8,125 matches
-
Albert deslușește figurile a trei tineri. Doar doi dintre ei au, cât de cât, spațiul necesar să scormonescă molozul și să-l înlăture. Al treilea nu poate decât să-i susțină încurajându-i, așteptând să trecă în locul celui care va obosi mai întâi. Cât despre femeie, nici nu poate să-i deslușească trăsăturile. Nu poate să rețină de pe chipul ei decât desnădejdea, spaima rămasă încă din momentele în care pământul s-a zguduit, imploarea, în amestec cu speranța că va fi
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
-și însuși, ceea ce dosiseră alții. S-a înălțat mult deasupra coamelor cailor, ridicându-se în piciore în căruță, avînd ca sprijin pentru mâini doar hățurile. Trăsese căruța lângă grămada de coceni reconfigurată de Comănescu. L-a zărit. Dormea somn adânc, obosit de căutările drumului celui mai ferit, cel mai sigur, obosit de frământările gândurilor. Nechifor a avut o tresărire vecină cu spaima realizând că ar fi putut fi împușcat la fel ca și comandantul de pichet. Din căruță s-a aruncat
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
coamelor cailor, ridicându-se în piciore în căruță, avînd ca sprijin pentru mâini doar hățurile. Trăsese căruța lângă grămada de coceni reconfigurată de Comănescu. L-a zărit. Dormea somn adânc, obosit de căutările drumului celui mai ferit, cel mai sigur, obosit de frământările gândurilor. Nechifor a avut o tresărire vecină cu spaima realizând că ar fi putut fi împușcat la fel ca și comandantul de pichet. Din căruță s-a aruncat asupra lui. Instinctul l-a îndrumat să vizeze arma acestuia
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ASTA-I REALITATEA!... Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu vreau să mai postez tot poezie și-astă seară. Parcă-am și obosit de propriile-mi versuri !... Chit că, spunând aceasta, toți poeții mă omoară, Dar știu, măcar pe cititori, îi cruț de... stress-uri !!! Și-apoi... am înțeles un lucru ce-i lesne de-nțeles: Nu te-aștepta apreciat de către scriitori ! Până și
ASTA-I REALITATEA!... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365530_a_366859]
-
reținut ideea. Taxiul i-a lăsat pe faleză, unde au preferat să se plimbe, să admire Dunărea și navele care circulau. Puteau să se oprească să se odihnească pe o bancă sub un castan când soarele devenea prea supărător sau obosea mama sa. Lui Mircea nu i se părea nimic schimbat în oraș. Doar prin cartiere se deschiseseră peste tot șantiere pentru că se ridicau blocuri de locuințe, unul mai urât ca celălalt. Parcă erau niște chibrituri. Spera ca centrul orașului să
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
o cofetărie de ani de zile. - Vezi, și tu ziceai să stai acasă să comentezi neglijența lui papa față de menajeră. - Eram supărată pe el că a lăsat atâta dezordine în cele câteva zile cât am lipsit. - Mamă, venea și el obosit de la spital, după gardă sau operații dificile. Crezi că-i mai ardea lui să-și așeze pantalonii pe umeraș sau halatul în cuier? Dorea să scape de ele cât mai repede și să se culce. Poate nici să mănânce nu
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
apăruți din Lumină,/ Te caut în Cer și Te caut în tină./ Caut în țărmul ce se scufundă,/ Caut în moarte și caut în nuntă. / Caut în tot și caut în toate,/ în puritate-n crediță și în păcate./ Și obosită de-atâta căutare,/ Caut odihnă în căutare./ Ești Cel ce ești și Cel ce va veni,/ Ești tot ce mă poate surpa sau zidi,/ Ești plinul ce umple golul din mine,/ Ești sensul cuvântului Bine).// Nu te-aș căuta dacă
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
celuilalt. Când ai venit în pustie și trăia în chilia Hozeva bătrânul făcea aceiași milostenie cu cei nevoiași. Pleca pe drumul care duce de la sfanțul rău Iordan la Ierusalim, luând cu el pâine și apă. Și ori de câte ori vedea pe cineav obosit de drum, le purta poverile până la Ierihon. Și-l puteai vedea plin tot de nădușeala, purtând uneori în spate o sarcină mare, iar alteori ducând pe umăr pe câte un copil. ba câte odată chiar și doi. Alteori se așeza
