2,707 matches
-
un smoc de lână merinos (aflată din nu știu ce motiv într-un stoc îngrijorător de mare) și s-a uitat cu ochiul stăpânului care îngrașă vita la viețuitoarele dintr-o gospodărie de stat, pregătită pentru astfel de situații. Abia apoi, când oficialitățile feseniste ale locului au reușit să adune lumea în piață după vechile obiceiuri, a avut prilejul să-i aducă aminte cinstitei adunări că poporul a ales și că, orice s-ar întâmpla, monarhia n-ar mai putea avea nici o șansă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
de la el am auzit prima oară numele Monicăi Nedelcu de care îl lega o veche și statornică prietenie. Citind și recitind aceste cuvinte simple care spun atât de mult m-am gândit la întregul exil românesc. La faptul că noile oficialități comuniste l-au acceptat doar formal, de voie sau de nevoie. Întrebarea „De ce nu vii dumneata acasă?” (domnule Ierunca), pusă tocmai de Vasile Băran în Totuși iubirea, repetă cu alte cuvinte admonestarea: „De ce nu pleci de aici dacă nu-ți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
să pună și ei umărulă Sfârșitul Monicăi Nedelcu m-a făcut să mă mai gândesc și la altceva: la faptul că, atunci când dispare câte o celebritate (care poate a suportat moartea printre străini la fel de greu), ea este anexată brusc de oficialitățile pe care până atunci le-a incomodat prin simpla sa existență, făcându-te să te întrebi dacă nu era mai sfântă tăcerea. Dar exilul nostru intelectual nu este făcut doar din celebrități. Din vremea „odiosului”, ca și din aceea a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
împreună cu dumnealui. Și probabil că s-a supărat și nu le-a mai moderat nici singură. Spun asta pentru că nu știu cine a avut ideea nefericită de a-l aduce acolo pe regele Mihai, care pe vremea aceea nu era agreat de oficialități, iar distinsa poetă s-a plâns că nu i s-a spus lucrul acesta. Pentru că, dacă știa, poate că nu mai venea ea. Oricum, nu s-a compromis din cauza asta. Pentru că, atunci când a sosit familia regală, a părăsit în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
preocupările nucleare în legătură cu mai multe state: Iran, Irak, Libia, Siria, Coreea de Nord, Algeria. În ceea ce privește Israelul, acesta nu a recunoscut niciodată că dispune de arsenal nuclear, cu toate că experți străini au susținut, în repetate rânduri, că la Dimona au fost obținute reactoare nucleare, oficialități de la Ierusalim sugerând, în schimb, că statul evreu ar deține astfel de arme, așa cum a făcut-o Ehud Olmert în cadrul unui interviu acordat, în 2006, unei televiziuni germane. În același timp, un Iran nuclear reprezintă pentru Israel o problemă, apariția
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
eficiente, ceea ce este reluat de președintele Dimitri Medvedev în timpul reuniunii NATO (15 septembrie 2008) pe marginea intervenției din Georgia, când a avertizat comunitatea internațională cu replici la eventuale sancțiuni privind criza din Caucaz. De altfel, s-a afirmat explicit de către oficialitățile rusești că răspunsul Rusiei la agresiunea georgiană a fost în măsură să stabilească un nou standard de reacții, o revenire a Rusiei pe scena internațională ca stat responsabil care își apără cetățenii (Serghei Lavrov). În Georgia, conform opiniilor autorităților de la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
presupunea ca cercetătorii din domeniul armelor nucleare din ambele țări să conlucreze astfel încât fiecare națiune să o poată ajuta pe cealaltă să-și mențină arsenalul nuclear după ce se va fi încheiat un tratat de interzicere a tuturor testelor nucleare. Potrivit oficialităților americane, scopul acordului era pregătirea în vederea cerințelor de ordin științific generate de viitorul tratat de interzicere globală a testelor nucleare, iar informațiile care vor fi schimbate nu vor fi folosite pentru proiectarea de arme noi. Printre aceste cerințe se număra
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și Iranului de restabilire a legăturilor militare au provocat noi temeri Statelor Unite în legătură cu proliferarea nucleară, odată cu încheierea unui acord, la sfârșitul lunii decembrie 2001, în timpul primei vizite rusești la cel mai înalt nivel în Iran de la revoluția islamică din 1979. Oficialitățile de la Moscova negau, însă, în continuare, că experiența și echipamentele lor vor ajuta programele de arme nucleare și neconvenționale ale Iranului, nici un singur fapt real nedovedind contribuția Rusiei la dezvoltarea programelor de arme nucleare ale Iranului (Evgheni Adanov, ministrul rus
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în decembrie 2010, Coreea de Nord a avertizat că activitățile de cooperare dintre SUA și Coreea de Sud (exerciții de artilerie efectuate ca urmare a tensiunilor dintre cele două state coreene) ar putea conduce la un război nuclear în Peninsulă 273. La aceeași dată, oficialitățile sud-coreene și americane din domeniul Apărării, în cadrul unei întâlniri a formatului Inițiativa privind Politica din domeniul securității, la Seul, au creat Comisia privind programul nuclear al Coreei de Nord, forță de intervenție comună care va lua decizii în legătură cu politica nucleară
