100,485 matches
-
vor fi demiși, nu vor mai ieși pe scenă, cu începere din ziua de miercuri a acestei săptămâni. *ROMÂNIA LIBERĂ e specializată pe corupția din Constanța, fără a uita să dea și Bucureștiului porția cuvenită, iar de curând s-a ocupat și de fiul primarului din Giurgiu. *Corupției îi urmează violența de tot felul - crime, răpiri, violuri sau tâlhării - atât de bogat reprezentată, încât, uneori, ele nu mai încap pe prima pagină a ziarelor NAȚIONAL, EVENIMENTUL ZILEI sau mai nou apărutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
București), păstrătorul tuturor sigiliilor, al arhivelor și întocmitorul (cu o scurtă pauză, cînd l-a înlocuit A.D. Xenopol) proceselor-verbale ale ședințelor Societății, cel ce redacta invitațiile pentru banchetele anuale și aniversare ale Junumii, spiritul ei managerial. Aceasta deși în Junimea ocupa poziții modeste, și el recunoscînd în Titu Maiorescu pe spiritus rector, cel ce, de fapt, avusese ideea întemeierii Societății (cum reiese dintr-o scrisoare a criticului către sora sa Emilia din martie 1864). Dar, încă o dată, cu tot rolul proeminent
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
a fi solidar cu tine însuți, de a nu renunța la scopul pe care ți l-ai propus în viață. Aș fi putut găsi justificări pentru o altă atitudine, invocînd necesitatea lecturilor, a relațiilor omenești, a creației. Chiar posteritatea se ocupă mai puțin de evenimentele vieții, distingînd, înainte de toate, valoarea înfăptuirilor cărturărești. Oare este mai importantă satisfacția de a scrie și publica, sau conștiința demnității? Unii s-au întrebat desigur: ce este această demnitate? Aș răspunde: fidelitatea față de tine însuți, fără
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
a următoarelor instituții (toate scrise cu majusculă, probabil pentru intimidarea cetățeanului!): "Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere", "Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională", "Agenția Națională pentru Dezvoltare". Trei agenții care, fiecare pe parcela sa, se ocupă de dezvoltare! Probabil din această cauză sunt cefele funcționarilor noștri publici atât de ... dezvoltate! La ce folosește o "Agenție Națională de Presă - Rompres", finanțată gras, douăzeci și patru de miliarde și șase sute de milioane, într-o țară în care există o puzderie
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor"! în ce-a constat activitatea de până acum a acestui oficiu (de nu e cumva o invenție de ultimă oră!) nu cred că știu nici șmenarii! Dacă tot ne-am hotărât să ne ocupăm de astfel de chestiuni delicate, n-ar fi fost mai normal s-o facă "Ministerul de Interne"? Sau chiar "Finanțele"? Nu de alta, dar, șmecher nevoie mare, dl. Remeș alocă propriului minister bani în două rânduri. O dată la capitolul "Ministerul
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
pe al lui. În încercarea disperată de a scăpa din mreaja chipului mereu multiplicat, ca într-un coșmar, fata acoperă oglinzile. Cum facem și noi, cei care nu sîntem (sau poate că sîntem) de hîrtie, în încăperile pe care le ocupă morții. Și astfel, deși încă vie, ea e moartă.Gestul fetei e un gest suicidar, deși ambiguu. Căci acel chip din oglindă e al povestitorului, nu e al ei. Iar privirile lui, care o bîntuie fără odihnă, sînt acelea care
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
că n-o mai cred. Cu alte cuvinte, ce post de televiziune continuă să fie obiectiv după această afacere a firului roșu? Evident că cel neatacat, adică Antena 1. Dacă ne amintim însă, primul post de televiziune care s-a ocupat de afacerea firului roșu a fost chiar Antena 1, la un talk-show. Și să nu uităm că acest post t.v. aparține d-lui Voiculescu, președinte al PUR, partid care a stabilit o alianță preelectorală cu PDSR-ul. Ar fi
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
și de astăzi ("maghiarii sprijinesc pasivitatea și a radicalilor și a moderaților"). Jurnalul e aglomerat de note de lectură pe marginea gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în aprecieri, neînduplecat în opțiunile sale mai vechi, deși, acum, nu mai ocupa roluri în conducerea luptelor politice. Dna Anca Sârghie nu va putea fi nicicînd îndeajuns elogiată pentru fapta de a fi editat, prima oară, jurnalul lui N. Cristea, însoțindu-l de un substanțial studiu introductiv. A adnotat util jurnalul, în note
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
