru care demnitatea omenească este cu adevărat o valoare. Wittgenstein a luptat aproape zi de zi cu sine pentru a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
înaltă. De îndată ce devenim conștienți că propozițiile nu pot exprima nimic mai înalt (6.42), va trebui să admitem că enunțurile metafizicii, ca tot atâtea încercări de a spune ceva despre ceea ce nu poate fi obiect al descrierii - despre absolut, despre necondiționat, despre valori -, sunt nonsensuri. Ceea ce nu înseamnă, cum au putut crede cei care au receptat Tractatus-ul drept o critică empiristă și pozitivistă a metafizicii, că acestor enunțuri li se contestă orice semnificație. Semnificația lor va fi căutată însă în ceea ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în Tractatus tendințe și poziții de care au înțeles să se delimiteze.81 Tânărul Wittgenstein a fost, ce-i drept, apropiat de filozofi ca Russell, Schlick sau Carnap, prin contestarea pretenției filozofiei speculative de a formula enunțuri adevărate despre absolut, necondiționat, transcendent, despre lume ca întreg. Chiar dacă nu pe temeiul unui criteriu al semnificației cognitive a enunțurilor, a unui anumit criteriu de demarcație, a unui argument filozofic general. El s-a despărțit însă în mod clar de aceștia, de acea reorientare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce trebuie mai întâi să admitem pentru a putea trăi și acționa nu este obiect al cercetării și al discuției raționale. La capătul lanțului temeiurilor și justificărilor pe care le putem da pentru ceea ce credem stă ceea ce admitem în mod necondiționat. Sunt convingeri pe care Wittgenstein le numește „imagini asupra lumii“ sau „mitologii“. Ele se exprimă în formele de viață foarte diferite ale comunităților istorice. Fără îndoială, și aceste convingeri, ca și acele forme de viață cu care sunt ele împletite
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
își împart viața cu animalele, iar pentru unii dintre noi, pisicile, câinii, păsările exotice au devenit membri cu drepturi depline în familie. Animalele pe care le iubim și care ne răsplătesc, la rândul lor, cu o dragoste curată, totală și necondiționată pot influența prin prezența lor starea noastră de sănătate. Sunt cunoscute cazurile de câini care detectează apariția unor chisturi cancerigene, care avertizează la vreme asupra iminenței unui atac cerebral sau a unei crize de epilepsie, întâmplările uimitoare cu delfini, care
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de mușchiă, sincronizarea mișcărilor, adaptarea corpului pentru menținerea echilibrului, coordonarea membrelor superioare cu cele inferioare - în plan psihic - contactul corporal om-cal trezește sentimentele, conștiința propriei existențe, siguranța dobândită prin ritm (pasul caluluiă - în plan relațional - autenticitatea relației călăreț - cal, relaționare necondiționată, acceptată fără a se aștepta vreo recompensă Terapia ecvestră se adresează deopotrivă copiilor și adulților, care suferă de diverse afecțiuni: - fizice - infirmități motorice cerebrale, inflamații congenitale, accidentale, deficiențe senzoriale - psihice - nevroze, psihoze, dificultăți comportamentale, depresii, angoase - relaționale - tulburări de caracter
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
o reducere substanțială a consumului de medicamente de sinteză. Pentru mulți oameni, pisicile, câinii, caii au devenit membrii cu drepturi depline în familie, prezența lor obligându-ne să fim mai activi, mai prietenoși și mai responsabili. Dragostea lor totală și necondiționată este extrem de reconfortantă și de benefică și poate avea efecte miraculoase asupra stării noastre de sănătate. Experimentele și cercetările efectuate în acest domeniu de către medicii și psihologii cu rezultate deosebit de favorabile constituie baza științifică a zooterapiei. BIBLIOGRAFIE 1. Gerhard Leibold
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
de natură absolutistă", voința generală fiind aceea care transpune teoria absolutistă. Căutând unitatea moralei și a politicii, Rousseau "a găsit statul totalitar" și revoluția permanentă. "Masca legalității" devine ascunzișul acestora. Pentru că în societate trebuie să existe o voință unică și necondiționată; confero N. Bobbio, Liberalism și democrație, pp. 28-29. 62 apud M. Senellart, op. cit., p. 28. 63 E. Laboulaye, Limitele statului și alte scrieri politice, Edit. Nemira, 2001, p. 51. 64 J. J. Rousseau, op. cit., p. 52. 65 L. Konopczyňski, op. cit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
