3,942 matches
-
nici un fel de pretenții teritoriale față de statul vecin, având în vedere excelentele relații de până acum, desi Mussolini îi ceruse, prin ministrul plenipotențiar la București, Ghighi, să-și expună solicitările în acest sens. La 8 aprilie, România și-a reafirmat neutralitatea, în ciuda faptului că Iugoslavia bombardase Orșova, ca răspuns la atacul aerian german asupra Belgradului, cu avioane ce decolaseră de pe aerodromuri românești. La 23 aprilie, însă, generalul I. Antonescu a adresat un memorandum Germaniei și Italiei în care preciza că, deși
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cultură și de instrucție și pe nivelul social inferior din care provin. Cadrele rasate și culte constituie o minoritate deseori ironizată. Componentele psihologice esențiale în reușita unui botez al cadrelor sînt93: 1. capacitatea de a dezumaniza deținutul; 2. habitudinea cruzimii (neutralitatea pudorii, ororii, scîrbei, rușinii ca reacții etice); 3. obediența de robot asumată ca virtute (el nu trebuie să gîndească, ci să execute și să fie mîndru că face tot ce i se cere); 4. impunitatea; 5. omnipotența politică, psihologică, financiară
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
narative - ambiguitate temporală, universuri paralele, rupturi în plan ontologic etc., precum între nuvela lui Eliade La Țigănci și povestirea eminesciană Ioan Vestimie. Dacă spiritul viu și curiozitatea experimentală a cercetătorului au preferat să păstreze mereu un ușor decalaj critic, o neutralitate firesc integrată studiilor savantului, „omul fără destin” (cum acid l-a numit mai tînărul și înflăcăratul său prieten Cioran) sa descătușat în lumea romanescă, unde „pipăirea” sacrului se scutură de convenții și pudori academice pentru a străluci în toată forța
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
între acceptarea și critica politicii externe tradiționale a României / 195 7.2. Poziția georgiștilor față de alianțele cu caracter regional și de relațiile României cu U.R.S.S / 198 7.3. Gheorghe Brătianu împotriva revizionismului; opțiunea pentru o politică externă de neutralitate și de apărare a intereselor naționale ale României / 213 8. Reîntregirea Partidului Național Liberal / 223 8.1. Revenirea georgiștilor în Partidul Național Liberal / 223 8.2. Grupări și opinii ale foștilor georgiști după fuziunea liberală din 10 ianuarie 1938 / 226
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
istoriografie. Autoarea subliniază aportul Partidului la dezbaterea politicii externe a țării, la monitorizarea tuturor pașilor guvernelor pe acest tărâm, adevărat model de opoziție constructivă, într-un domeniu atât de important. El a venit și cu idei noi, ca aceea privind neutralitatea României. Evoluția vieții politice interne și internaționale l-a condus pe istoric la ideea necesității revenirii sale și a adepților săi în PNL, care s-a produs în ianuarie 1938. Revenirea la matcă, mult mai puțin obișnuită decât părăsirea unor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu aprecia că această alianță "și-a depășit cadrul", iar pentru a rămâne puternică, ea trebuia să se mențină la scopul "definit și limitat", stabilit de inițiatorii ei826. 7.3. Gheorghe Brătianu împotriva revizionismului; opțiunea pentru o politică externă de neutralitate și de apărare a intereselor naționale ale României Spre sfârșitul anului 1933, Gheorghe Brătianu își preciza poziția față de mult discutata problemă a revizuirii tratatelor de pace de după primul război mondial. Plecând de la sublinierea faptului că în politica externă a României
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
centrul Europei o vor apropia de România, cu condiția, ca ultima, să promoveze o politică națională, care să se ghideze după interesele proprii și nu după ideologii și sugestii străine 839. Regăsim, în aceste aserțiuni, susținerea unei politici externe de neutralitate, care să apere interesele naționale, fără a se lăsa influențată de ideologii și sisteme extremiste străine, fie ele de dreapta sau de stânga. În ianuarie 1936, însoțit de Atta Constantinescu, Gheorghe Brătianu a făcut o călătorie la Berlin. Politicienii germani
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în acel moment, de promovarea unor relații care să asigure aprovizionarea Reich-ului cu petrol și alimente românești și de a forma o coaliție politică pro-germană în România 841, Gheorghe Brătianu susținea, în continuare, ideea unei politici externe care să asigure neutralitatea țării sale. Șeful liberalilor georgiști aprecia că loialitatea României față de alianțele încheiate după 1918 nu mai concorda cu realitatea momentului 1936, argumentând că, între timp, Rusia comunistă apăruse ca factor nou în politica europeană. În consecință, celor care reduceau problema
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
