20,452 matches
-
3, fonduri de coeziune: 1/3. Creșterea sumelor alocate se face presupunând o creștere a ratei de absorbție a fondurilor. Domeniile pentru care România va primi fonduri comunitare, după 2007, se vor stabili în funcție de acquis-ul comunitar la momentul respectiv. Suma negociată pentru fonduri structurale și de coeziune, pentru perioada 2007-2009, nu se va mai modifica, indiferent de negocierile la bugetul UE 2007-2013. Sumele alocate României pentru perioada 2010-2013 vor fi negociate ulterior, în cadrul discuțiilor pentru bugetul UE (2007-2013). Programarea pentru perioada
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
se vor stabili în funcție de acquis-ul comunitar la momentul respectiv. Suma negociată pentru fonduri structurale și de coeziune, pentru perioada 2007-2009, nu se va mai modifica, indiferent de negocierile la bugetul UE 2007-2013. Sumele alocate României pentru perioada 2010-2013 vor fi negociate ulterior, în cadrul discuțiilor pentru bugetul UE (2007-2013). Programarea pentru perioada 2007-2009 nu va fi realizată însă separat, ci va fi inclusă în programarea 2007-2013, pe baza Planului Național de Dezvoltare 2007-2013. Situația negocierilor UE cu alte state candidate Țara Data
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acquis-ul corespunzător acestui capitol sunt: * Directiva 84/450/CEE, privind publicitatea înșelătoare, completată cu Directiva 97/55/CE, în sensul introducerii publicității comparative; * Directiva 85/374/CEE, privind răspunderea producătorilor pentru produse cu defecte; * Directiva 85/577/CEE, privind contracte negociate în afara spațiilor comerciale; * Directiva 87/357/CEE, privind produse care, fiind altfel decât par a fi, pun în pericol sănătatea sau securitatea consumatorilor; * Directiva 90/314/CEE, privind pachete de servicii turistice; * Directiva 92/59/CEE, privind securitatea generală a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Ucraina și Serbia și Muntenegru, pe parcursul perioadei de raportare, nu erau în totalitate aliniate cu acquis-ul Schengen și trebuiau revizuite. Erau necesare eforturi suplimentare pentru eliminarea celor 17 regimuri de vize rămase cu state de pe lista pozitivă a UE, iar acordurile deja negociate cu Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Polonia, Slovacia și Singapore trebuiau aliniate în întregime la acquis-ul Schengen. Trebuia accelerată punerea în funcțiune a sistemului visa on-line, în vederea implementării depline, până la sfârșitul anului 2004. Au fost asigurate facilitățile de tipărire pentru noile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în Uniunea Europeană să existe un set unificat de reguli de import și de export și ca ea să aibă o singură voce în relațiile cu statele ne-membre. Din acest motiv, Statele Membre au acordat instituțiilor europene mandatul de a negocia în numele lor, în domeniul relațiilor externe. Politica comercială comună are o semnificație politică particulară, reprezentând aspectul extern al pieței unice și politica din domeniu a celei mai mari puteri comerciale din lume. Politica comercială comunitară derivă, în mare măsură, din
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
alături de poziția Uniunii, baza de negociere între statul candidat și UE. Fiecare document de poziție este asumat de către guvernul statului aplicant. Un document de poziție cuprinde patru părți: (a) poziția generală a statului candidat privind acquis-ul comunitar din capitolul de negociat, (b) poziția detaliată cu privire la acquis, în care se precizează echivalentul în legislația națională a legislației comunitare deja preluate, precum și calendarul și modalitățile de transpunere a acquis-ului care nu a fost încă preluat, (c) prezentarea instituțiilor aparținînd administrației publice centrale responsabile
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
PCC) = s-a constituit încă din 1957, prin crearea uniunii vamale europene. Ea implică o gestionare uniformă a relațiilor comerciale cu țările țerțe, printr-un tarif vamal comun și regimuri comune privind importurile și exporturile. În cadrul acestei politici comune, Comisia negociază și încheie acorduri internaționale în numele Comunității și participă activ la rundele de negocieri din cadrul OMC. Politica Comună a Pecuitului (PCP) = parte a PAC, PCP a devenit politică comună a Comunității în 1983. Obiectivele sale sunt asemănătoare cu cele al PAC
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Horloge of the Quai d'Orsay by the French Foreign Minister, Robert Schuman, în "Selection of texts concerning institutional matters of the Community from 1950 to 1982", Luxembourg: European Parliament - Committee on Institutional Affairs, 1982, pp. 47-48. 15 Paul Meerts, Negociind integrarea europeană, în Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 4, Ed. Economică, București, 2003, p. 11 16 Frank Lavedoux et al., Handbook for the European Negotiator, EIPA Maastricht, 2004, p. 123 17 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, Harper of
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
