2,656 matches
-
așa cum a fost. 2.V. Ec. Dan Ioan (Satu Mare) Mulțunește Colegiului Ginta Latină pentru acordarea Diplomei de Membru de Onoare. Colegiul Fundației a apreciat strădaniile sale de patru decenii În mediile românilor de peste hotare. 7.V. Prof. Nicolae Sporiș (București) Nutresc speranța că voi putea găsi modalități practice de colaborare mai activă Între cele două societăți culturale 7.V. Dr. Vasile Pruteanu (Bălți). Neobositul și Înflăcăratul promotor al „Spriritualității românilor din Republica Moldova” ne face cunoscute demersurile către autoritățile din orașul Bălți
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu con secința unei nemulțumiri și a unei indispoziții ce nu se mai lasă vindecate. După ce a gustat fructele unui arbore pa radisiac, melancolicul își trăiește propria stare ca pe aceea a unei căderi iremediabile, însă, știind-o imaginară, se nutrește din propria-i disperare. Proliferarea unui ima ginar occidental al mării, al corăbiilor și al ilegalității marine a servit acestei disperări cu care autorii și, impli cit, publicul au căutat, prin povestea de aventuri, arborele paradisiac, marea evadare, egalitatea socială
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să nu mai avem mari iluzii în privința statului parental, cel care are grijă de noi, deși nu suntem orfani, persoane cu handicap, bătrâni, familii sărace monoparentale. Este un avantaj chiar față de noii noștri concetățeni europeni din Vest. Mulți dintre ei nutresc încă iluzia că statul trebuie și poate să practice o politică foarte protectivă, inclusiv să protejeze contracte de muncă de-a lungul vieții. Aceste deprinderi foarte de stânga au fost formate în plin război rece. Ca să demonstreze că nu este
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
lui Turgheniev. Logodna ei cu un individ bețiv și cartofor o dezamăgise în asemenea măsură în tinerețe încât părerea proastă și-a extins-o asupra întregii tagme bărbătești. Excepție făcea doar pișicherul de frate-său, părintele Teoctist însuși, față de care nutrea o desăvârșită admirație și o nemaipomenită duioșie. Ceea ce o caracteriza pe Sofica era naivitatea. Pe un pescar ce ședea cu instrumentul în baltă l-a chestionat curioasă: - Așa-i că peștii trag la crâsnic prin apă? Pe o țigancă borțoasă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la patru ace: costum negru de gală, cu papion și plastron alb. Se exprima prețios, ceea ce arăta importanța pe care o da el chiar lucrurilor obișnuite. Educat într-o veche familie cu blazon ce cobora în timp câteva secole, Andi nutrea respect față de preocupările deosebite. La el acest simț a respectabilității era contrariat și stânjenit de zâmbetul colegilor mai democrați cărora apariția aceasta cu ștaif le părea caraghioasă. Pe lângă toate Andi avea și însușirile unei proverbiale distracții căreia îi datora risipirea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Steeb și de Vincenza Maria Poloni. Femei de un temperament excepțional, consacrate lui Dumnezeu pentru slujirea aproapelui aflat în suferință, care știau să armonizeze seriozitatea și competența profesională cu bunătatea maternă. Desfășurau o muncă prețioasă și delicată. Don Calabria a nutrit totdeauna o mare stimă și o venerație pentru ele. Și le reamintea totdeauna cu recunoștință. Superioara era sora Bernardina, o femeie tiroleză, cu un caracter ferm și matern. Despre ea don Calabria spunea: «Era atât de virtuoasă și plină de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rația comună. Don Giovanni, va spune: «Iar eu am profitat comandând orez fiert și un pahar de vin». Cu mulți medici din acest spital a început o prietenie care va dura toată viața. Pe de altă parte, don Calabria a nutrit totdeauna o anumită venerație pentru profesiunea medicală, pe care o echivala cu cea a preotului. A fost totdeauna înconjurat de prieteni medici, care l-au ajutat, l-au sfătuit și unii chiar l-au însoțit în profesiunea voturilor evanghelice, ca
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în Dieceza de Verona». La san Zeno in Monte a rămas pentru toată viața, totdeauna supus simplelor dorințe ale lui don Calabria: «Eu sunt totdeauna de partea părintelui!», repeta în momentele de tensiune și de dificultate din cadrul Institutului. Don Calabria nutrea pentru el o stimă nemărginită și i-a arătat un afect plin de gingășie. Și nu putea să se comporte altfel față de acest suflet sincer și transparent, entuziast în a face binele, înflăcărat de râvnă sfântă pentru Dumnezeu și pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dedicat activităților practice de caritate, ocupat de atâtea responsabilități pentru conducerea celor două Congregații religioase și prins de atâtea forme de apostolat, un interes atât de viu pentru unitatea creștinilor. «E un vis al sărmanei mele vieți, pe care îl nutresc de multă vreme, să văd ziua unirii dintre creștini». Conferința Episcopală din Triveneto, în petiția adresată papei Ioan Paul II (1978-2005) pentru beatificarea lui don Calabria, scrie: «Reconcilierea fraților separați, chiar și atunci când aceasta era văzută cu prudență, a fost
