17,360 matches
-
din apropiere, care nu îngheța nici iarna, pe gerurile cele mai năprasnice Ținutul este lipsit în totalitate de munți, și doar, ici-colo, mai răsare câte un deal domol, acoperit de păduri. În vârful dealurilor sunt stâne de vite și de oi. Gospodăria lui Artemie Stepanovic avea de toate, încât să trăiască în tihnă și binecuvântare dată de Sus. Doar că, Artemie mai avea o plăcere de care nu se putea lăsa, orice s-ar fi întâmplat. Îi plăcea să hoinărească la
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
pădure, căci zăpada cea grea se topise, fiind numai bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le așeză cu grijă în desagă. Când totul era pregătit, îl trimise pe Artemie să ducă degrabă acele bunătăți
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
După mintea lui, doar pentru niște tăciuni nenorociți să bată el atâta drum, din zori până seara târziu, tocmai la Putna! Atunci i-a trăsnit o idee genială în minte. Cărbune nu exista chiar aproape de casa lor? Doară el păștea oile în fiecare primăvară în vale, lângă huciul din pârâu, știa o mulțime de cioate arse. Ce-ar fi să adune niște cărbune de pe acolo, să nu mai bată degeaba drumul peste munți și păduri. Da, dar trebuia să stea ascuns
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
DIN NORDUL MEHEDINȚILOR Dr.Florin Ovidiu Bălă Zona de nord a Mehedințiului este caracterizată printr-o viață social-economică de tip pastoral în cadrul căreia ocupațiile și preocupările marii majorități a oamenilor erau legate de creșterea și îngrijirea animalelor - în special a oilor - astfel încât și celelalte disponibilități și abilități socio-culturale și artistice erau în mod necesar legate sau influențate de activitatea și preocuparea de bază, moștenită de zeci de generații împreună cu toate implicațiile sociale și cultural-spirituale aferente.(1) O trăsătură aparte a acestei
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
și el tot în jos măi Frunza când s-o scuturat măi. Soarele la răsărit măi Prin el vântu' șuiera. Soarele la răsărit măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. De cântat și el s-o cântat măi Foile jalnic veneau măi Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
Cu tot statutul de țară geo-strategică, cu toate avantajele pe care i le conferă un sol variat, cu toate resursele sale subterane, cu tot potențialul ei uman, fizic și intelectual, țara noastră rămâne mereu la coada turmei europene, ca o oaie capie și râioasă. O parte a românilor, cei care pot realiza, cât de cât, ce se petrece, (pentru că cei mai mulți în nemernicia și ignoranta lor, nu-și dau seama de câte și ce se întâmplă în jur), sunt intrigați și revoltați
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
vara, în vechile societăți tradiționale fiind cunoscute doar aceste două anotimpuri de bază: primăvara și toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere. Conform credințelor bucovinene, mărțișorul este firul zilelor din an, tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte, asemănător firului vieții omului tors la naștere de către ursitoare. Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se încheie, iar cea roșie căldura verii ce urmează în mod firesc în calendar. Mărțișoarele se confecționau din fire albe și roșii de
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
se confecționau din fire albe și roșii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur și argint. Legenda spune că între 1 si 9 martie, ,,Zilele babelor”, baba Dochia toarce lângă oi, îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutură unul câte unul în fiecare zi. Obiceiul spune că mărțișorul trebuie ținut 9-12 zile, apoi să fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc și bunăstare celei care l-a
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
și mai ales, de ce se pedepsea ? * * * A început procesul de pregătire militară. Mai întâi sunt încolonați în formații distincte pe platoul din curtea unității militare. Disprețul de care au parte este evident, sunt doar pifani neinstruiți. Se simt ca niște oi rătăcite, intimidate de privirile lucioase ale unor lupi flămânzi în așteptarea momentului în care să sfâșie prada. O bună parte dintre gradați sunt demni urmași ai gardienilor din gulagurile comuniste, înzestrați fiind cu ură față de aproapele lor. Disprețuind, umilind, batjocorind
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
instrucției, de pregătirea fizică oricum ar fi fost ea concepută. Doar naivii pot crede că ar duce-o mai bine dacă nu greșește unul sau altul. Un grup, din care face și el parte, este izolat încetul cu încetul; sunt oile negre ale plutonului, sunt cei înjurați frecvent de către ceilalți. Bert nu afișează decât nepăsare față de furioși, compasiune față de cei din grupul său și dispreț față de cei care îi instruiesc. De ce, aceștia din urmă îi dezbină ?!... Nu are nimeni nici o vină
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
ce frecau mozaicul treptelor de la scara ce urca spre dormitor, acest loc fiind cel mai vizibil pentru ochiul soacrei. S-a apucat să frece în rând cu ei, de această dată cântând cu veselie : „ de când n-am mai fost la oi, durlu du du, durlu du du..... n-am mai purtat cioareci noi ! durlu du du, durlu du du..... ” Dedicația „ muzicală ” repetată în nenumărate rânduri, înveselindu-i de fiecare dată pe subordonații fruntașului și nu numai pe ei, l-a determinat
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
bolirea nedecisa, Neacceptata și proscrisa? Intervaluri maladive, Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina. Ne-ntuneric, ne-lumina, Nici nu dreapta, nici nu stînga, Fără vină și cu vină. Vai cui o să aparțină? Ca șunt oi , sau ca șunt capre, Grîul cu neghina-n parte. Nu e viața nu e moarte,; Citește mai mult Dacă frunzele se-alina,Daca dorul meu se-mbina,Între noapte și lumina;Dacă mă voi clatină.. Oare cum mă voi ascunde
