4,211 matches
-
în documentele de dinaintea secolelor al XIV-lea - al XV-lea „cu nume fixate, cunoscute”, altele fără nume fixate, indicate după ape și după foștii juzi sau stăpâni sau după juzii de la data emiterii documentului. „Ultimele sate sunt noi, unele din obștea în curs de formare” <footnote Ibidem. footnote>. Dacă judecăm după actele emise de cancelaria domnească a lui Alexandru cel Bun care, așa cum am arătat anterior, ar rezulta că „satul care este la vamă” și apoi, cu precizarea făcută de Ștefan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
antropografice, în Suceava, Anuarul Muzeului Județen, VIII, 1981, p. 199-228. footnote>. Odată cu defrișarea, satul „este reprezentat nu numai de vatra așezării, ci și de întregul teritoriu aparținând de acesta și aflat cu destinațiile cele mai diverse, în utilizarea permanentă a obștii sătești” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. De pe prima terasă a râurilor Moldova și Moldovița lăzuirea și locuințele au urcat în zona fânațelor, a altitudinilor cuprinse între 775 - 875 m., apoi a măgurilor defrișate, unde s-au construit așezări sezoniere și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care nu la spunea nimic și, crezând că e vorba de colibă, au menționat și s-a notificat în hartă Pârâul Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila, cu nr.39, însă nicăieri nu-i menționată existența La Gura Pârâului Colibelor <footnote Harta din lucrarea lui Grigore Sârbu, Pădurea Obștii Vama, corectează eroarea din Harta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila, cu nr.39, însă nicăieri nu-i menționată existența La Gura Pârâului Colibelor <footnote Harta din lucrarea lui Grigore Sârbu, Pădurea Obștii Vama, corectează eroarea din Harta cadastrală întocmită în 1785. footnote>. Cât privește locul denumit „Păscătura Vămenilor”, în opoziție cu „Fânațele Câmpulungului”, arată locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari la păscut, fără oi și cai, care, după cum arată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceștia îi adăugăm pe vajnicii apărători ai drepturilor vămenilor în procesul cu egumenul Moldoviței, amintiți mai sus. Aceste nume și familii sunt și astăzi în Vama, nume intrate, alături de altele, în toponimia locală, care au stat la baza alcătuirii vechii obști gentilico-sătești de la confluența Moldovei cu Argel-Moldovița. După zeci și sute de ani de conflicte între vămeni și mănăstirea Moldovița, de care erau legați prin acte vechi de la cei mai vechi domni ai Moldovei, ne punem firesc întrebarea dacă mănăstirea Moldovița
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
este semnată cu degetul de mai mulți gospodari printre care și Toader Iosep care era vornic (primarul comunei), cu toată grămada satului, și este întărită cu pecetea comunei Vama. III. 2. Evoluția relațiilor de proprietate. Relațiile vămenilor cu pădurea. Pădurea obștii Vama Întinsele moșii mănăstirești au atras atenția noilor stăpâni ai Bucovinei, în care vedeau o sursă inepuizabilă de venituri pentru fiscul imperial. După vizita împăratului Iosif al II-lea în Bucovina în iunie 1783, prin ordonanța imperială din 19 iunie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
public, puterea politică are dreptul de a face chiar "legi însoțite de pedeapsa cu moartea"75. Acest scop unic îl determină pe fiecare om "să renunțe la puterea sa executivă ce decurge din legea naturală și să o încredințeze forței obștii"76, formând astfel "un singur popor, un singur corp politic sub o singură cârmuire supremă"77. Cei ce formează acest corp politic sunt oameni raționali, care se pot bucura în siguranță de proprietățile lor. A fi proprietar înseamnă, pentru Locke
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
