2,820 matches
-
Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării. ... (2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cu majoritate. ... (3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa. ... (4) Motivarea opiniei separate este obligatorie. ... (5) În situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) (Legea nr. 135). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254258_a_255587]
-
Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată asupra soluțiilor date chestiunilor supuse deliberării. ... (2) Când unanimitatea nu poate fi întrunită, hotărârea se ia cu majoritate. ... (3) Dacă din deliberare rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluția cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa. ... (4) Motivarea opiniei separate este obligatorie. ... (5) În situația în care în cadrul completului de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254259_a_255588]
-
a căror intrare în vigoare a fost stabilită "după publicarea în Monitorul Oficial al României", fără însă să prevadă un termen ulterior, precis, de intrare în vigoare, lăsând la latitudinea Guvernului să stabilească termenul ulterior publicării. Tribunalul Olt - Secția penală opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu există o contrarietate între dispozițiile art. XXI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 și cele ale art. 115 alin. (5) din Constituție, ci doar o diferență de
DECIZIE nr. 28 din 5 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
statistice referitoare la numărul sentințelor casate de către instanțele de recurs în perioada 2008-2010 și care arată că majoritatea soluțiilor astfel dispuse au fost considerate incorecte de către instanțele de control judiciar. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal opinează că textele criticate nu încalcă prevederile constituționale și nici pe cele europene invocate de autorul excepției și că stabilirea competenței instanțelor judecătorești, a normelor de procedură, precum și a căilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Potrivit art. 30 alin
DECIZIE nr. 262 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252914_a_254243]
-
de a fi asistată de un avocat și poate prezenta orice date sau informații în legătură cu aspectele evaluate. În ceea ce privește caracterul public al rezultatelor evaluărilor desfășurate de Agenția Națională de Integritate și accesul persoanelor interesate și al mass-mediei la acestea, instanța judecătorească opinează că prevederile de lege criticate nu încalcă textele constituționale care consacră și garantează dreptul la propria imagine, la viață intimă, familială și privată. Activitatea Agenției, așa cum este reglementată prin lege, este de interes public, iar rezultatele cercetărilor se impun a
DECIZIE nr. 208 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252535_a_253864]
-
că legea enumeră care sunt atribuțiile administratorului judiciar nu înseamnă că dispozițiile art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate în sens restrictiv. Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că legiuitorul a restrâns prin dispozițiile criticate dreptul administratorului statutar al debitoarei privind conducerea și administrarea afacerii, în scopul de a preveni producerea altor pierderi, astfel că a
DECIZIE nr. 256 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252677_a_254006]
-
judece direct în fața instanței de judecată. Arată că, anterior modificării prin Legea nr. 356/2006 , un număr de opt infracțiuni se judecau direct la instanță prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate, făptuitorul având eo ipso calitatea de inculpat. Judecătoria Vaslui opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 613 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7, alin. 8 lit. a) şi b) şi alin. 10, precum şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242811_a_244140]
-
un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât, în calea de atac a recursului, partea interesată nu are posibilitatea de a beneficia de întregul regim probator, inclusiv proba cu martori. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală opinează că textele legale criticate sunt în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale menționate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIE nr. 609 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242810_a_244139]
-
legii să beneficieze de regimuri diferite din punctul de vedere al căilor de atac aplicabile datorită soluționării fondului în momente diferite, uneori la diferențe de una sau două zile. Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 612 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. XXIV alin. (1) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242824_a_244153]
-
Constituție. Referitor la aceleași texte criticate, se mai arată că Guvernul nu a procedat la o corectă informare a cetățenilor în privința efectelor Legii nr. 119/2010 , cu încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 31 alin. (2). Tribunalul Prahova - Secția I civilă opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale, arătând că procedura administrativă reglementată prin prevederile art. 149 alin. (1), (2) și (4) și art. 151 alin. (2) și (3) din Legea nr. 263/2010 nu este de natură a îngrădi accesul liber la
DECIZIE nr. 1.080 din 13 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248738_a_250067]
-
dreptului constituțional prevăzut la art. 21, oferind părților posibilitatea de a se înțelege asupra pretențiilor, fără implicarea autorității judecătorești. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. a) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 , se opinează că acestea nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției, instanța făcând trimitere la deciziile Curții Constituționale nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a
DECIZIE nr. 1.080 din 13 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 151 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 1 lit. a) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248738_a_250067]
-
mult, prin procedura înregistrării în registrul comerțului a actelor depuse de petenți numai în baza hotărârii judecătorului delegat, se exclude posibilitatea reprezentanților societăților comerciale vizate de a interveni la timp pentru stoparea unor acte frauduloase și păguboase. Tribunalul Comercial Argeș opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele
DECIZIE nr. 1.388 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773/1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Ministerul Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238207_a_239536]
-
se arată că autorii excepției au primit un tratament juridic diferențiat față de alți numeroși condamnați care au beneficiat de efectele deciziei de admitere a Curții Constituționale nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 . Curtea de Apel București - Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 998 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 408^2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248311_a_249640]
-
