2,453 matches
-
H. Alte terenuri 01+03 terenuri agricole neutilizate (terenuri agricole care nu se mai cultivă din motive de ordin economic, social sau altele, și care nu sunt utilizate în sistemul de rotație a culturilor) și alte terenuri (ocupate de clădiri, ogrăzi, drumuri, iazuri, cariere, teren nefertil, teren pietros etc.) ........./........ 02 Suprafețe împădurite ........./........ din care: (a) necomerciale 21 ........./........ (b) comerciale 4 ........./........ și/sau (c) foioase 4 ........./........ (d) conifere 4 ........./........ (e) mixte 4 ........./........ I. Culturi secundare combinate și succesive, ciuperci, irigații, sere 01
jrc1355as1988 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86496_a_87283]
-
1 buc. podeț). 6. TERASA IALOMIȚA - CĂLMĂȚUI (BR, IL) - Suprafața amenajată: 137.291 ha; - Nr. OUAI înființate: 20 (BR) + 9 (IL) - OUAI care au accesat măsura 125: OUAI VIIȘOARA ÎNSURĂȚEI; OUAI LUCIU; OUAI GURA IALOMIȚEI; OUAI ALISEO; OUAI MURGEANCA; OUAI OGRADA; OUAI SCÂNTEIA; OUAI AMIRA - Obiective care se propun pentru reabilitare: Terasa Ialomița - Călmățui, județul BR ● Stație de pompare de bază SPA I.M. GHEORGHIU (2 nave/7); ● Stația de repompare SRPA I + I Q SPIRU HARET; SRPA I A, LACU REZI
PROGRAM NAŢIONAL din 26 octombrie 2016 de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276662_a_277991]
-
DEVA 375. SOLARIS - S.A. SÂNTANDREI 376. SUINPROD - S.A. ORĂȘTIE 377. VITICOLA - S.A. ȘOIMUȘ Județul Ialomița 378. AGRO MIXTĂ ANDRIAS - S.A. ANDRĂȘEȘTI 379. AGROINDUSTRIALA - S.A. BALACIU 380. AGROINDUSTRIALA - S.A. URZICENI 381. AGROINDUSTRIALA - S.A. BORDUȘANI 382. AGROINDUSTRIALA - S.A. MOVILA 383. AGROMIXTA - S.A. OGRADA 384. AGROZOOTEHNICA - S.A. VLĂDENI 385. AGROZOOTEHNICA - S.A. FĂCĂENI 386. AGROZOOTEHNICA - S.A. STELNICA 387. CERES - S.A. BORANESTI 388. CERES - S.A. SLOBOZIA 389. CONSULTING - S.A. SLOBOZIA 390. FRUMUȘICA - S.A. AXINTELE 391. HORTICONS - S.A. FETEȘTI 392. IALPESCO - S.A. SLOBOZIA 393. LEGUROM - S.A. URZICENI
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
electrice, canalizare, extindere asfaltare și pietruire drumuri. Oamenii iubitori de artă și folclor au format ansamblul "Ciobănașul din Moara". Din anul 2009, în data de 21 mai, la Moara Nică, de sărbătoarea "Sfinților Constantin și Elena" are loc festivalul folcloric "Ograda cu dor". Comunitatea locală beneficiază de 5 școli și 5 grădinițe. 2.5.2. Factori interesați în aplicarea Planului de management al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa Managementul durabil al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa este de interes
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
km, lățime 6 m, suprafața 3780 mp, modernizat prin asfaltare pe suprafața de 1756 mp, parte carosabilă 4 m și lungimea de 0,439 km, începând din DC9 ulița Școala km 0+000 și se termină în DE 28 plan Ograda km 0+439; platformă drum 6 m, parte carosabilă 4 m, acostamente 2x50 m, șanț 1 m", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2012", coloana 5 va avea următorul cuprins: "129.066,00 lei", iar coloana 6 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 3/18.02.2010"; - la poziția nr. 119, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe din DCL 153 km 0+000 și se termină în DE 28 plan Ograda km 0+369, în lungime de 0,369 km, lățime 6 m, suprafața de 2214 mp, modernizat prin asfaltare pe suprafața de 1476 mp, parte carosabilă 4 m și lungimea de 0,369 km, începând din DCL 153 km 0
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
km, lățime 6 m, suprafața de 2214 mp, modernizat prin asfaltare pe suprafața de 1476 mp, parte carosabilă 4 m și lungimea de 0,369 km, începând din DCL 153 km 0+000 și se termină în DE 28 plan Ograda km 0+369; platformă drum 6 m, parte carosabilă 4 m, acostamente 2x50 m, șanț 1 m", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2012", coloana 5 va avea următorul cuprins: "108.486,00 lei", iar coloana 6 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 3/18.02.2010"; - la poziția nr. 120, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe din DCL 153 km 0+000 și se termină în DE 28 (Plan Ograda) km 0+364, lățime 6 m, în lungime de 0,364 km, suprafața de 2184 mp, modernizat prin asfaltare pe suprafața de 1456 mp, partea carosabilă 4 m și lungimea de 0,364 km, începând din DCL 153 km 0