comunismul și-a aflat numeroase rădăcini în creștinism, dar a și fost combătut foarte devreme de Biserica catolică. Astfel, Faptele Sfinților Apostoli (2/44-45) predică o formă de comunism: „Iar toți cei ce credeau erau laolaltă și aveau toate de obște. și își vindeau bunurile și averile și le împărțeau tuturor, după cum avea nevoie fiecare”. și, în veacul al IV-lea, sfântul Ambrozie declara: „Pământul a fost făurit ca să fie al tuturor, bogați și săraci. De ce, bogaților, vă însușiți dreptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu soiul concret, ci arborele În general, „copacul vieții”. După reprezentările vechilor slavi, În copaci se află Închisă o forță universală pe care o numim astăzi forța vitală. Arborii-stejari erau venerați, la umbra lor străbunii noștri hotărau asupra tuturor problemelor obștii, Înfăptuiau judecata și Îndeplineau ritualurile, crezând cu sfințenie că tot ce se petrece sub stejar este prezis și insuflat de sus, de la Divinitate. Totuși, astăzi, nu se știe de ce, puțini sunt aceia care cer ajutor stejarului. Probabil că mulți dintre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mai bâtrân decât cumnatul său, însă acesta era popă, ba chiar om de frunte între popi, și de aceea neamurile nu făceau nimic fără de a-l fi întrebat mai-nainte pe dânsul. De fapt, statutul său social de sfătuitor al obștei i-a asigurat, mai întâi de toate, părintelui Furtună trecerea deosebită pe care o avea la rudele sale și apoi "firea" sa: așa iute și furtunos cum era, el nu se pripea niciodată, ci-și lăsa timp, asculta cu luare-aminte
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-o, și vai ție dacă vei fi greșit de dânsul, căci pretutindenea unde se ivește el stai și tu, ca să fii judecat. Fragmentul nu propune, ci legiferează o tradiție, de aceea tonul naratorului este acela al autorității unui reprezentant al obștei sătești mai mult decât al unui observator din afară. Nu regăsim însă aici aproape nimic din cultul creștin al morții. Mai degrabă rândurile ne conduc la cuvintele părintelui Pavel Vesa, doctor în istoria Bisericii Transilvănene a secolului al XIX-lea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bisericească abandonată devine han, respectiv o moară părăsită devine cârciumă. Hanul aparține unui spațiu deschis, el e al tuturor acelora care îi trec pragul; moara și casa popii sunt proprietățile comunității, sunt așadar legate de spațiul închis și securizat al obștei. Părăsite, moara și casa bisericească își pierd calitatea de loc, consacrat de bătătură, de așezare a ființei, devin spații ale necunoscutului, ale incertului în care își fac sălaș diavolii. Deși se simte fermecat de ciudatul han, Tașcă nu se lasă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sunt secondate însă de inspirate alegeri caracterologice și onomastice. În acest cadru supradimensionat este construit un personaj veridic, preotul "muntean" din Mănești care nu prezintă structural trăsăturile ale "misionarului", ci este "pământean" cu știință de carte pentru care desprinderea de obște reprezintă o dramă existențială. Unii cercetători consideră numele și toponimicul gepide 183, însă fără bază științifică. Ca de fiecare dată în denumirea eroilor săi pentru Slavici lucrurile sunt mai simple decât par. El optează pentru Manea, o variantă frecventă și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu sine, cu celălalt, cu ceilalți și din nou cu sine pentru a găsi, în final, liniștea și împăcarea alături de soțul și de copilul său. Ea urcă o Golgotă în piscul căreia nu cunoaște sacrificiul suprem, ci maxima gratificare a obștei care o consacră ca model pentru puterea de a rezista, de a răbda și de a răzbi în numele iubirii ei. Ce reprezintă oare toate aceste momente ale unei existențe, dacă nu trepte ale ascensiunii unui caracter spre desăvârșire?! Și ce
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
În Trupul și Sângele Său, căci L-a trimis ca să ne asume. Sfânta Împărtășanie Îi unește pe credincioși cu Mântuitorul Iisus Hristos, dar Îi unește și Între ei prin aceeași credință și prin dragoste creștinească; ei sunt una și aceeași obște creștinească În fața aceluiași sfânt altar, Împărtășindu-se de toate darurile dumnezeiești din unul și aceiași potir. Nu este numai o Taină, ci și o jertfă reală, nesângeroasă, adusă lui Dumnezeu, Jertfa trupului și a sângelui lui Iisus Hristos. Același Hristos
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
Foarte adesea reprta: ”sunt stăpân de sclavi, imperator al soldaților, dar princeps al celorlalți cetățeni”. Își exprima de asemeni dorința, de câte ori se ivea prilejul, să trăiască și să domnească atâta timp căt va fi în stare să fie de folos obștei. Pe senatorii sărăciți, care din această cauză nu mai voiau să facă parte din ordinul senatorial, i-a ajutat să-și refacă averea. Tot ceea ce dăruia cuiva trebuia să fie numărat imediat sub ochii săi. Din experiență știa că pe
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