by the French Foreign Minister, Robert Schuman, în "Selection of texts concerning institutional matters of the Community from 1950 to 1982", Luxembourg: European Parliament - Committee on Institutional Affairs, 1982, pp. 47-48. 15 Paul Meerts, Negociind integrarea europeană, în Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 4, Ed. Economică, București, 2003, p. 11 16 Frank Lavedoux et al., Handbook for the European Negotiator, EIPA Maastricht, 2004, p. 123 17 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, Harper of Row, Publishers, New York, 1987, pp. 3-4
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Jösson, op.cit., pp. 45-62 72 Commission of the European Communities, Communication from the Commission to the European Parliament and the Council Enlargement Strategy and Main Challenges, 2006-2007, COM(2006) 649, 8.11.2006, pp. 23-24 73 Vezi și Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, Editura Economică, București, 2003, vol. 1 și vol. 2 (limba engleză); vol. 4 (Pregătirea mediului intern de negociere); 2005, vol. 6 (Comunicarea publică și negocierea pentru aderare, 2003-2004) 74 Vezi și Heather Grabbe, op.cit., pp. 57-58; Lykke Friis
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
700 final, Brussels, 13.11.2001 p. 16 81 Commission of the European Communities, Enlargement Strategy Paper Report on Progress towards accession by each of the candidate countries, COM(2000) 700 final, 8.11.2000, p. 31 82 Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 4, Ed. Economică, București, 2003, p. 28 83 Idem, European Negotiations. A Case Study: Romanian Accession to the European Union, IUIES-ISIG, Gorizia, 2006, pp. 110, 117 84 Commission of the European Communities, Communication from the Commission to
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pe categorii Nr. 2659/2000, din 29 noiembrie 2000, privind acordurile de cercetare și dezvoltare și Liniile Directoare ale Comisiei, publicate în 6 ianuarie 2001 ***3Reglementarea privind excepțiile pe categorii Nr. 240/96, din 31 ianuarie 1996 * Vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, București, Ed. Economică, 2003, pp. 411-422 * Detalii în Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 501-526 * Vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 578-586 * Detalii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și Liniile Directoare ale Comisiei, publicate în 6 ianuarie 2001 ***3Reglementarea privind excepțiile pe categorii Nr. 240/96, din 31 ianuarie 1996 * Vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, București, Ed. Economică, 2003, pp. 411-422 * Detalii în Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 501-526 * Vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 578-586 * Detalii la Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 616-717 ** La
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
categorii Nr. 240/96, din 31 ianuarie 1996 * Vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, București, Ed. Economică, 2003, pp. 411-422 * Detalii în Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 501-526 * Vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 578-586 * Detalii la Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 616-717 ** La Capitolul 22 Protecția Mediului Înconjurător, tema centrală a dialogului România Uniunea Europeană, pe toată durata
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
1, București, Ed. Economică, 2003, pp. 411-422 * Detalii în Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 501-526 * Vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 578-586 * Detalii la Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. 1, Editura Economică, București, 2003, pp. 616-717 ** La Capitolul 22 Protecția Mediului Înconjurător, tema centrală a dialogului România Uniunea Europeană, pe toată durata negocierilor de aderare, a constituit-o stadiul transpunerii și implementării acquis-ului comunitar (mii de pagini
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
statistică și tehnică, sunt greu de sintetizat). *** Având în vedere numărul mare de perioade de tranziție înregistrate, dar și a complexității formulării lor, prezentăm acest aspect doar statistic și cronologic * Pentru conținutul documentului inițial de poziție (2001), vezi Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, vol. I, București, Editura Economică, 2003, pp. 799-813 ** Din rațiuni de spațiu și pentru a nu ne respecta, nu prezentăm Documentul de poziție revizuit CONF-RO 13/02. * Detalii privind conținutul Documentului inițial de poziție în Vasile Pușcaș, Negociind
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Negociind cu Uniunea Europeană, vol. I, București, Editura Economică, 2003, pp. 799-813 ** Din rațiuni de spațiu și pentru a nu ne respecta, nu prezentăm Documentul de poziție revizuit CONF-RO 13/02. * Detalii privind conținutul Documentului inițial de poziție în Vasile Pușcaș, Negociind cu Uniunea Europeană, Editura Economică, Bucuresti, 2003, pp. 814-820 * 2001-2004 * 2001-2004 (Nu am întocmit o listă pentru anul 2000, deoarece negocierea se realiza de Departamentul de Afaceri Europene, din MAE Negociator Șef = Aurel Ciobanu Dordea) *104Statul care reprezintă președinția UE. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- România