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
de 0,364 km, suprafața de 2184 mp, modernizat prin asfaltare pe suprafața de 1456 mp, partea carosabilă 4 m și lungimea de 0,364 km, începând din DCL 153 km 0+000 și se termină în DE 28 plan Ograda km 0+364; platformă drum 6 m, parte carosabilă 4 m, acostamente 2x50 m, șanț 1 m", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2012", coloana 5 va avea următorul cuprins: "107.016,00 lei", iar coloana 6 va avea următorul
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
pietre au fost aduse aici de Samuel von Brukenthal, pentru a orna cu antichități grădina de vară. Sat românesc, Avrigul vechi era pitit în îngustimea Râului Mare. Urme de așezări au fost descoperite pe locul numit „La arinii cășilor”, înainte de „ogrăzile avrigenilor”. Avea dăinuire din „terra Blachorum”. În anul 1367 este menționată o incursiune a domnitorului muntean Vladislav Vlaicu (1364-cca.1377) care ajunge până spre Avrig cu scopul de a-și recăpăta ducatele Făgărașului și Amlașului. În zona Oltului se găsesc
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
ferată - între Ploiești (38 km) și Sinaia (25 km) sau pe șoseaua DN 1, între Ploiești (43 km) și Sinaia (24 km). Orașul este divizat în: Podu Vadului, Irimești, Surdești, Valea Morii, Valea Târsei, Breaza de Jos, Breaza de Sus, Ograda, Gura Beliei, Frăsinet, Nistorești, Podu Corbului, Gurgi, Corbeni și Capu Câmpului. Albia râului Prahova străbate localitatea de la nord la sud și desparte cartierele Podu Corbului, Nistorești și Frăsinet. Din punct de vedere geologic, terasa este alcătuită din depozite miocene de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
geografic alcătuit pentru județul Buzău de Basil Iorgulescu și inclus în cel național întocmit de George Lahovari, consemnează că Monteoru era o comună recent înființată în 1885, formată din satele Monteoru, Bugheni (Sărata-Nenciulești), desprinse din comuna Gura Sărății, și satul Ogrăzile, desprins din comuna Merei. Același dicționar arată că în comună funcționau 2 fabrici de petrol, dintre care una, cea din apropierea gării, era una dintre cele mai mari din țară. Satul avea o populație de 620 de locuitori și 110 case
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Gheorghe Lazăr s-a separat în 1931, formând o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952), din regiunea București. Din 1968, comuna Bucu a cuprins și satul Ograda, și a revenit la județul Ialomița, reînființat. Satul Ograda s-a separat din nou într-o comună de sine stătătoare în anul 2004. Unicul obiectiv inclus pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița și aflat pe teritoriul comunei Bucu este
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952), din regiunea București. Din 1968, comuna Bucu a cuprins și satul Ograda, și a revenit la județul Ialomița, reînființat. Satul Ograda s-a separat din nou într-o comună de sine stătătoare în anul 2004. Unicul obiectiv inclus pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița și aflat pe teritoriul comunei Bucu este situl arheologic de interes local Pochina, cuprinzând trei așezări
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
și "Tyilie". Este un sat situat în Țara Codrului. Satul este inclus în programul "Transilvania Magică". Pe tot întinsul comunei Homoroade (incluzând "Drumul Chiliei") s-au identificat urme de așezări omenești preistorice, din vechea Europă: neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș la Ograda Borzului din Homorodul de Sus) și eneoliticul timpuriu (cultura Tiszapolgaa la Lunca-Homorodul de Sus). De asemenea, există dovezi ale locuirii acestor zone în perioada daco-tracică, (spre exemplu, descoperindu-se la Chilia o monedă dacică de argint), zona făcând probabil parte
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Merei este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Ciobănoaia, Dealul Viei, Dobrilești, Gura Sărății, Izvoru Dulce, Lipia, Merei (reședința), Nenciulești, Ogrăzile, Sărata-Monteoru și Valea Puțului Merei. Comuna se învecinează la est cu municipiul Buzău, în sud-est și sud cu comunele Stâlpu și respectiv Ulmeni, la vest cu comuna Pietroasele, iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