timp, Rusia comunistă apăruse ca factor nou în politica europeană. În consecință, celor care reduceau problema alianțelor României la două altenative (cu U.R.S.S. sau cu Germania), trebuia să li se atragă atenția asupra celei de-a treia opțiuni, a neutralității 842. În noiembrie 1936, Gheorghe Brătianu a efectuat vizita preconizată în Germania, fiind primul român care a fost primit de Hitler. În expunerea făcută în timpul audienței, politicianul român a reluat ideea neutralității, incluzând-o între obiectivele necesare ale politicii externe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atenția asupra celei de-a treia opțiuni, a neutralității 842. În noiembrie 1936, Gheorghe Brătianu a efectuat vizita preconizată în Germania, fiind primul român care a fost primit de Hitler. În expunerea făcută în timpul audienței, politicianul român a reluat ideea neutralității, incluzând-o între obiectivele necesare ale politicii externe ale României (să creeze o barieră împotriva comunismului; să-și mențină neutralitatea între Rusia și Germania, în condițiile păstrării legăturilor cu Franța, fără subordonarea față de obligațiile pe care le-ar impune un
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Germania, fiind primul român care a fost primit de Hitler. În expunerea făcută în timpul audienței, politicianul român a reluat ideea neutralității, incluzând-o între obiectivele necesare ale politicii externe ale României (să creeze o barieră împotriva comunismului; să-și mențină neutralitatea între Rusia și Germania, în condițiile păstrării legăturilor cu Franța, fără subordonarea față de obligațiile pe care le-ar impune un pact sovietic cu francezii sau cu cehii). La rândul său, Hitler a analizat situația politică internațională și poziția Germaniei în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Hitler lui Gheorghe Brătianu, fuseseră aduse și la cunoștința guvernului României, acesta a păstrat, o "rezervă totală", promovând în continuare o politică, apreciată, uneori, ca fiind "lipsită de pragmatism"844. Ideea privind necesitatea unei politici externe care să promoveze neutralitatea României era reluată în discursul susținut de Gheorghe Brătianu, la 11 decembrie, cu ocazia dezbaterilor pe probleme de politică externă angajate în Comisiile reunite ale Camerei și Senatului 845. Șeful georgiștilor își începea explicațiile, citând exemplul Belgiei, al cărui rege
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la 11 decembrie, cu ocazia dezbaterilor pe probleme de politică externă angajate în Comisiile reunite ale Camerei și Senatului 845. Șeful georgiștilor își începea explicațiile, citând exemplul Belgiei, al cărui rege, Leopold, își definise intențiile fără a utiliza termenul de neutralitate, arătând că țara sa rămânea fidelă propriilor alianțe, fără a se lăsa antrenată într-un război pentru alte interese, decât ale sale. Tot așa, Gheorghe Brătianu, în numele partidului pe care îl conducea, susținea că România trebuia să definească orientarea viitoare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a se lăsa antrenată într-un război pentru alte interese, decât ale sale. Tot așa, Gheorghe Brătianu, în numele partidului pe care îl conducea, susținea că România trebuia să definească orientarea viitoare a politicii sale externe, fără a utiliza termenul de neutralitate, care ar fi exclus respectarea alianțelor deja încheiate. Ar fi acceptat termenul de neutralitate numai în raport cu conflictul între doctrine și între ideologii. Liderul georgist se pronunța, cu fermitate, împotriva unui nou sistem de securitate colectivă, considerând că acesta ar fi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
așa, Gheorghe Brătianu, în numele partidului pe care îl conducea, susținea că România trebuia să definească orientarea viitoare a politicii sale externe, fără a utiliza termenul de neutralitate, care ar fi exclus respectarea alianțelor deja încheiate. Ar fi acceptat termenul de neutralitate numai în raport cu conflictul între doctrine și între ideologii. Liderul georgist se pronunța, cu fermitate, împotriva unui nou sistem de securitate colectivă, considerând că acesta ar fi devenit la fel de ineficient, ca cel promovat anterior de Societatea Națiunilor. Pentru viitor, concluziona vorbitorul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
devenise ineficientă, la fel ca și sistemul alianțelor regionale, Mihai Antonescu propunea o formulă nouă : "Crearea unui baraj teritorial de la Baltica la Mediterana [...] și organizarea lor solidară și neprovocatoare"851. Pentru aceasta, era necesar să se încheie un tratat-declarație de neutralitate, în sensul Pactului Societății Națiunilor, unit cu Pactul Kellogg, între Norvegia, Suedia, Estonia, Letonia, Danemarca, Olanda, Polonia, România, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia, (eventual Bulgaria și Turcia). Acestea ar trebui să declare că se abțin de la orice act de război contra oricui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Turcia). Acestea ar trebui să declare că se abțin de la orice act de război contra oricui. În cazul în care una dintre ele ar fi victima unei agresiuni (definite), se năștea obligația de asistență automată între semnatari. Acest tratat de neutralitate și garanție reciprocă ar fi trebuit să fie pus sub garanția Franței, a Marii Britanii și eventual a Italiei, cu obligația solidară