2,833 matches
-
645 2 București, 24 octomvrie 1973 Stimate Domnule Dimitriu, Cred că tov. ghidă a Muzeului v-a comunicat, că la sfârșitul lunii septembrie a.c., un grup de excursioniști cu autocarul O.N.T., printre care ne aflam și noi, fiicele artistei Nora Marinescu, a vizitat În mare grabă muzeul (de fapt „Galeria oamenilor de seamă”, n.n.) din Fălticeni. Țin să vă spun că În programul ONT nu era rezervat pentru orașul Fălticeni decât un popas de 10 minute. La insistențele noastre, conducătoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
după 10 minute a venit, ne-a deschis muzeul și ne-a arătat unde sunt expuse fotografiile mamei noastre. Apoi ne-a prezentat cu multă pricepere exponatele din muzeu, fără Însă a spune nici un cuvânt referitor la activitatea artistică a Norei Marinescu, În fața excursioniștilor, deși știa că fiicele sale sunt În acest grup și că la insistențele noastre s-a deranjat să ne deschidă muzeul mai devreme. Vă spun sincer că față de grupul din care făceam parte, ne-am simțit destul de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vorba de un singur om, fie de grup, am fost totdeauna atenți, făcând ghidaje complete. Interesul nostru era să Închegăm cât mai multe relații de prietenie, care ne-ar fi ajutat În depistarea de noi documente sau obiecte muzeale. Nemenționarea Norei Marinescu În ghidaj, de către colega mea, prof. Magdalena Butnaru, nu poate fi pusă decât În seama grabei cu care s-a făcut vizitarea. 646 a putea vedea fotografiile 199. Probabil și din acest motiv tov. ghidă a omis să ne
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Magdalena Butnaru, nu poate fi pusă decât În seama grabei cu care s-a făcut vizitarea. 646 a putea vedea fotografiile 199. Probabil și din acest motiv tov. ghidă a omis să ne spună câteva cuvinte despre activitatea artistică a Norei Marinescu. Vă rog să n-o luați drept reproș ceea ce vă scriu, ci ca o dorință a noastră de a se găsi un alt loc, pentru ca fotografiile privind activitatea artistică a Norei Marinescu să fie expuse În așa fel, Încât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ne spună câteva cuvinte despre activitatea artistică a Norei Marinescu. Vă rog să n-o luați drept reproș ceea ce vă scriu, ci ca o dorință a noastră de a se găsi un alt loc, pentru ca fotografiile privind activitatea artistică a Norei Marinescu să fie expuse În așa fel, Încât să poată fi văzute de vizitatorii muzeului. Vă mulțumesc anticipat, Eugenia Nicolescu 3 C.P. Ilustrată color: București, 10.I.1974, șt. poștei Flt.) București, Muzeul Satului Stimate D-le Dimitriu, Am primit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În rafturile de jos au ajuns și alte personalități marcante... Când a venit În vizită regizoarea Sorana Coroamă, Însoțită de actorul Teofil Vâlcu de la Teatrul Național din Iași, a Îngenunchiat plină de emoție În fața fotografiei mătușii sale, care era tocmai... Nora Marinescu, dar nu a făcut nici o obiecție. E foarte greu să satisfaci dorințele tuturor donatorilor. Oricum, am fost atenți cu fiecare, păstrarea și cultivarea relațiilor fiind un obiectiv permanent al nostru. 647 NICULĂIASA, Mihai 200 1 Lămășeni, 12/VI.1977
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
jucat Întâia oară, la Iași, la Teatrul Național, la 14 noiembrie 1927, cu mare succes, asistând și directorul Teatrului, Mihai Sadoveanu, care mi-a zis (făcându-mi-se și mie cinstea de a fi În loja lui) „e admirabilă bătrânica”. Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița dulce”, piesa ei de glorie, Dan Protopopescu - un cântec popular (avea bună voce de bariton) și a fost o plăcută atmosferă, care a Înviorat-o. Voia să-și ia rămas bun de la scenă cu „Medeea” de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Întocmai atitudinii atât de cunoscute, stând în picioare în fața părinților săi cărora le prezintă, în numele organizației de tineret al cărui jupân absolut este, felicitările de rigoare la orice aniversare; în plan secund, cei câțiva adjuncți ai săi, printre care și nora celui felicitat! Ce ziceți? La noi lumea zice că respectiva căsătorie nu are la bază niciun sentiment, ci un calcul simplu: pentru a putea parveni în scara politică, Nicușor trebuie să prezinte atributele unui om serios. Or, un astfel de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Anul 1875 este un an fast în biografia sa; este anul unor succese de prestigiu în cariera didactică, al cunoștinței și împrietenirii cu Eminescu, al debutului literar; în toamnă, poetul îl introduce la Junimea, unde povestitorul citește Soacra cu trei nurori, publicată în numărul din 1 octombrie 1875 al „Convorbirilor literare”. Un nou mare scriitor se ivea astfel în istoria literaturii române. E incontestabil că Eminescu a favorizat din plin și în mod decisiv „răsăritul falnic” al prietenului său, chiar dacă unele