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
dispusă să renunțe la scutul antirachetă, până, cel puțin în momentul în care nu obține ceva în schimb din partea Rusiei și anume, susținerea eforturile internaționale de împiedicare a Iranului să obțină o armă nucleară. Declarația nu a menționat cifre, dar oficialitățile ruse și americane au indicat, în particular, că ar putea fi de acord cu reducerea depozitelor, probabil cu aproximativ 1.500 de focoase, de la cele 2.200 permise conform tratatului semnat de președintele George W. Bush. Procesul început la Londra
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
timp, până când, în urma progresului tehnico-științific sau a schimbărilor ce ar putea surveni în planul relațiilor internaționale, armamentul nuclear își va pierde rolul de descurajare (generalul Nikolai Solovțov comandantul Forțelor balistice strategice ruse). Ce schimbări ar putea surveni în plan internațional? Oficialitățile de la Moscova au reluat tema mai veche a necesității construirii unui sistem de securitate, care să presupună negocierea unui tratat conținând angajamente constrângătoare din punct de vedere juridic. Pornind de la premisa că natura amenințărilor la adresa securității s-a schimbat esențial
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
era pentru prima dată când se elabora un nou Tratat START, în absența Tratatului privind sistemul de apărare antirachetă, în contextul în care partea americană și-a anunțat intenția de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în Europa. În opinia oficialităților de la Moscova, legătura dintre sistemul de apărare antirachetă și armele strategice ofensive a fost, deja, stabilită prin Declarația de la Londra, semnată de președinții Federației Ruse și Statelor Unite 296. Ministrul adjunct de Externe rus, Serghei Riabkov, aducea în discuție condițiile necesare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
supuse în orice moment unui control internațional. Si ar putea fi creat un sistem comun de apărare antirachetă în scopul apărării teritoriului NATO și al Rusiei. 306 ● reducerea bilaterală a armamentului nuclear viitorul tratatului START. Deși semnat, în aprilie 2010, oficialitățile de la Moscova nu au ezitat să atragă atenția asupra faptului că documentul stipulează că circumstanțele care au stat la baza semnării sale se consideră formulate și acceptate de părți, iar dacă aceste circumstanțe suferă modificări, acest lucru poate fi considerat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
să fie unul al etalărilor de forțe și de o parte, și de cealaltă, în luna iunie 1999, și SUA și Federația Rusă anunțând, cea dintâi, testarea cu succes a celui mai avansat sistem antirachetă (SUA, Theater High-Altitude Area Defense) oficialități de la Departamentul Apărării au afirmat că arma a interceptat și distrus ținta deasupra poligonului White Sands în statul New Mexico, al șaptelea test, după ce primele șase au fost un eșec -, iar cealaltă, testarea rachetei balistice din noua generație Topol M
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Theatre Missile Defence) în Asia de Nord, discutat, de SUA și Japonia, destinat apărării împotriva atacurilor Coreei de Nord, și cu privire la care Taiwanul își exprimase dorința de a fi parte, deoarece se simțea amenințat de rachetele Chinei, amplasate pe coastă. Oficialitățile de la Beijing considerau că sistemul de apărare antirachetă era destabilizator, deoarece modifica echilibrul militar în întreaga zonă a Asiei de Est. De asemenea, se considera că instalarea unui astfel de sistem performant și revizuirea acordului ABM sau chiar retragerea din
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
din 1972, reprezintă un punct de sprijin pentru propriul sistem de apărare și pentru stabilitatea strategică mondială, Rusia refuza orice modificare, fapt pentru care anul 2000 a stat sub semnul demersurilor Moscovei care au urmărit plasarea SUA sub presiune, astfel încât oficialitățile de la Washington să nu denunțe tratatul antibalistic. În aprilie 2000, Rusia a recurs la măsuri susținute, într-o ofensivă diplomatică de reafirmare a poziției în domeniul apărării și dezarmării: Duma și Consiliul Federației au ratificat Tratatul START 2 (aflat în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