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai ales să-l rugăm împreună pe Duhul Sfânt». Această invitație a fost primită de International Fellowship (Amiciția Internațională), o inițiativă de ecumenism spiritual. «Rugați-vă ca, dacă o să-i placă lui Dumnezeu, să grăbească o dorință pe care o nutresc de peste douăzeci de ani, mai precis să se poată reuni într-un loc de reculegere și de rugăciune toți capii de religie de bună credință, pentru un schimb de idei, pentru a se cunoaște, fără discuții și, mai ales, pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
iubire»; un teren facil și propice pentru o întâlnire spirituală cu don Calabria, care a descoperit la rândul său «Iubirea lui Dumnezeu Tatăl». Nu au avut posibilitatea să se întâlnească personal și nici măcar să se vadă în fotografie, dar au nutrit unul pentru altul un respect profund și o afecțiune de părinte către fiu. Pe dinafară, erau foarte diverși: unul, student strălucit și profesor la Oxford, dintr-o familie înstărită, laic și de confesiune anglicană; celălalt, considerat un asin la școală
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vom reînnoi dacă vom pune în practică Sfânta Evanghelie, dacă vom fi Evanghelii vii. Trebuie să o spunem, există prea multă disonanță între ceea ce Evanghelia învață și ceea ce practicăm. Trebuie să dezrădăcinăm acest contrast». Pentru iubirea deosebită pe care o nutrim față de don Calabria, există riscul să ne lăsăm prinși de o exaltare exagerată și să-l prezentăm ca pe o metaforă improvizată și solitară, apărută pe firmamentul Bisericii italiene. Don Calabria face parte dintr-o constelație de sfinți reformatori; curge
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Evangheliei. Evanghelia ne indică secretul apostolatului în favoarea sufletelor: viața interioară, rugăciune, meditație, lecturi spirituale... alimentul spiritului, pentru ca să o poată dispensa altora cu eficacitate; altminteri, dacă suntem goi de Dumnezeu, cum vom putea sfinți sufletele? Activitatea noastră exterioară trebuie să fie nutrită și susținută de viața interioară, de unirea cu Dumnezeu». Frații externi Don Calabria s-a gândit să realizeze o asociație laică pentru răspândirea spiritului Operei în mijlocul lumii încă din 1932. Scria: «Simt că Domnul vrea să unească, să atașeze acestei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și amabilă a lui don Giovanni Calabria! Voind să o analizăm cu atenție ni se pare o prismă cu mai multe fețe; e o lumină interioară care le luminează pe toate: fidelitatea față de Evanghelie. O fidelitate simplă, liniară și robustă, nutrită de abandonare în Providență, de rugăciune intensă, de o iubire obedientă față de Biserică, de slujire necondiționată față de cei mai săraci și de cei mai abandonați. Prin Giovanni Calabria, Dumnezeu a făcut un mare dar Bisericii de la San Zeno! Să rămână
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în lumina atentatului de la Sarajevo, ci fiindcă toată lumea cunoaște demersurile presante făcute în primăvara lui 1914 de către guvernul sîrb la Ballplatz pentru a cere cu insistență suspendarea manevrelor proiectate în Bosnia și pentru a comunica, în sprijinul acestor demersuri, temerile nutrite de Belgrad în privința unor reacții violente din partea teroriștilor. Dar alături de conspiratorii sîrbi naționaliști oare nu se pregătea jocul Berlinului, de a arunca gaz pe foc, servindu-se de Austro-Ungaria în folosul Germaniei și a scopului său de a domina Europa
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
moralul publicului, ridicîndu-i-l. În Italia, ca pretutindeni în taberele aliate, intervenția română era așteptată cu nerăbdare, sperîndu-se de la ea un rezultat hotărîtor pentru terminarea rapidă a ostilităților. Deși doream această hotărîre supremă a României, noi, la Legația de la Roma, nu nutream o ambiție la fel de mare. Pregătirea armatei noastre, insuficientă în 1914, era încă sub nivelul cerințelor momentului. Materialul de război sosea cu încetineală și în mod neregulat, cînd nu se "rătăcea" prin gările rusești. Mîndria țării noastre a fost aceea de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în favoarea Ungariei, în timpul dictatului de la Viena. Își revizuise frumoasa declarație de prietenie din 1928: Nici un deget de pămînt românesc pentru Ungaria... Astfel se putea constata valoarea negativă a acestui tratat italo-român imaginat de Averescu. Cred că guvernul fascist nu mai nutrea iluzii în această privință încă din 1928, și fapt este că nici o clipă nu s-a arătat doritor să pună în practică acele contacte, prevăzute în anexa secretă, dintre Marile State Majore. Nu a existat niciodată vreo întîlnire sau schimb