științific decât o făceau predecesorii săi. Pe urmele lui Flaubert, Zola caută explicarea comportamentului uman în instincte, subconștient și particularitățile temperamentului. Interesul manifestat față de subconștientul personajelor îi ajută să perceapă elementul irațional, care explică dezvoltarea spontană a pasiunilor și mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și sublime ale persoanei sale: Femeia și Franța. În reprezentarea colectivă a francezilor, femeia mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
preceptelor morale asumate. Sistemul economic islamic e bazat pe legea islamică, coranică. Tot ce e legat de proprietate, consum, monedă, producție, rolul statului etc. trebuie subsumat justiției economice și distributive islamice. La baza ideologiei islamice stau șase principii fundamentale: Credința necondiționată în Dumnezeu; Ca arhetip ontologic, religia islamică oferă toate răspunsurile și deschide toate misterele vieții, în toate aspectele sale; Dumnezeu i-a lăsat pe oameni să stăpînească lumea materială; Credința în viața de după moarte; Inegalitățile de orice natură, între credințe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
propusă de alte genuri în termenii următori: eroul melodramatic (sau de o descendență artistică diferită) are posibilitatea de a alege între extremitățile unui antagonism, contradicția funcțio-nînd pentru el ca element de decor, pe cînd eroul tragic este lipsit, în mod necondiționat, de însăși capacitatea opțiunii. Așadar, pe segmentul melodramatic etc., dualitățile rămîn vizibile, traseul personajului reprezentînd suma alegerilor sale în varii momente. Dimpotrivă, antinomiile tragice sînt insesizabile, eroul intrînd aici în captivitatea imposibilității de a opta și, ca atare, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
masculină (o veritabilă dramă pentru un rege al comunităților precreștine King Lear este singura mare tragedie shakespeariană plasată într-o epocă pre-creștină! care trebuie astfel să contemple, inert, destrămarea țării lui, pe măsură ce îmbătrînește lupta pentru putere a posibililor urmași acutizîndu-se necondiționat). Pe de alta, el a intrat într-un interval al senilității, nefiind complet aderent la ramificațiile lumii reale. În acest context "tarat", din start, tragic, protagonistul comite greșeli impardonabile pe parcursul reprezentației adulatoare a celor trei fiice. În timp ce Goneril și Regan
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mare autocenzură de limbaj și situație (dramatică, epică și, bineînțeles, lirică). Generația lui Webster și Heywood este volens-nolens mai tăcută, pierzînd din strălucirea predecesorilor. Faptul nu determină însă și o necesară diminuare a calităților textuale. Cele două piese amintite dovedesc necondiționat acest lucru. The Duchess of Malfi ("Amalafi", în varianta italienizată, propusă de George Volceanov) a lui John Webster reprezintă, împreună cu The White Devil/Diavolul alb, o capodoperă iacobită prin excelență. Acțiunea (ca în majoritatea scrierilor dramatice ale lui Webster) este
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Montresor și acceptă pedeapsa resemnat. La un moment dat, auzim următoarele cuvinte: "Pentru dragostea lui Dumnezeu, Montresor!" Bănuim că ele sînt rostite de Fortunado (deși naratorul nu ne lămurește!), speriat subit de spectrul apropiatei morți. Replica lui Montresor te înfiorează necondiționat: Da, pentru dragos-tea lui Dumnezeu!" Vom medita mai tîrziu asupra lor! Să mai remarcăm acum faptul că naratorul stabilește o interesantă acoladă temporală între derularea evenimentelor și povestirea lor! Afirmă că, vreme de cincizeci de ani, nimeni nu a stricat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Poe, atît în proză, cît și în poezie, nu reprezintă, într-adevăr, un prilej de simbioză culturală cu literatura scrisă în America la vremea respectivă și, chiar mai puțin, cu mentalismul per se al epocii ca atare. Personajele sale suferă, necondiționat, de o alienare funciară (care va deveni explorabilă estetic, în Europa și America, abia după încetățenirea unor paradigme de existență în societăți industrializate, spre jumătatea veacului al XX-lea), intrînd, cu ușurință, în aria tulburărilor psihice și nervoase, a patologicului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
iar cimitirul era situat în mijlocul satului" (p.17). Universul tradițional al bătrînului continent își asuma ideea finalității implacabile cu seninătate și relaxare. Moartea funcționa, din unghi cultural, ca o componentă inseparabilă a vieții, ajutînd chiar, prin caracterul său imuabil și necondiționat, la derularea în paradigme normale a înseși biografiilor individuale și colective. Schimbările de perspectivă apar spre sfîrșitul secolu-lui al XVIII-lea, odată cu dezvoltarea tehnologiei și ameliorarea condițiilor de trai (ce au determinat, implicit, creșterea mediei de viață în Europa). Treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