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
considerați "indivizi liberi și egali". Dar în realitate, contractele nu se încheie între indivizi liberi și egali și nu sunt luate în calcul nevoile celor slabi. Un contract, crede Rawls, poate oferi tratament egal numai în cazul în care este negociat de pe o poziție de egalitate, numită "poziția inițială". Această "poziție inițială" corespunde stării naturale din teoria tradițională a contractului social. În starea naturală, însă cei puternici au o putere mai mare de negociere și nu este deci o egalitate reală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aducerea la îndeplinire a celui de-al doilea principiu sau, altfel spus, oamenii aflați în poziție originală pun libertatea în fața egalității. Cu toate acestea, din cauza faptului că numeroasele drepturi și libertăți pot intra în conflict, poate apărea necesitatea să se negocieze asupra unora dintre acestea pentru a obține cel mai larg sistem de drepturi posibil. În viziunea lui Rawls, contractanții imparțiali vor cădea de acord asupra împărțirii egale a resurselor, cu excepția cazului în care inegalitatea acționează în avantajul celor defavorizați. Acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a învățat comportamentul se renunță la regulă; dacă regula formulată nu schimbă comportamentul, atunci ea trebuie reformulată; orice regulă are consecințe la îndeplinirii comportamentului sau al nerealizării lui; dacă faci comportamentul X se întâmplă consecința Y; consecințele și regulile se negociază întotdeauna cu copiii; Copiii mai mici au nevoie de stabilitate, limite și reguli pentru a se dezvolta și a se simți securizați. Transmiteți mesajele la „persoana I” pentru exprimarea propriilor păreri, emoții, dorințe (exemplu: în loc de „m-ai supărat”, ,,mă supără
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
contextul rezolvării unei sarcini. Dobândirea unor abilități învață tinerii cum să gândească. Ei vor deveni mult mai efectivi în luarea deciziilor de mediu, proces ce necesită: gândire critică, abstractizare, abilități analitice, capacitate de comunicare și de observator, capacitatea de a negocia și de a rezolva cu hotărâre conflictele. Aptitudinile sunt: „predispoziții pentru achiziționarea rapidă și eficientă a unor competențe și/sau pentru rezolvarea cu succes a unor sarcini sau efectuarea unor activități specifice”. Dezvoltarea aptitudinilor se poate realiza în cadrul unor programe
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
intervenție pe piața muncii și de la orice imixtiune în raporturile dintre întreprinderi și salariați, deoarece ar putea perturba delicatele mecanisme ale pieței și echilibrele care rezultă. b) Din punct de vedere juridic, singura realitate recunoscută este “contractul de muncă individual”, “negociat” între patron și salariat, dintr-o perspectivă de egalitate juridică proclamată. Dar, disproporția raporturilor de forțe făcea inutilă egalitatea juridică. c) Din punct de vedere social, muncitorii sunt considerați ca având exclusiv caracteristici fiziologice, singurele luate în seamă la definirea
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
161 3. Nu face parte din sistemul de salarizare: a) salariul tarifar sau de bază b) premiile și recompensele c) salarizarea pe bază de tarife 4. Nivelul minim al salariului tarifar pe țară: a) se stabilește prin lege b) se negociază prin contractul colectiv de muncă c) se stabilește în mod diferențiat, prin contractul individual de muncă 5. În întreprinderile industriale se pot aplica diferite variante de salarizare în acord, între care se numără: a) acordul după timpul lucrat b) acordul
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
aprobate conform legii; apără drepturile și interesele profesionale, economice și sociale ale membrilor. În scopul realizării scopului pentru care sunt constituite, sindicatelor li de recunosc, legal, următoarele atribuții: să intervină în activitatea normativă la nivel național, având rol consultativ; să negocieze și să încheie contractele colective de muncă sau, după caz, a acordurilor colective; să contribuie, împreună cu angajatorul, la elaborarea regulamentului de ordine interioară; să folosească, în condițiile prevăzute de lege și statutele proprii, mijloacele specifice acțiunilor sindicale, cum sunt: negocierile
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
muncă și timp de odihnă, stabilitate în muncă, precum și orice alte interese profesionale, economice și sociale legate de relațiile de muncă; d) să sesizeze inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale și ale contractului colectiv de muncă aplicabil; e) să negocieze contractul colectiv de muncă. Patronul sau angajatorul reprezintă cel de-al doilea partener în relațiile de muncă, desemnând persoana fizică autorizată potrivit legii sau persoana juridică înmatriculată care administrează și utilizează capitalul, indiferent de natura acestuia, în scopul obținerii de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]