juridic necesar participării la sistemul de apărare antirachetă, dată la care, la București, a fost prezentă o delegație americană condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Ulterior hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, oficialitățile de la București au prezentat participarea României la sistemul de apărare antirachetă al SUA ca fiind o decizie destinată sporirii securității și, ca urmare, o prioritate a politicii de apărare. Astfel, președintele român, a apreciat că securitatea poate fi asigurată ... și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
care participă și România este realizat în contextul în care amenințările reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acțiune sunt în creștere, obiectivul acestuia fiind acela de a spori securitatea colectivă a NATO și pe cea a României. Oficialitățile de la București consideră că operaționalizarea cât mai rapidă a sistemului de apărare antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu național, dar și indirect pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Washington Times, 13 iulie 2001) 448 Ian Traynor, "SUA poartă discuții în vederea amplasării în Europa a celei mai mari baze militare de apărare antirachetă" (www.guardian.co.uk, 13 iulie 2004, The Washington Times, 27 decembrie 2005). Cu toate acestea, oficialitățile de la București nu au confirmat un astfel de dialog, mai mult, afirmațiile publice făcute de ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, privind eventuala instalare în România a unor elemente ale scutului american antirachetă, au fost criticate cu vehemență de către Cristian Diaconescu, la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
în conformitate cu planul privind dezvoltarea forțelor militare ale Rusiei.(Agerpres, 22, 26 ianuarie 2010, Ria Novosti, 21 ianuarie 2010, www.stratfor.com, 5, 13 februarie 2010, www.eurasia-rivista.org, 1 martie 2010) După anunțul privind instalarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu, oficialitățile rusești au fost ceva mai nuanțate în reacții. Astfel, D. Rogozin vorbea despre calul traian, susținând că Federația Rusă așteaptă garanții de la SUA care să ateste faptul că noul scut antirachetă nu este îndreptat împotriva sa. De asemenea, pe site
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
A treia zi de Paști. E bine? Mai bine nici că se putea. Chiar ne întrebam ce-o mai fi făcând agronomul. Pe lângă că este foarte ocupat, e și peste măsură de păzit, nu care cumva să se vadă cu oficialitățile comunei. Doar știți că legionarii din liceu au un dinte împotriva primarului și nu numai... Apoi, dragul meu, n-aș vrea să fiu în locul lui. Abia aștept să ne vedem cu agronomul, să ne spună ce se mai petrece în
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
multor corifei ai elitei să creadă- de bizantinismul societății Însăși. * Am cunoscut-o pe Marta Petreu În anii ’70, printr-un prieten comun. Îi dădeam cu acea ocazie, pentru revista Echinox, interviul luat de Mihai Sin, care avea să nemulțumească oficialitatea, deși pitit Într-o revistă studențească de provincie. Ne-am revăzut apoi prea rar, când Marta venea la București. „Dimineața tinerei doamne” aducea fireasca intensitate juvenilă, dar și pulsația unei inteligențe neobișnuite, tăioase, chiar dacă acordându-și alintul ludic. Marta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Înghesui Într-o valiză toate câte mi le-aș fi dorit, ci și pentru că tocmai bietele pagini scrise sau tipărite constituiau ținta suspiciunii obsesive a vameșilor, mai ales În cazul unui scriitor, ba Încă a unuia nu tocmai adorat de oficialitate. Printre puținele hârtii aruncate În valiza călătoriei „turistice” de o lună, care nu știam Încotro mă va duce, dar care, bănuiam, nu mă va Întoarce, măcar pentru o vreme, la locul de plecare, aveam să descopăr, ulterior, cu uimire, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
gusturile și ideologia activiștilor mai mult sau mai puțin culturali era incomparabil mai mic. Despre anularea premiului pentru care mă selectase juriul Uniunii În vara lui 1986 (deși „laurii” ar fi Încununat anul 1984, tergiversare semnificativă pentru reticența cu care oficialitățile aprobau orice „prețuiri” acordate scriitorilor sau artiștilor) am aflat târziu, adică În ianuarie 1987, când mă aflam la Washington, de unde urma să revin În Berlinul Occidental pentru anul de bursă DAAD - Berliner Künstlerprogramm. Modul cum ajunsesem la Washington nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
proveneau de la Comunitatea Evreilor și vizau proaspătul scandal provocat de apariția volumul IX din Opere de Eminescu (În care se păstraseră pasajele antisemite, dar se omiseseră, din considerente politice, multe dintre cele antirusești). Ca de obicei, ambiguitățile bine manipulate de oficialitate Își aveau rostul lor. Obroșură antisemită legată de acest „scandal”, editată În românește În Italia În condiții grafice excepționale și adusă În România ceaușistă (prin evidenta complicitate a autorităților), fusese, ulterior, difuzată, subteran, dar persistent, prin rețeaua, așa se spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]