LIVADA DUHOVNICEASCA (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365067_a_366396]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > RAM PA PA PAM... Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Oricât de interesat aș fi de documentarul ce mi se desfășoară în fața ochilor, ecranul televizorului mă obosește. Trag de ochi cu disperare, nu de alta dar curînd, curând urmează ,,felia,, de publicitate, între noi fie vorba, dacă pui cap la cap toate aceste felii ar ieși cât un întreg... Nu asta mă deranjează ci cu totul altceva
RAM PA PA PAM... de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365160_a_366489]
-
Albert deslușește figurile a trei tineri. Doar doi dintre ei au, cât de cât, spațiul necesar să scormonescă molozul și să-l înlăture. Al treilea nu poate decât să-i susțină încurajându-i, așteptând să trecă în locul celui care va obosi mai întâi. Cât despre femeie, nici nu poate să-i deslușească trăsăturile. Nu poate să rețină de pe chipul ei decât desnădejdea, spaima rămasă încă din momentele în care pământul s-a zguduit, imploarea, în amestec cu speranța că va fi
EVOCARE de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365177_a_366506]
-
te-a făcut să crezi una ca asta? - A fost și Sandu pe aici. Lui i-am spus unde și cum să sară. - Și a sărit? - Nicicum; a plecat să se bălăcească în apa până la genunchi. Sărim? - Sărim! - Iuhuuuu..... * - Am obosit, eu mai stau la soare. - Mie mi-e foame! Merg să caut niște corcodușe. - Nu mai găsești; le-am halit noi. - Poate în desiș, unde este mai greu de pătruns.... - Pe acolo sunt șerpi! - Ți-e teamă că am să
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
iernii? Oare acestea să fie nuanțele regretelor, ale durerii? A revenit la locul de tabără dar nu a apucat să se așeze. - Îmi arăți și mie locurile care te-au încântat atât de mult? - Desigur, cu cea mai mare plăcere... Obosită în cele din urmă Erica s-a rezemat de un copac. S-a aplecat asupra ei să o sărute. Și-a ferit capul. Acesta a fost începutul. Peste câțiva ani același gest se va repeta, marcând sfârșitul. În acești ani
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
durerea ce-o avea. Apoi lângă poarta stânei Creștinește i-a-ngropat Și, lăsând slobodă turma, În cei codri a intrat... ............................ Dragii mei, am o rugare Că poveste n-am sfârșit: Să-mi aduceți o bardacă De vinars c-am obosit Și o țâr’ de-mbucătură Foamea să mi-o ostoiesc Ca povestea, mai departe, Vouă să vi-o povestesc. (va urma) Leonid IACOB Referință Bibliografică: poveste de Sântilie / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 933, Anul III, 21
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
Și știu că inima-ți vibrează Cum ani de-a rândul ne-ai păzit Și ai dormit, cu mintea trează. Ca ieri toți cinci, copii eram Iar tu munceai ca furnicuța . Noi ne jucam, nu ne gândeam, Dacă n-a obosit măicuța. Cum ne hrăneai, doar tu știai, Cu un borș plin cu zarzavaturi Și niciodată nu-așteptai Nici laude, nici multe sfaturi Au trecut anii și-am crescut Și am plecat de lângă tine Dar locu-n care m-am născut Și chipul
MĂICUŢA MEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364852_a_366181]
-
cumplit de somn. Și nu mă pot nelămuri ce-i în neregulă cu mine Dorm în pantofi și în rochiță, durându-mă șosetele, în autobuz citind o carte adormită. O lamă de văpaie mă termină de durere. Mă plictisesc să obosesc și invers. SATURARE Îmi țâșnește inima, Oja-mi sare și dispare. Se sfarămă mijlocirea Și tresar din ceas în gând În inimă-mi rămâne-un strop de saturare Și lumina-mi sfâșie laminarea. Mă scapă de nădejde Și devine cuviincioasă
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