să scriu o istorie contrară: povestea unei fete din marele oraș care vine să trăiască la țară, în regiunea de munte. Dacă nu am scris încă această poveste a subiectelor mele nescrise, a fost pentru că nu am vrut să mă ocup prea mult de autobiografie. Deși experiența personală intră în operă, ea este ascunsă de ficțiune, nu e vizibilă. Mi-am zis totdeauna că a scrie în mod direct confesiuni, nu ține de proza literară. Ai fi avut posibilitatea să-ți
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
se dădea importanță, ei corporalizînd în bună măsură mișcarea lirică și recoltînd aprecieri măgulitoare (e de ajuns să menționăm că pentru Titu Maiorescu, în 1872, Samson Bodnărescu era: "Al treilea poet șdupă Alecsandri și Eminescuț care credem că merită să ocupe atenția publică", criticul exprimîndu-și dezagreabila surpriză că producțiile literare ale lui Bodnărescu "par a fi trecute fără aprețiare dreaptă, poate fără nici o aprețiare"). E vorba, prin urmare, de un etaj, odinioară impozant, al veiții literare, ai cărui locatari scăpătați au
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Rodica Zafiu Între mijloacele de derivare care continuă și astăzi să fie productive în registrul popular și colocvial al limbii române, sufixul -os ocupă un loc special. Sufixul - moștenit, dar întărit și ca urmare a adaptării fonetice și morfologice a unor împrumuturi culte (latinisme sau corespondente romanice moderne) - produce adjective, pornind mai ales de la substantive, în baza unei atribuiri sau a unei comparații. Îl
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
Cînd am întrebat, ni s-a spus că formele de angajare s-au încurcat. Așa a mers treaba pînă în august 1959, cînd Mihail Petroveanu, redactor șef adjunct al gazetei, ne-a mărturisit că nu vom fi angajați. Aurel Mihale, ocupînd, atunci, și funcțiunea de director general al editurilor, și aceea de secretar al Uniunii Scriitorilor, responsabil cu Cadrele, se încăpățîna în argumentul că el nu-și poate pune semnătura pe formele de angajare la Uniunea Scriitorilor a doi inși pe
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
autohtonă, că se trezește că trebuie să scrie despre alta. Și dacă mai punem la socoteală că o criză poate da în alta, și mai și, avem o imagine a țintelor în care trebuie să tragă jurnalistul pentru a se ocupa de tot ceea ce e criză politică în România. Sau criză de timp, cum e aceea în care se află guvernul care trebuie să ajungă la înțelegere cu tot ce e punct de vedere reprezentativ în România, înainte de a trimite Uniunii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
vedea supărarea PDSR față de PNȚCD, consistent prezentată în presă. Dar și replica partidului lui Ion Diaconescu față de aceste acuzații. * Asta e o criză de-a dreptul mică față de scandalul Babiuc, metamorfozat în problema scuzelor lui Traian Băsescu, istorie care a ocupat mai multe zile capul de afiș al ziarelor, ca și cum în România ar fi urmat să se producă vreo ruptură ontologică din cauză că PD-ul nu l-a mai vrut pe dl Babiuc la Apărare, iar negocierea acestei chestiuni de algoritm, devenită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
acea viziune totală a existenței care este metafizica", subliniind că "metafizica nu duce la mîntuire, cum ar duce, de pildă, experiența religioasă; ea duce numai la împăcare". Sau, în altă parte: "Domnilor, metafizica este, în ultimă analiză, știința care se ocupă cu studiul transcendenței. Această transcendență însemnează, propriu-zis, exact același lucru ca și metafizica. În același fel în care ceea ce este dincolo de existența fizică se numește metafizică. Tot ceea ce este dincolo de această realitate a experienței mele se numește transcendență. Cea mai
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
altora, ci doar pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune în valoare tendințele literaturii române contemporane (Carmen Mușat: Modernitate și postmodernitate - tensiunea dialogului, Adrian Oțoiu: Principiul dicționarului, Mircea Țugulea: O istorie retrospectivă ș.a.) și articolele despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
trebuia să-i fiu interpret.) Cunoșteam mai de mult acele cabine. Grele, baroce, de nuc poate. Rezonanța confesiunii să fie mai mare, să fie auzită pînă la Tatăl ceresc și pînă la sfinții săi oricît de distrați ar fi ori ocupați cu rugăciunile. Pe unele cabine scria că poți să te spovedești în engleză, în franceză, în germană, în ce vrei. Nu știu de ce V. o alesese tocmai pe aceea pe care scria , care era pe spaniolă, spaniolii fiind cei mai