planuri narative, similară mai curînd tehnicii de deus ex machina din tragedia greacă, intervine adevăratul punct culminant al monologului confesiv. Un grup de polițiști, alertat de către un vecin care auzise "geamătul spaimei de moarte", apare imprevizibil, pentru investigații urgente și necondiționate. Eficiența "rațională" a eroului depășește acum toate așteptările. Nici un semn al celei mai mici agresiuni nu este descoperit (Bătrînul fiind bănuit plecat din oraș, după spusele docilului servitor), iar oamenii legii, satisfăcuți de versiunea ucigașului disimulat (strigătul fusese al său
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sau a celei cu nume julesvernian The Balloon Hoax/ Farsa cu balonul confirmă preocuparea ideologică a autorului pentru funcția reprezentațională a creației artistice. Diddling... este idubitabil un manifest estetic cu cifru, în care conținutului ficțional al literaturii i se atribuie necondiționat calități transcendente. Realitatea în sine rămîne o fenomenalitate neinteligibilă. Semnificațiile ei de profunzime pot fi revelate doar prin transfigurare, adică prin proiecția ipotetică într-un contur ficțional. Desigur, acesta corespunde zonei esteticului, ilustrînd astfel funcția majoră de mistificare a literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
personaj provoacă el însuși catastrofa, avînd, într-o bună zi, reacția cea mai imprevizibilă pe care un funcționar obedient de pe Wall Street ar putea-o manifesta. Replica lui Bartleby contrazice subit chiar principiul motrice al ideologiei socio-economice capitaliste, care stipulează necondiționat acțiunea, implicarea nemijlocită, neezitantă în tumultul sistemului. Rugat de avocat să ajute la examinarea unui scurt document juridic, copistul răspunde impasibil, cu solemnitatea alienaților victorieni: "I would prefer not to"/"Aș prefera să nu!" (tradus de Petre Solomon drept " Prefer
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
punct de vedere etic, și, prin urmare, cuvintele acuzatoare ale succesorului său, în loc să îl intrige, îl dinamizează, oferindu-i premisa unei transformări psihologice și morale. Revelația propriu-zisă poate fi redusă la o axiomă elementară: în interiorul mecanismului concurențial, ridicarea unuia înseamnă, necondiționat, căderea celuilalt. "Celălalt" se revelă, simbolic, prin ființa chinuită a lui Bartleby, victima indirectă a celui care a învins. De aceea, resemnarea avocatului din final, deși patetică, are ceva non-eroic în substanța ei. "Ah, Batleby! Ah, umanitate!" seamănă mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
constant de către Estella (sub supravegherea "paideică" a mamei adoptive, care, se pare, încearcă să-și "educe" fiice dur, de timpuriu, pentru a nu ajunge, la rîndul ei, în postură de victimă sentimentală), dar, cu toate acestea, se îndrăgostește, iremediabil și necondiționat, de "partenera lui de joacă". Cel de-al treilea moment îl dezvăluie pe Pip adolescent, calfă în atelierul cumnatului său, Joe Gargery. Într-o bună zi, cei doi sînt vizitați de către Jaggers care aduce vești neverosimile. Un binefăcător necunoscut (care
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
avut niciodată un spațiu propriu. Prin această metaforă (destul de) criptică, Woolf descrie, în fond, gradul de autonomie a feminității în interiorul societăților tradiționale. Femeia, constată scriitoarea, nu s-a bucurat de o identitate recunoscută (de către sistemul centralității masculine), depinzînd, în mod necondiționat, de "identitatea" unui bărbat (transfigurat cînd în tată, cînd în soț). Lipsa ei de contur identitar s-a ilustrat și printr-o absență a independenței financiare, femeia nefiind, în culturile arhaice (prelungite, alegoric, pînă în dimensiunea modernă a istoriei), un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pretext pentru mutații majore de identitate. Waugh însuși alcoolic suspectat de homosexualitate, în tinerețea studioasă de la Universitatea Oxford, ajuns, prin convertire, catolic fervent, cu șapte copii și un al doilea mariaj stabil și fericit, la maturitate se ascunde, în mod necondiționat, în spatele unor astfel de traiectorii epifanice. Pentru el, universul nu implică semnificații reale, în varianta unidirecționalității, ci, exclusiv, în structură tripartită, de prăbușire, ispășire și salvare. La finele traseului se află, de obicei, revelarea adevărului absolut. În toate capodoperele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]