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și pe care l-am reîntîlnit la Geneva, în martie, la dezbaterile de la Societatea Națiunilor pe care avea onoarea să le prezideze din septembrie. Întotdeauna visase să fie omul chemat să creeze o situație normală între U.R.S.S. și noi, nutrind iluzia că prin tranzacții abile va face să fie recunoscută apartenența Basarabiei la România. Desigur era de talia celor cărora le reușesc toate tranzacțiile, căci era un jurist fără pereche ce se desăvărșise prin intrarea în cariera diplomatică. Mai era
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
seamă decît pentru a ne taxa de oameni ce deranjează și care nu și-au ținut cuvîntul. Scadența acestui tratat nefericit se apropia de la o zi la alta, pe măsură ce cădea o filă de calendar. Titulescu, ajuns ministrul Afacerilor Externe mai nutrea încă iluzii asupra valorii prieteniei italiene. Într-o discuție telefonică îmi spunea că era gata să vină personal pentru semnarea reînnoirii tratatului, spre a-i reda un pic de strălucire și de substanță. În fața pasivității și a indiferenței palatului Chigi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
spațiu vital, ci propagînd, într-un avînt de expansiune brutală, o ideologie ce servește drept mască acțiunilor cuceritorilor dintotdeauna. În fața formulelor înșelătoare ale acestor negustori de falsă fericire care speculează pe distrugerile, mizeria și disperarea maselor, ce speranță mai poate nutri omenirea împinsă la anaghie? O personalitate pe care meritele au purtat-o din postul de ministru al Afacerilor Externe mexicane la președinția UNESCO, domnul Torres Bodet, a constatat în termeni lapidari că: "Războaiele se nasc în mintea oamenilor, iar pacea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cea mai mare putere militară a continentului" și voia să folosească România, Cehoslovacia și Iugoslavia pentru a-și asigura securitatea, asmuțind revanșismul german, care începea să se manifeste cel puțin sub forma tot mai puternică a frustrării economice, spre răsărit, nutrind chiar scopul secret de a provoca un conflict între Stalin și Hitler, care ar fi rezolvat dubla problemă a comunismului și a național-socialismului, care amenința pacea Europei. Carol al II-lea, din motive cu totul evidente, nu voia să accepte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o gândire delirantă fixă în care "pacienții cred că sunt persecutați, înconjurați de spioni, torturați cu electricitate de dușmani secreți, amenințați de francmasoni, posedați de diavol și condamnați la chinuri eterne, jefuiți de bunurile cele mai dragi etc. Or, ei nutresc concepții delirante fixe privitoare la propriul lor corp: că sunt morți, că oasele lor sunt făcute din sticlă ori unt, că depozitează lucruri ciudate în corp" (1867: 324, 328). În articolul Du délire des persécutions, publicat în anul 1852 în
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Didier, începu să aibă comportamente stranii: manii de persecuție și stări depresive. După nașterea copilului trăiește o viață dublă: pe de o parte, o viață limitată de universul cotidian al activității la Poștă, pe de altă parte, o existență imaginară, nutrită de deliruri. În 1930 scrie două romane pe care încearcă să le publice, dar în curând "se convinge" că este victima unei persecuții din partea unei actrițe celebre pe scena pariziană din anii '30, Huguette Duplos. În aprilie 1931 încearcă să
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
vârstă mijlocie, dezamăgită în dragoste și acum amorezată - tipologia a fost apoi dezvoltată (Kretschmer 1925). Delirul se manifestă sub forma unei viziuni idealizate a iubirii, văzută ca o relație spirituală și nu ca o atracție sexuală. În erotomanie, un individ nutrește convingerea fixă, nefondată, că o altă persoană este profund îndrăgostită de el. În unele situații, iubita imaginară este o persoană reală, care nu are însă cunoștință de această situație. Persoana respectivă este inaccesibilă erotomaniacului și nu are, de multe ori
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
persoană. Pe de altă parte, există multe situații în care boala se cronicizează și poate dura toată viața. Delirul de grandomanie (grandiose type). Presupunând "o apreciere exagerată a propriei valori și potențe, a propriilor cunoștințe ori a propriei identități", megalomanul nutrește convingerea că e înzestrat cu un talent rar sau că e dăruit cu o neobișnuită percepție (nerecunoscute însă, acestea) sau că a făcut vreo descoperire importantă și acum caută să obțină recunoașterea ei în mod oficial. În alte situații, mai
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]