4,294 matches
-
a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și tradiționale tratau acest aspect. Tradiția și folclorul nostru (și nu numai), consemnează prin numeroase datini și obiceiuri existența unor adevărate instituții premaritale care pregăteau adolescentul din perioada timpurie pentru viața de familie. Aceste instituții se organizau ad-hoc la nivelul obștei, erau atent supravegheate și constituiau o adevărată școală de caractere și ținută morală. Aici pregătirea dura ani de zile, iar tânărul sau tânăra căpăta noțiunile de bază privind: viața de familie, rolul bărbatului, rolul femeii, raporturile dintre ei, locul nașterii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ritualurile și obiceiurile care acompaniau fiecare moment În evoluția tânărului În drumul său către căsătorie, toate cu adânci semnificații educative. Depășirea vârstei optime pentru căsătorie de pildă (20 ani la fete și 25 ani la băieți), era aspru sancționată de obște prin epitetul de fată bătrână sau flăcău tomnatic, care era similar cu incapacitatea celui sau celei În cauză de a-și Îndeplini destinul. De aici și statutul social al celor În cauză, deloc de invidiat. Comunitățile rurale păstrează Încă multe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cerească de neînchipuit. Referindu‑se la focul necazu‑ rilor care Încearcă sufletul celui credincios, literatura patris‑ tică ne mai pune În atenție următorul paralelism : la fel cum pe cârmaciul de corabie Îl Încearcă furtuna, pe atlet arena, pe comandantul de obști războiul, așa pe mărinimos Îl vădește nenorocirea, iar pe creștini Încercarea. „Trebuie să fim La originile bolii 27 recunoscători lui Dumnezeu atunci când ne face părtași la bunătățile Sale dar nu trebuie să ne supărăm nici când El nu ni le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cei Întristați o bunătate și o dreptate deplină”89. Același Sfânt Părinte sfătuia ca fiecare să facă din ceea ce‑i strădanie generală problema sa personală și să fie Încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 90, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”91. IV.5. Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zilele noastre, Sfântul Cuvios Ioan Iacob Românul de la Neamț, zis și Hozevitul (1913‑1960), cu metania din Mănăstirea Neamț, care s‑a nevoit 24 de ani În Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și În pustiul Hozeva, avea În obștea Sfântului Sava ascul‑ tarea de bibliotecar și de infirmier. Noaptea lua parte la biserică, se ruga la chilie și Îngrijea marea bibliotecă a mănăs‑ tirii, iar ziua era infirmier și Îngrijitor de bolnavi la bolnița din incintă. Cerceta pe călugării
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
arginți până la sfârșitul zilelor sale. I s‑a dat numele Filoteu. După cinci ani, fratele Filoteu a trecut la viața cea veșnică. Vom mai istorisi Încă o minune din timpul stăreției părin‑ telui Sava. Un nou călugăr s‑a alăturat obștii monahale a Sfântului Pantelimon. Numele lui era Azarie. Prin faptele sale și prin lipsa lui de zel, era instabil În decizia lui de a‑l servi pe Dumnezeu ca monah. Pe baza inconstanței sale, diavolul era convins să‑l Întoarcă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Manifestarea gospodăririi resurselor naturale lipsește cu desăvârșire. În ultimii 24 de ani, cimitirele au fost acaparate de niște afaceriști, care încasează sume de bani din ce în ce mai mari, pentru a permite îngroparea unui cadavru uman, a unui mort. Înainte, cimitirele erau ale obștii. Toți morții erau îngropați în pământ, fără taxă. Se respecta circuitul natural al materiei. Acum moartea unor oameni este utilizată ca un pretext de a mulge sume de bani, fără limită, de la urmașii celor decedați, sub pretextul pomenirii morților, deși
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
de muncă. Mai bine zis, două locuri de șezut pe scaun, rezervate clientelei politice sau relațiilor de nepotism. Utilitățile necesare și salariile sunt suportate de la buget, din taxele și impozitele încasate de la populație. Această industrie a muzeelor este întreținută de obște, căreia i se cere să rabde, să strângă cureaua, că este criză, doar pentru cei mulți, din care unii sunt analfabeți. Mediocritatea laudă și prezintă publicului pseudovalorile lor contemporane. Există a fetișizare subiectivă a valorii unor obiecte. În mod subiectiv
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
ales dup] „convertirea” lui Constantin, cum se spune de obicei - nu se știe în ce m]sur] folosea creștinismul că pe o arm] în luptele sale politice -, a condus la reacția dur] a P]rinților deșertului și apoi la începuturile obștei c]lug]rești și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
transmiterea unor cunoștințe despre om, natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Îndemnați ca fieștecare, cu cât va putea, să să străduiască a da ajutorință În bucate și În ovăz, ca așa și cu acel prilej să-și dovedească credința sa către Împăratul și tragerea inimii spre mișcarea Înainte a folosului de obște. Sentimentul colectiv pe a cărui activizare se mizează aici este patriotismul dinastic, exprimat prin loialitatea și fidelitatea față de „țară” și mai ales față de Împărat. În textele adresate țăranilor, factorul etnic sau național este, În general, neglijat, apreciindu-se, probabil, că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fără substrat național omogen, dar puternic semnificată și „concretizată” prin persoana Împăratului și prin loialitatea față de acesta. De asemenea, ca factor de coeziune socială Împotriva agresiunii externe, se propune conceptul tipic iluminist al binelui și interesului general, al „folosului de obște”, precum și ideea unei solidarizări a entității naționale În fața pericolului străin care ar amenința-o. Fără Îndoială că aceste teme de factură ideologică ale propagandei austriece antifranceze vizau, În primul rând, un nivel superior mentalității țărănești. Există Însă anumite elemente ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