școală de băieți cu 82 de elevi la Atârnați, una mixtă cu 72 de elevi (din care 17 fete) la Valea Botii și 3 biserici. Comuna Monteoru avea centrul în stațiunea Sărata-Monteoru, și avea în componență și satele Bugheni și Ogrăzile, cu o populație totală de 1770 de locuitori. La Monteoru funcționau o școală de băieți și una de fete în care învățau 43, respectiv 28 de copii; o biserică, o moară cu aburi, o moară de apă cu turbine, și
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
1125 (Merei) și 2068 (Monteoru) În 1931, ele aveau următoarea configurație: comuna Lipia cu satele Ciobănoaia, Lipia și Odăile; comuna Gura Sărății cu satele Atârnați și Gura Sărății; comuna Monteoru cu satele Sărata-Monteoru și Sărata-Nenciulești; comuna Merei cu satele Merei, Ogrăzile, Valea Puțului-Lipia și Valea Puțului-Merei. În 1950, ele au fost arondate raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Atârnați a luat numele de "Dealu Viei". Forma acutală a luat-o comuna în
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII-lea din satul Izvoru Dulce; biserica „Sfânta Troiță” cu
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
cuprinzând bazinele vechi (1888-1895) și vila Monteoru (1903). Alte cinci monumente sunt clasificate ca monumente memoriale și funerare, toate fiind vechi cruci de piatră răspândite pe teritoriul comunei: la Dealu Viei (secolul al XVIII-lea), la Izvoru Dulce (1808), la Ogrăzile (1834) și două cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună sunt: Echipa locală
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
iar oaia ,oacără” - cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De asemenea animalele mari, bovinele, mugind repetate prezic moartea cuiva. Dacă cântă găina în ograda cum cântă cocoșul, ea vestește o mare nenonocire. Pentru a o evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă. Dacă măsuratul se termină cu capul, i-l taie și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a lui Oțăt”) care nu ierta nici o prostie. (A îndrăznit să o folosească în toate împrejurările și pe seama oricui, inclusiv pe seama securiștilor care îl arestaseră pentru că refuza să se înscrie colectiva agricolă: și-a gonit cu mare tam-tam câinele din ogradă beștelindu-l zgomotos pentru că ar fi „un nenorocit de exploatator capitalist care n-a studiat pe Marx și Engels și nu-l respectă pe Tătucul Stalin”!). Însă „tot nașul are naș”. La doljeni nu se mai văzuseră decât vaci albe
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
obligați să contracteze animale doar cu statul și să le vândă la prețul fixat de acesta. Un altul introduce pedepse aspre, amenzi și închisoare pentru tăierea particulară a animalelor, precum și obligativitatea fiecărei gospodării țărănești de a înregistra toate animalele din ogradă la primărie. Alt decret reglementa strict prețul de vânzare al produselor țărănești, fixându-le la un plafon foarte jos. În 1983, an de secetă iese în evidență precaritatea programului de modernizare când, deși încă din 1976 se propusese irigarea a
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
crestele Munților Rodnei. Voiau să-și vadă cât mai repede casele, știind ei să se ascundă șerpește, fără să fie reperați de inamic. Trecuse miezul zilei când au ajuns într-o buză de deal, de unde-și puteau contempla casele, ulițele, ogrăzile. Totul părea pustiu în nemișcare. Numai spre centrul Moiseiului se bănuia o forfotă, ca prin ceață. A început să se audă un zgomot de motor și un camion se apropie de ei, tăind satul prăfuit. Așa a început după amiaza
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
unde s-au aflat cele două altare laterale. Într-un raport înaintat în 1905 către Primăria orașului Iași, Teodor Burada arăta că "pisania, sfărâmată la un colț, am găsit-o aruncată sub un nămol de pietre ce se află în ograda din dosul sălii gotice a bisericii Trisfetitele", alături de alte piese arheologice (pietre cu inscripții, discuri smălțuite etc.) păstrate în condiții necorespunzătoare. El cerea depunerea obiectelor găsite într-un muzeu sau la Universitate, după efectuarea unui inventar amănunțit, și efectuarea unei
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]