Gorj, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Argeș, Tribunalul Iași, Tribunalul Constanța, Tribunalul Harghita, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Brăila, Tribunalul Constanța, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, Judecătoria Târgu-Jiu, Judecătoria Calafat, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Oradea, Judecătoria Bacău, Judecătoria Iași, Judecătoria Miercurea-Ciuc, Judecătoria Sectorului 4 Bucure��ti au opinat că prevederile art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul penal trebuie interpretate în sensul că sunt aplicabile și în cazul faptelor definitiv judecate la data
DECIZIE nr. 4 din 12 mai 2014 privind dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicabilitatea dispoziţiilor art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu referire la art. 129 alin. (2) lit. b) din noul Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262427_a_263756]
-
locuinței construite prin Agenția Națională pentru Locuințe, discriminare care nu are la bază niciun criteriu obiectiv prin care să se stabilească în mod clar de ce o persoană încetează să mai fie tânără la vârsta de 35 de ani. Judecătoria Suceava opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul criticat nu contravine normelor constituționale invocate. În acest sens, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la egalitate și la nediscriminare, arată că
DECIZIE nr. 74 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261113_a_262442]
-
civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a instituției juridice privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul neîndeplinirii condiției noutății, iar în subsidiar, pentru cazul în care se va opina asupra întrunirii condițiilor de admisibilitate a sesizării, s-a concluzionat că, în interpretarea dispozițiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secțiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 referitoare la modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII, capitolul II, secţiunea a 3-a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260728_a_262057]
-
aceasta nu s-a înlăturat dreptul persoanelor îndreptățite de a încasa compensațiile stabilite în temeiul legilor reparatorii menționate în cuprinsul ordonanței, recunoscându-se creanța acestora, stabilindu-se doar condițiile în care aceste drepturi pot fi realizate. În egală măsură, instanța opinează că textul de lege criticat nu contravine art. 52 alin. (1) din Constituție, câtă vreme acesta nu aduce atingere dreptului persoanelor îndreptățite la acordarea măsurilor compensatorii de a se adresa instanțelor de contencios administrativ, eșalonarea plății despăgubirilor nefiind de natură
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
ca prin dispozițiile unei legi ordinare să se stabilească o nouă formă de răspundere penală, care lipsește de efecte juridice contractul de asigurare valabil încheiat, chiar dacă infracțiunea săvârșită în timpul producerii accidentului nu are nicio legătură cu accidentul produs. Judecătoria Reghin opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 77 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260780_a_262109]
-
o funcție de demnitate publică sau de conducere în cadrul unui partid politic. În sfârșit, se mai arată că dispozițiile legale criticate nu respectă exigențele impuse de art. 53 din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Restricția impusă prin dispozițiile art. 215 alin. (3) și (4) din Legea nr. 1/2011 reprezintă opțiunea legiuitorului, care a dorit să
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
124 din Codul penal din 1969, așa cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 62/2012 , sunt constituționale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârșite sub imperiul legii vechi. Judecătoria Oradea - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIE nr. 78 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e) şi art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, şi a dispoziţiilor art. 118^2 alin. 2 lit. a) din Codul penal din 1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260825_a_262154]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, text care instituie necesitatea existenței unui dublu grad de jurisdicție nu numai atunci când este dată o hotărâre de condamnare, ci și în situația pronunțării unei hotărâri ce conține o "declarație de vinovăție". Autorul excepției opinează că, mai mult, judecătorul poate să rețină cauza spre judecare și să pronunțe o condamnare, iar hotărârea este definitivă, neexistând nicio cale de atac. Mai arată că garantarea dublului grad de jurisdicție trebuie să fie efectivă, astfel că cel de-
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
anume. Un argument suplimentar invocat a constat în aceea că analiza îndeplinirii condițiilor prescripției se realizează în contextul înlăturării răspunderii penale, demers care exclude însăși posibilitatea aplicării unei pedepse. Curtea de Apel Bacău a precizat că instanțele din circumscripție au opinat, în majoritate, pentru caracterul autonom al instituției prescripției răspunderii penale. S-a considerat astfel că prescripția răspunderii penale, instituție de drept penal substanțial, trebuie analizată distinct în raport cu celelalte instituții de drept penal, inclusiv cu instituția pedepsei, iar în situația existentă
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
principală, pedeapsa accesorie, pedeapsa complementară, individualizarea pedepsei, modalitatea de executare, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei și până la prescripție, pluralitatea de infracțiuni, starea de recidivă și participația. Contrar opiniei majoritare anterior expuse, magistrații judecători din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe au opinat că instituția prescripției răspunderii penale nu reprezintă o instituție autonomă față de instituția pedepsei. Opinia Secției I penale din cadrul Curții de Apel București - instanță care a formulat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție ce face obiectul prezentului dosar - a fost
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
Cercetări Juridice al Academiei Române, cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, niciuna dintre aceste instituții nedând curs solicitării. Direcția legislație, studii și documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a înaintat un punct de vedere, opinând în sensul că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 129 din Constituția României nu pot constitui temei legal pentru pronunțarea de către instanța de apel a soluției de restituire
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]
-
la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare al instanței, putând în schimb să nu aibă în vedere probele în privința cărora se constată că nu au fost legal administrate în faza de urmărire penală. Judecătoria Miercurea-Ciuc a opinat în sensul că, în măsura în care sesizarea este admisibilă, în situațiile tranzitorii când judecata în fond s-a desfășurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, instanța de apel ar putea să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]