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
sale, mari și mici, majore și minore. Abordarea unei asemenea teme n-ar trebui să constituie de aceea pentru nimeni motiv de neliniște. Doar se vorbește curent de cruzime la Homer, Dante, Shakespeare, Dostoievski, Cehov, Proust. În Soacra cu trei nurori, o răzbunare „normală” s-ar fi oprit la iscusita divulgare a celei mai sfruntate dintre minciunile soacrei, la dovedirea inexistenței faimosului ochi veșnic treaz din ceafă (ospățul pe ascuns al nurorilor sub pretextul pretinsei vizite a părinților celei mai tinere
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Dante, Shakespeare, Dostoievski, Cehov, Proust. În Soacra cu trei nurori, o răzbunare „normală” s-ar fi oprit la iscusita divulgare a celei mai sfruntate dintre minciunile soacrei, la dovedirea inexistenței faimosului ochi veșnic treaz din ceafă (ospățul pe ascuns al nurorilor sub pretextul pretinsei vizite a părinților celei mai tinere dintre ele). Răzbunarea merge însă aici mult mai departe, prea departe. Față de Soacra cu trei nurori, în Capra cu trei iezi se petrece nu numai un dublu asasinat fioros, ci și
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
minciunile soacrei, la dovedirea inexistenței faimosului ochi veșnic treaz din ceafă (ospățul pe ascuns al nurorilor sub pretextul pretinsei vizite a părinților celei mai tinere dintre ele). Răzbunarea merge însă aici mult mai departe, prea departe. Față de Soacra cu trei nurori, în Capra cu trei iezi se petrece nu numai un dublu asasinat fioros, ci și o nu mai puțin cumplită - deși binemeritată - pedepsire a asasinului. În plus, acesta își supralicitează cruzimea, expunându-și, așa-zicând, fărădelegea, aranjând într-un anumit
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
ilustrează cele două probleme și rezolvările lor. Părțile de text care nu participă În mod direct la această exemplificare au valoare retorică de captatio: mama apare fulgurant În relație cu copiii, pentru a Înduioșa cititorul, Pierre apare În relație cu nora pentru a satisface, chiar și postiș, perversitatea cititorului, dar și cu fratele său mort la vîrsta de 21 de ani, sau cu soția căreia Îi era fidel deși n-o iubea, pentru a Încălzi mai tare inima aceluiași cititor. Mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
epopee, de dramă și comedie, la fel și cei din istoriile ce începeau să se scrie. În Europa, literatura romanescă a impus multiple modele caracteriologice cu destine particulare, dintre care pot fi enumerați: Doamna Bovary, Julien Sorel, Oblomov, Ana Karenina, Nora, precum și eroii teatrului lui Shakespeare și Molière, ale romanelor lui Balzac și Dostoievski. Pe lângă descrierea moravurilor și a particularităților de caracter, romanele, operele de ficțiune evidențiază și perioade de formare, drumuri de viață, confruntarea cu diverse evenimente, conflicte și deznodăminte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vei vedea Orașul, București, 1970; Baladă pentru vechiul drum, București, 1976; Grafica americană. Un portret al Americii, București, 1976; America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală, București, 1984; Exil, București, 1999; Împreună cu Elli în Imaginaria (în colaborare cu Michael Ende), tr. Nora Iuga, pref. Mircea Horia Simionescu, București, 1999; Exil, ed. bilingvă, tr. Dana Ranga, București, 2001; Ieșirea din labirint (Intrarea în labirint, ieșirea...), București, 2002. Antologii: Odysseas Elitis, Iar ca sentiment, un cristal, pref. edit, Cluj-Napoca, 1980; Cele 12 luni ale
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