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
bolirea nedecisa,Neacceptata și proscrisa?Intervaluri maladive,Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina.Ne-ntuneric, ne-lumina,Nici nu dreapta, nici nu stînga,Fără vină și cu vina.Vai cui o să aparțină?Că șunt oi , sau ca șunt capre,Grîul cu neghina-n parte.Nu e viața nu e moarte,;... XXVII. SNOAVA DE PAȘTI, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. E zi de Paști.Într-o chilie, Din
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
pute. De această dată, întors cu spatele către studenți, cu voce șoptită petru a nu fi auzit, îl repede ferm pe intrus poftindu-l afară. Odată scăpat de prezența nedorită își permite o subtilă aluzie la măgărie: „să revenim la oile noastre! ” după care își continuă cu aplomb predarea cașicum incidentul nu a avut loc. * Odată aflat în sala de examen, pentru primul lui examen din prima lui sesiune, Albert nu face altceva decât să se roage, nici măcar nu-și dădea
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
i-au sporit voia bună profesorului care a continuat să-l ridiculizeze. Albert, la rândul lui, se amuză, ba chiar are satisfacția să constate faptul că știe ceva răspunsuri la „cel mai nenorocit subiect posibil ”. Încearcă „să revină la la oile lui ” dar îi este imposibil. Glasul studentului a devenit tânguitor, se milogește pur și simplu să primească nota maximă. O fi știind el ce o ști dar situația a devenit jenantă stimulând glandele salivare a dezgust. Profesorul pune capăt situației
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
căror gură a grăit deșertăciune și dreapta lor e dreapta nedreptății, ai căror fii sunt ca niște odrasle tinere, crescute în tinerețile lor; fiicele lor înfrumusețate și împodobite ca chipurile templului. Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu mulți miei, umplând drumurile când ies; Boii lor sunt grași. Nu este gard căzut, nici spărtură, nici strigare în ulițele lor. Au fericit pe poporul care are aceste bunătăți. Dar fericit este poporul acela care are pe Domnul
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
direct la poarta noastră și ce ocări primea “birjarul” din partea celor două femei, vai de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
de el. Abia dacă reușea apoi să-l ducă de căpăstru până la el la poartă. Îmi povestea la vie bunica cum au coborât din munți cu oile, de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să lucrezepământul, nu erau interesați
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
ca s-o vadă în carne și oase, dar n-a observat nimic. - Andrei, adu-ți aminte! - Ce să-mi aduc aminte? Ce mai ai cu mine? Nici moartă nu mă lași? te ții de mine ca scaiul de lâna oii, zăpăcita dracului! - Tu credeai că nu am observat cum te-ai purtat în clipa când plecam din casă... - Nu știu ce vrei să-mi zici. - Când m-ai petrecut pe ultimul drum, Andrei, Andrei... nu oftai de durere pentru mine... - Ca să vezi
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
ca s-o vadă în carne și oase, dar n-a observat nimic. - Andrei, adu-ți aminte! - Ce să-mi aduc aminte? Ce mai ai cu mine? Nici moartă nu mă lași? te ții de mine ca scaiul de lâna oii, zăpăcita dracului! - Tu credeai că nu am observat cum te-ai purtat în clipa când plecam din casă... - Nu știu ce vrei să-mi zici. - Când m-ai petrecut pe ultimul drum, Andrei, Andrei... nu oftai de durere pentru mine... - Ca să vezi
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
este vorbită de rău, în fapt, cele mai multe o invidiază. * Centrul este și locul încăierărilor. Ca s-o încasezi nici nu este nevoie de vreo încăierare. Cioxe are o mulțime de veri și de unchi. Cioxe este mai milos. El este oaia rătăcită a familiei. Ca să-l readucă pe calea cea bună îi batjocoresc și îi pocnesc, măcar din când în când câte un prieten. Știu că asta îl doare. * Vulpe, vărul lui Cioxe, a rămas repetent. Nu poate suporta să fie
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
păstra-o mai bine decât colorații ei administratori, așa zișii îndrăgostiți și patrioți de mama focului. Mai bine ar pune pet-urile la locul lor, zău că nu au aspect benefic în decor, chiar pe șoseaua publică de-ai fi. Oile pot să-și facă necesitățile că nu sunt industriale ca cele ale omului. De-ar dejecta omul un pet de plastic mâncat mai zic, nu prea cresc între copaci closete cu apă curentă și nici nu sunt necesare. Dar un
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
în căsnicie... ... Nevrând să tai firul poveștii lui Arthur în patru, îmi ziceam că noaptea e un sfetnic bun tocmai când pendula mă trecea zgomotos în altă zi. Uncheșul Ene îmi dăduse plasă ori poate întârzia numai. Sătulă să număr oi, îmi turnai câteva picături de tinctură de lavandă pe-o farfurioară gătită c-un cocoloș de vată, apoi așteptai efectul, presând cerul gurii cu limba, de fapt, cu vârful ei. Dar în zadar! Rămăsesem și mai trează decât mă așezasem
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
în lumea aceasta. Turma cuvântătoare este atacată de dușmani de natură morală cum ar fi: „adulterul, necurățenia, nerușinarea, idolatria, înveninarea, vrășmășiile, certurile, mânia, clevetirile, murmurele, îngâmfările, neînțelegerile și altele, toate numite faptele cărnii”. Însă există o mare deosebire între păstorul oilor și cel al oamenilor: oamenii nu pot fi nicidecum tratați cu aceeași autoritate cu care sunt tratate animalele. Preotul nu poate folosi violența nici în acel mod în care o pot face judecătorii laici. Așadar este nevoi de convingere, nu
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]