pentru garantați de a da asistență, la rândul lor garanților, dacă ar fi atacați. Mihai Antonescu enumera avantaje ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au reprezentat o constantă a preocupărilor PNL-Gh. Brătianu. Pozițiile exprimate de georgiști au evoluat de la susținerea politicii externe tradiționale a României bazată pe sistemul instituit prin tratatele de pace de la sfârșitul Primului Război Mondial și pe Societatea Națiunilor, spre o politică de neutralitate și de promovare a intereselor naționale. Chiar dacă au identificat unele limite ale colaborării între statele membre ale Micii Înțelegeri, georgiștii au considerat întotdeauna că era necesară consolidarea acestei alianțe și a Înțelegerii Balcanice. Fără a se pronunța explicit împotriva unor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, pp. 28, 29. 845 Georges I. Bratianu, La politique exterieure de la Roumanie, București, 1937, pp. 71-94; Gh. Brătianu răspundea, astfel, obiecțiilor lui N. Titulescu. Acesta combătea neutralitatea. Pentru ministrul de Externe, " Neutralitatea este o rezultantă și nu o metodă [...] Nici un stat al Micii Înțelegeri nu poate practica o politică de neutralitate [...] pentru statele Micii Înțelegeri, cuvântul neutralitate este sinonim cu neîndeplinirea obligațiilor existente, adică sinonim cu cuvântul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, pp. 28, 29. 845 Georges I. Bratianu, La politique exterieure de la Roumanie, București, 1937, pp. 71-94; Gh. Brătianu răspundea, astfel, obiecțiilor lui N. Titulescu. Acesta combătea neutralitatea. Pentru ministrul de Externe, " Neutralitatea este o rezultantă și nu o metodă [...] Nici un stat al Micii Înțelegeri nu poate practica o politică de neutralitate [...] pentru statele Micii Înțelegeri, cuvântul neutralitate este sinonim cu neîndeplinirea obligațiilor existente, adică sinonim cu cuvântul dezonoare. Pentru aceste state, un
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de la Roumanie, București, 1937, pp. 71-94; Gh. Brătianu răspundea, astfel, obiecțiilor lui N. Titulescu. Acesta combătea neutralitatea. Pentru ministrul de Externe, " Neutralitatea este o rezultantă și nu o metodă [...] Nici un stat al Micii Înțelegeri nu poate practica o politică de neutralitate [...] pentru statele Micii Înțelegeri, cuvântul neutralitate este sinonim cu neîndeplinirea obligațiilor existente, adică sinonim cu cuvântul dezonoare. Pentru aceste state, un sistem de pacte regionale militare poate, singur să asigure securitatea. În ce privește pactele bilaterale, acestea sunt sisteme închise [...] Doar pactul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gh. Brătianu răspundea, astfel, obiecțiilor lui N. Titulescu. Acesta combătea neutralitatea. Pentru ministrul de Externe, " Neutralitatea este o rezultantă și nu o metodă [...] Nici un stat al Micii Înțelegeri nu poate practica o politică de neutralitate [...] pentru statele Micii Înțelegeri, cuvântul neutralitate este sinonim cu neîndeplinirea obligațiilor existente, adică sinonim cu cuvântul dezonoare. Pentru aceste state, un sistem de pacte regionale militare poate, singur să asigure securitatea. În ce privește pactele bilaterale, acestea sunt sisteme închise [...] Doar pactul regional, mereu deschis aderării tuturor celor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unei apropieri a României de Germania, s-au exprimat mai multe puncte de vedere: ministrul de Externe, Victor Antonescu, exprimând punctul de vedere al guvernului, aprecia că nu exista vreo divergență care să împiedice această apropiere, Gh. Brătianu era "avocatul neutralității", Ion Mihalache, în numele PNȚ combătea ideea neutralității, pronunțându-se în favoarea unei alianțe categorice cu Franța, deși a apreciat că ar fi prudentă totodată și semnarea unui pact de neagresiune cu Germania. Rebecca Haynes, op. cit., p. 33. 847 "Mișcarea", nr. 1698
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au exprimat mai multe puncte de vedere: ministrul de Externe, Victor Antonescu, exprimând punctul de vedere al guvernului, aprecia că nu exista vreo divergență care să împiedice această apropiere, Gh. Brătianu era "avocatul neutralității", Ion Mihalache, în numele PNȚ combătea ideea neutralității, pronunțându-se în favoarea unei alianțe categorice cu Franța, deși a apreciat că ar fi prudentă totodată și semnarea unui pact de neagresiune cu Germania. Rebecca Haynes, op. cit., p. 33. 847 "Mișcarea", nr. 1698, 1711, 1745; 27 ianuarie, 12 februarie, 24
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
17 aprilie 1937, p. 1; "Mișcarea Mehedințiului", nr. 10, 1 iunie 1937, p. 1. 854 "Mișcarea", nr. 1796, 3 iunie 1937, p. 1; Cercetătorii subliniază faptul că sursa de inspirație pentru această concepție asupra politicii externe a fost declarația de neutralitate a regelui Belgiei, din toamna anului 1936. Rebecca Haynes, op. cit., pp. 40, 176. 855 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 262. 856 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu, dosar 486/1937-1939, f. 5
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]