aceleași tabieturi, aceleași gusturi, sau unele complementare, aceleași „apucături”, care, după zeci de ani, înveșnicesc căsnicia într-o rutină care nu mai poate fi pusă la îndoială. Unde au dispărut gingășia, drăgălășenia, tandrețea, amabilitatea de altădată? Nici nu se mai obosesc să-și spună unul altuia „bună ziua” și „mulțumesc”. De declarații de dragoste, nici vorbă, ele au fost în urmă cu 30-40 de ani, acum nu-și mai au rostul. Principala grijă devine mâncarea și medicamentele. Există însă și perechi de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364921_a_366250]
-
01 septembrie 2013. CLIPA PENTRU TINE de Florența KAPPEL Simt mirosul teilor înfloriți, vântul îmi răcorește fața, și mă face să simt că plutesc, iar zumzetul albinelor, îmi dau curajul să merg mai departe! Îmi este greu, trupul îmi este obosit, dar mai mult decât atât, sufletul este cel care are nevoie de ajutor. De unde să-l iau? Unde să strig? Acum când liniștea de pe stradă ar putea fi tulburată de durerea mea? Nu pot și nu am dreptul, să tulbur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
binecuvintez aceste clipe ... Citește mai mult CLIPA PENTRU TINEdeFlorența KAPPELSimt mirosul teilor înfloriți, vântul îmi răcorește fața, și mă face să simt că plutesc,iar zumzetul albinelor, îmi dau curajul să merg mai departe! Îmi este greu, trupul îmi este obosit, dar mai mult decât atât, sufletul este cel care are nevoie de ajutor.De unde să-l iau? Unde să strig? Acum când liniștea de pe stradă ar putea fi tulburată de durerea mea?Nu pot și nu am dreptul, să tulbur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi forța de a merge mai departe. Am obosit trăind doar cu amintirile mele prăfuite peste care arunc uneori câte o lacrimă. Aș vrea să plec dincolo dar nu am curaj și îmi este teamă că singură nu voi găsi drumul spre Paradis. Îngerul nu va veni să mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi forța de a merge mai departe. Am obosit trăind doar cu amintirile mele prăfuite peste care arunc uneori câte o lacrimă. Aș vrea să plec dincolo dar nu am curaj și îmi este teamă că singură nu voi găsi drumul spre Paradis. Îngerul nu va veni să mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi forța de a merge mai departe. Am obosit trăind doar cu amintirile mele prăfuite peste care arunc uneori câte o lacrimă. Aș vrea să plec dincolo dar nu am curaj și îmi este teamă că singură nu voi găsi drumul spre Paradis. Îngerul nu va veni să mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi forța de a merge mai departe. Am obosit trăind doar cu amintirile mele prăfuite peste care arunc uneori câte o lacrimă. Aș vrea să plec dincolo dar nu am curaj și îmi este teamă că singură nu voi găsi drumul spre Paradis. Îngerul nu va veni să mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CINE MUNCEȘTE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Cine muncește! Cine muncește zi de zi, Desigur nu va obosi! Cine muncește zi și noapte, Se strecoară printre arte. Unii scriu și poezii, In orele nopții târzii. 23 septembrie 2006 *** cât costă un ou? oare cât costă un ou dacă-l iei cu leul nou? este fără importanță nu are
CINE MUNCEŞTE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364999_a_366328]
-
NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 428 din 03 martie 2012 Toate Articolele Autorului Continuare "CONTRACTUL CU DRACU" Înspre larg; s-a rătăcit... Dracu-o vâslă a scăpat. - Să nu spui c-ai obosit?... Drac nebun și-mpelițat! Dacă merg pe mâna ta... Unde-i malul, necurate? Ah! barca-ntruna apă ia... Vâră-ți coada și n-o scoate! Stai în gaură cu ea! Vrei la apă să mă bagi? Vâsla o scăpași, belea!... Cu
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > LA UȘA INIMII TALE.... Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2108 din 08 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului La ușa inimii tale, acum când am poposit, Ti-am cerut să-mi dai cazare, eram obosit, De astă dată, se pare că tu nu m-ai înțeles, Mi-ai făcut fițe și..... m-ai salutat din mers. Draga mea stimată, iubită și frumoasă doamnă, S-au dus acele zile, pe care le aștept de la tine, Să
LA UȘA INIMII TALE.... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366431_a_367760]