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
decât să prezinte neutru, expozitiv, ideile altora, respectiv ale d-lor Randolph L. Braham, profesor la City University din New York, și George Voicu, conferențiar la Facultatea de științe politice din București, care, în Les Temps Modernes (nov.-dec., 1999), se ocupă de "existența unor asalturi revizioniste, populiste și antisemite în Ungaria și România, dar și de rezistența opusă acestora de o bună parte a intelectualilor celor două țări". Trebuie spus limpede că neutralitatea d-lui Reichmann, în caz că ar invoca-o, este
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
să înțeleg niciodată. Mă gândesc totuși că altă comparație ar fi fost încă și mai plină de semnificații dramatice: aceea dintre destinele unor Sebastian și Fundoianu. Primul, la București, a îndurat ce a îndurat, celălalt, prins de război în Parisul ocupat de nemți, a sfârșit în camera de gazare. Nu pot de asemenea să înțeleg în ce fel a devenit dl Nicolae Manolescu antisemit și a periclitat aderarea României la structurile europene, cum s-a afirmat, făcând analogia între Holocaust și
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
șase mîini paciente și integre, șalul (ei) lung, ca o greșeală. E ceea ce, în ocurență, fac eu însumi, urzind, bătînd, de-a lungul și în lat, în strînse, de(n)se linii, o țesătură Culegerea de texte de care ne ocupăm stă sub semnul morții muzelor. Celebrul șal al Isadorei Duncan, care i-a provocat sfîrșitul, îi oferă titlul, după cum o altă inspiratoare eseniniană, Galina Benislavskaya, se vede celebrată postum într-o veritabilă baladă cu ritumuri alegru-macabre: Cînd amor nu mai
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Negoițescu este organicitatea devenirii criticului Lovinescu - totul trebuie demonstrat din aproape în aproape, cât mai aplicat pe text. Sunt urmărite cele mai mici variațiuni, importanța lor fiind demonstrată convingător. Foarte interesant este capitolul "Arta criticului", unde un loc important îl ocupă portretistica lovinesciană; exemplele sunt savuroase - analizele didactice ale unui anume Botez intră într-un mic dialog parodic: Dar nu găsiți acest dialog profund caracteristic?" - îl găsim. "Și cât e de sugestiv dialogul acesta..." - e, într-adevăr, sugestiv. Nu e oare
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
atașat nemuritoarea poreclă "Ardei Umplut"? Sau plastica etichetă "scroafa de Cristoiu"? Atunci nu era preocupat dl. Cristoiu de propria imagine? Atunci nu-l obseda noțiunea de "jignire prin presă"? Mister. Nu am decât o explicație: dl. Cristoiu era, probabil, prea ocupat să exploreze el însuși sferele "expresiilor jignitoare și apte să prejudicieze demnitatea, onoarea și reputația". Lista insultelor și jignirilor la care s-a dedat dl. Cristoiu, în ultimii zece ani, este, vă asigur, nu doar consistentă, ci și zemoasă. Mă
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
Nicolae Manolescu Nu m-am putut ocupa, în momentul apariției lor, de două cărți consacrate lui M. Eminescu de către dl N. Georgescu. Acestea sînt A doua viață a lui Eminescu (Editura Europa Nova, 1994) și Cercul strîmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu (Editura Floare
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
și promiscuitatea morală. Mă apuca mila văzându-l pe dl. Isărescu citind cu împleticiri radicalul său program de asanare economică. Aparenta claritate a textului era fatal contrazisă de înghițiturile în sec și privirile timide aruncate, peste ochelari, spre ipoteticul telespectator ocupat cu îndeletnicirile de mai sus. într-o țară a individualiștilor și a meschinăriei, rareori mi s-a întâmplat să văd un om mai singur! Noroc, totuși, că imediat după aceea s-a ivit, priapic-electoral, dl. Constantinescu și a tradus pentru
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
soțul. 1937 - Cu manuscrisul primului său roman, Bogdana, Ioana Postelnicu pătrunde curajoasă și încrezătoare în cenaclul "Sburătorul" al lui E. Lovinescu. 1939 - Apare romanul Bogdana. Este primită în Societatea Scriitorilor Români. În Viața românească, nr. 7 publică nuvela Nedumerire. 1940 - Ocupă, până în 1945, funcția de secretar literar al Teatrului Național din București, director fiind Liviu Rebreanu. În Viața românească, nr. 2, publică nuvela Drame mici, iar în Revista Fundațiilor Regale, nr. 3, nuvela Eroarea. 1941 - În Revista Fundațiilor Regale, nr. 1
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]