niciodată nedând impresia de convenție desuetă. Era frumos în ordinea scrisului, în acest echilibru rar de invenție modernă și de plenitudine a unui fond tradițional. Dar era frumos cu această responsabilitate a unui ins care știa că frumosul este al obștei și nu numai al unui rând de vieți ci al celor care vor veni după noi.” Dintr-un sentiment de pudoare lesne de înțeles, Șerban Cioculescu nu-și exprimă deschis sentimentele pe care le nutrește față de memoria marelui său prieten
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în timpul campaniei, un avion a survolat Dodeștiul atât de aproape, încât mulți au crezut că izbucnise vreun război. Era pilotat de unul din frații Negrescu, dodeștean, care venise să facă fotografii din timpul lucrărilor la obiectivele socio-culturale, începute pentru binele obștii. Când noi eram la Dodești, învățătorii reciteau împreună cu noi scrisorile ușor îngălbenite din caseta de corespondență. Pe peretele dinspre apus, în camera înaltă și răcoroasă, „de musafiri”, unde noi înșine am fost găzduiți, aveau înrămate portretele celor doi, Maria Mohor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
coperte groase, negre, ușor roase pe la colțuri, pe care o păstra învățătorul Toma Codreanu și-n care erau semnături celebre ale participanților la campania de cercetare. Cu aleasă mândrie ne arătau Căminul cultural, „podul mare” sau vorbeau despre inaugurarea Casei Obștei, despre echipele de surori medicale inițiate de Maria Mohor, de fundația băii comunale, toate lucrate de echipele studențești cu ajutorul nemijlocit al sătenilor, în frunte cu ei, dascălii satului - Janeta și Ioan Ionescu Ce-mi mai aduc aminte? Gestul larg și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
acea arie culturală latină și europeană căreia poporul român îi aparținea prin rădăcini etnice și așezare geografică. U. românesc, care la vârsta lui barocă impune printr-un civism relevabil (u. civic cu conceptele lui predilecte, „politiia”, „fapta bună”, „folosul de obște” - transformate în criterii de validare - a fost definit de Mihai Berza și apoi remarcabil descris de Virgil Cândea și de Alexandru Duțu), scoate în evidență aplecarea celor care l-au promovat și practicat spre gestul militant, către demersul angajant și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
nedisimulată mândrie hudeștenii îți prezintă cea mai veche școală a satului, îndatorată legatului testamentar (26-I-1857) a hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu. Un istoric al școlilor din satele comunei Hudești constată ridicarea unora dintre acestea, în ultima jumătate de veac prin eforturile obștei țărănești din localitate; nu odată sătenii, nemulțumiți de tergiversările oficiale din an în an, puneau mână de la mână șiși construiau modestele lor localuri de școală la fel cum ei înșiși își ridicau bisericile. Adunau cu greu materialele contribuind financiar, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranilor. Și totuși nu putem trece cu vederea faptul că la Hudești(Lupeni) exista o școală primară încă de la 1841 pe cheltuiala boierului Iordache Costache BodurLățescu. Populația comunei Hudești în anul 1930 comparativ cu 1912 pe sate în comună existau: obștea de arendare a pământului, cooperativa de consum, cooperativa de măcinat, societatea de cumpătare(economii), fabrica de spirt, grădini de zarzavat, infirmerie și o mare gospodărie agricolă a proprietarului moșiei. Teritoriul comunei se află într-o regiune deluroasă, acoperită în bună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă pentru țăranii din Hudești , ideea înființării unei bănci populare și a obștei agricole sătești, a găsit un larg ecou în rândul țăranilor. Ca și în alte părți din țară, intelectualii satelor din comună și-au adus un aport deosebit în această direcție. Inițiativa înființării băncii populare de credite a aparținut învățătorului Ioan
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
credit Alexandru Ioan Cuza cu sediul în satul Lupeni, din centrul Hudeștilor. Inițial din consiliul de conducere al băncii populare au făcut parte Ioan Alexandrescu, Ion Cozmolici, Th. Antochi, preotul Dumitriu și alții. In aceeași perioadă a luat ființă și obștea agricolă sătească condusă tot de către învățătorul Ioan Alexandrescu. Din consiliul de conducere au făcut parte preotul Dumitriu, săteanul Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]