în familie a unei persoane care a stat în închisoare pentru furt; aproximativ 60% refuză categoric intrarea în familie a unei persoane de etnie romă, iar jumătate dintre cei intervievați refuză categoric o cunoștință foarte recentă, un potențial ginere sau noră fără educație, fără credință în Dumnezeu, sau penticostal/ă. Dacă luăm în considerare și pe cei care răspund „probabil nu”, obținem un procent de peste trei sferturi din respondenți care se opun unei relații stabile între copiii lor și membrii unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Pascale, La langue mondiale. Traduction et domination, Seuil, Paris, 2015. Casanova, Pascale, La République mondiale des Lettres (1999), Seuil, Paris, 2008 (ediție românească: traducere de Cristina Bizu, Curtea Veche, București, 2007). Chastel, André, "La notion du patrimoine" (1986), în Pierre Nora (dir.), Les Lieux de mémoire, II, La Nation, Gallimard, Paris, 1997, pp. 405-450. Citton, Yves, Frédéric Lordon (dir.), Spinoza et les sciences sociales. De la puissance de la multitude à l'économie des affects, Amsterdam, Paris, 2008. Cocchiara, Giuseppe, Istoria folcloristicii europene
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
61-62, 117-118, 171, 193, 208, 227 Nestorescu, Andrei, 14, 225 Nethersole, Reingard, 14, 231 Neubauer, John, 130-132, 203, 229 Neumann, Victor, 127, 233 Nicoară, Moise, 92 Nietzsche, Jane Chance, 129, 233 Noakes, Susan, 14, 231 Noiray, Jacques, 41, 234 Nora, Pierre, 124, 229 O Odobescu, Alexandru, 45, 119-120, 125, 138-144, 151-152, 162, 212-213, 227, 229, 232 Oprișan, Ionel, 107, 226 Orășanu, Nicolae T., 196, 198 Oțetea, Andrei, 226 P Pann, Anton, 206 Panu, Anastasiu, 91 Papadima
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apropiată de studiile culturale, Anne-Marie Thiesse, La création des identités nationales. Europe XVIIIe-XIXe siècle (1999), Seuil, Paris, 2001, pp. 133-162 (capitolul "Histoires nationales"). 22 Marot, Littérature et monument, p. 122. 23 André Chastel, "La notion du patrimoine" (1986), în Pierre Nora (dir.), Les Lieux de mémoire, I, Gallimard, Paris, 1997, pp. 1436 sq. 24 Nathalie Heinich, La fabrique du patrimoine (2009), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 2012, pp. 16-21 (Capitolul "De l'inflation patrimoniale"). 25 Ibidem, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a verificat nimeni buletinul și chiar dacă i-l verificau cred că putea justifica faptul că a plecat la nunta propriului ei copil. Mama a venit foarte supărată de la nuntă spunând: "băiatul meu a dat cu mâna-n foc!" și că nora ei s-a așezat în genunchi lângă patul pe care ședea mama și i-a zis: "lasă, mamă, că până acum v-a trimis bani, dar voi pune eu mâna pe hățuri și vă voi ajuta!" Și n-a mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
când tragem linie, suntem uluitor de consecvenți în nepăsarea noastră soră cu prostia. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Pauza de respirație ce urmă nu ținu mai mult de opt secunde, răstimp în care Nora își aminti improvizația în tedescă a prietenei ei germanofone: — Ai fi atât de bună, scumpă Carmen, încât să ne traduci tâmpenia aia de „schlimmerick“, întrebă ea. — Care „schlimmerick“, făcu pe proasta Carmen, — Cum care „schlimmerick“, interveni Vasile... „Herr Heidegger, in
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
noțiune de prim ordin a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice limbă, inclusiv a noastră. — Dar eu știam din bruma de nemțească pe care-am învățat-o în liceu, că Lichtung va să zică „luminiș“. — Ei, dragă Nora, tocmai ăsta-i baiul: că Lichtung n-ar prea proveni, în idiolectul (știi ce-i aia) heideggerian, din Licht „lumină“. Altminteri, Goethe ar fi spus, pe patul morții, „Mehr Lichtung!“, dar a spus „Mehr Licht!“. (Unii pretind că doar „Mehr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ar suna astfel în română (nu fără, bineînțeles, inevitabilele pierderi și libertățile fatale): „Dom’ Heidegger citea,-ntr-o Lichtung,/al doilea tom al cărții Dichtung/și Adevăr;/sub cer nu făr’/de păsări nezburând... “ — „... de păsări nezburând in Richtung.“ — Păi, zise Nora, dacă asta-i tălmăcire, eu sunt negusul Abisiniei. — Dar ce, Herr Heidegger este mai simplu?! — În orice caz, nu scrie atât de dizgrațios; iar dacă a traduce filosofi este a introduce, din cinci în cinci cuvinte, croșete cu termeni în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
introduce, din cinci în cinci cuvinte, croșete cu termeni în original, dați-mi și mie voie să exclam, Wozu die Übersetzung? I. e.: La ce bun tălmăcirea? La care Carmen Carpen se adumbri ușor (ca una ce știa mai bine decât Nora că a traduce nu-i același lucru cu a induce în eroare, — iar Heidegger nu-i traductibil altfel, adică fără paranteze drepte: ă... ț, oricât de penibile, în rest), lăsându-l pe Vasile Elisav să dreagă, pedagogic, busuiocul: — Dragă Nora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]