jurământul ca domn constituțional C) apare “Așezământ politicesc” semnat de Simion Marcovici a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) forma de organizare specific spațiului românesc a fost obștea sătească B) Andrei al II- lea acordă privilegii sașilor C) comuniștii români susțin teza cu privire la dreptul de autodeterminare al popoarelor a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 28) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
poate explica rezistența în fața mongolo-tătarilor prin adăugarea la cetele lui Dragoș a unui singur locuitor și acela stăin de locuri și de limba țării. Dimpotrivă, pare mult mai plauzibilă părerea că la trecerea pe valea Moldovei, Dragoș să fi întâlnit obștile țărănești din Ocolul Câmpulungului, din Vama, din Humor și pe sașii de la Baia, viitoarea „capitală” voievodală. Pe de altă parte, nu avem nici o dovadă că populația românească din arealul Obcinilor ar fi coborât din partea de nord, din teritoriile Ucrainei actuale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Moldova, mongolo-tătarii să fi stabilit un punct de vamă pentru trecerea în Transilvania. În vremea stăpânirii tătărăști asupra teritoriului Moldovei, satul care exista la confluența râurilor amintite, așezat pe terasa inferioară, lângă ape, și deci, supus deselor inundații, era o obște sătească, cu o organizare proprie, specifică. Această comunitate plătea către stăpânitorii vremelnici, așa cum procedase și în secolele anterioare, un tribut, o dare prin care era întreținută garnizoana de la punctul de vamă. Posibilitatea ca acest punct de vamă să fi existat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
atribuții multiple, în principal administrative. De asemenea, cu rol de reglare a raporturilor dintre locuitorii satului, de păstrare a datinilor și obiceiurilor, era sfatul bătrânilor, numiți în documente „oamenii buni și bătrâni”. Această formă de organizare, bazată pe solidaritatea membrilor obștii, se constituia ca celulă economică, fiind preocupată de asigurarea trebuințelor materiale proprii, cât și pentru întreținerea elementelor dominatoare, pe care stepa le-a deversat în spațiul etnic românesc. În acest stadiu de evoluție a fost găsită așezarea care se va
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că satul Vama ar fi fost întemeiat de locuitorii veniți din Maramureș, odată cu voievozii întemeietori, deși, în decursul timpului s-au mai adăugat și locuitori veniți din alte locuri, chiar din Maramureș, dar aceștia s-au adăugat nucleului inițial al obștii sătești de la confluența Moldoviței cu Moldova. Cert este că, la începutul secolului al XV-lea, domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, emite la 18 octombrie 1408 un privilegiu comercial pentru negustorii din Liov-Polonia, care mergeau cu mărfurile în și din Transilvania
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în matca lor ancestrală, au simțit nevoia să se delimiteze, să se structureze și să se organizeze singure, în absența unei autorități statale care întârzia să apară. Nevoia de delimitare și orientare i-a determinat pe vechii locuitori, organizați în obști sătești, să dea nume munților, dealurilor, văilor și apelor, dar și satelor, care „e de presupus că numele satelor premoldovene au fost mai ales toponimice geografice” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 38. footnote>. În absența altor categorii de documente, toponimia
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în documentele de dinaintea secolelor al XIV-lea - al XV-lea „cu nume fixate, cunoscute”, altele fără nume fixate, indicate după ape și după foștii juzi sau stăpâni sau după juzii de la data emiterii documentului. „Ultimele sate sunt noi, unele din obștea în curs de formare” <footnote Ibidem. footnote>. Dacă judecăm după actele emise de cancelaria domnească a lui Alexandru cel Bun care, așa cum am arătat anterior, ar rezulta că „satul care este la vamă” și apoi, cu precizarea făcută de Ștefan
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
antropografice, în Suceava, Anuarul Muzeului Județen, VIII, 1981, p. 199-228. footnote>. Odată cu defrișarea, satul „este reprezentat nu numai de vatra așezării, ci și de întregul teritoriu aparținând de acesta și aflat cu destinațiile cele mai diverse, în utilizarea permanentă a obștii sătești” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. De pe prima terasă a râurilor Moldova și Moldovița lăzuirea și locuințele au urcat în zona fânațelor, a altitudinilor cuprinse între 775 - 875 m., apoi a măgurilor defrișate, unde s-au construit așezări sezoniere și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care nu la spunea nimic și, crezând că e vorba de colibă, au menționat și s-a notificat în hartă Pârâul Colibelor, dar nu au greșit atunci când a fost vorba de denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
denumirea Pârâul Arșițile Iepei. Într-o lucrare dactilografiată, „Pădurea obștei Vama”, Planul de amenajament pentru deceniul 1923-1932, aparținând lui Grigore Sârbu, Cernăuți, mai 1923 <footnote Lucrarea se află în arhiva Ocolului Silvic Vama. footnote>, care conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila, cu nr.39, însă nicăieri nu-i menționată existența La Gura Pârâului Colibelor <footnote Harta din lucrarea lui Grigore Sârbu, Pădurea Obștii Vama, corectează eroarea din Harta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
conține și harta cu pădurile obștii Vama, se menționează un pârâu Cobila și o parcelă numită la fel, Cobila, cu nr.39, însă nicăieri nu-i menționată existența La Gura Pârâului Colibelor <footnote Harta din lucrarea lui Grigore Sârbu, Pădurea Obștii Vama, corectează eroarea din Harta cadastrală întocmită în 1785. footnote>. Cât privește locul denumit „Păscătura Vămenilor”, în opoziție cu „Fânațele Câmpulungului”, arată locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari la păscut, fără oi și cai, care, după cum arată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]