3,831 matches
-
iunie 1973) „Acum când țara întreagă își omagiază președintele, mă gândesc cu emoție la faptul că, în 1964, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu mi-au făcut deosebita cinste de a-mi vizita atelierul. Lucram atunci la macheta Monumentului ostașului român de la Carei. Discuția cu secretarul general al partidului s a orientat firesc spre rosturile și menirea artei, asupra obligației noastre ca artiști cetățeni, animați de convingeri politice înaintate, să aprofundăm realitatea zilelor noastre, a prezentului socialist. Numai astfel operele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Hasdeu, Ioan Bogdan); 3) de la cuvântul unguresc hus (carne); 4) de la ungurescul hoszu (lung), mai precis de la numele Lungul, vreun român ardelean ori maramureșean maghiarizat; 5) de la cuvintele housa (hoyca) = insidiae (curse, capcane, așezare); housiți = latro-cinari (hoți la drumul mare, ostași plătiți); housavaski = latro (hoț); 6) de la goticul husa, actualul german haus = casă (August Scriban explica toponimicul Sarmisage-thusa ca provenind dintr-o combinație cu husa, de aceeași proveniență); 7) de la hossa (fod - sa, fod, fodio = a săpa), cu sensul de groapă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
regele s-a oprit, a descălecat și s-a urcat în locul cel mai înalt, de unde a văzut corturile turcești ce se ridicau sub ochii săi, pe celălalt mal al Prutului, căci sosise seraskierul cu o armată numeroasă. Din ordinul regelui, ostașii au încercat să urce un tun lituanian în vârful movilei, dar nu au reușit. Armata s-a retras apoi spre Albița-Drânceni, unde o parte din infanterie și regimentele de cavalerie ușoară au opus o dârză rezistență. Ostașii poloni au trecut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Din ordinul regelui, ostașii au încercat să urce un tun lituanian în vârful movilei, dar nu au reușit. Armata s-a retras apoi spre Albița-Drânceni, unde o parte din infanterie și regimentele de cavalerie ușoară au opus o dârză rezistență. Ostașii poloni au trecut prin Drânceni, Moșna, Podoleni, s-au oprit între Prut și Jijia, apoi au continuat deplasarea prin Bohotin, Chiperești, Măcărești. La 10 septembrie, regele se întorsese la Țuțora. Încercările polonilor de a trece pe un pod de pe Jijia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ingermanland și Astrakhan, cu 15 batalioane (15.000 de oameni), erau comandate de Petru I, având gradul de general-locotenent, de prințul Galițân, ca general-locotenent și de contele M. B. Șeremetev, fiul lui B. P. Șeremetev, ca brigadier; 15.000 de ostași, sub comanda generalului baron Karl Edward von Rönne. Deci, rămâneau 64.800, care apoi s-au redus la 37.515 oameni. Feldmareșal și președinte al Colegiului de război, cneazul Anikita Ivanovici Repnin (1668-1726) comanda o divizie alcătuită din opt regimente
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
20.000 morți. Caii, timp de cinci zile și cinci nopți, au fost fără apă și nutreț, de aceea au ajuns în situația să roadă lemnul și pielea de la căruțe. Ordinul de a fi sacrificați caii pentru a asigura hrana ostașilor a fost, în cele din urmă, contramandat. În Jurnalul său, Petru cel Mare a prezentat situația pierderilor: total uciși, răniți, dispăruți și luați prizonieri: 2.872. Date asemnătoare cu ale țarului ne-a oferit cancelarul G. I. Golovkin. Este greu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de toate, udat de izvoare frumoase și mănoase, râuri care-l fac tot mai roditor în grâu și vin... Se găsesc în acest ținut o mulțime de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
război cu două corpuri de armată, cuprinzând 51 de batalioane, 40 de escadroane de cavalerie, 29 de baterii și 5 companii de geniu și pontonieri, cu un efectiv de circa 50.000 de oameni. b. Participarea Regimentului 12 Dorobanți Alături de ostașii vasluieni, o contribuție însemnată la dobâdirea Independenței au adus-o dorobanții din Regimentul 12, în rândurile cărora se aflau 240 combatanți hușeni. Cum era organizată infanteria ? Într-un raport din 26 noiembrie 1876, redactat la București și adresat domnitorului Carol
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acestui raport, s-a dat un decret care stabilea înființarea a 16 regimente organizate în batalioane și companii. Așa cum reiese din documente, Regimentul 12 Dorobanți era încadrat în Divizia a III-a teritorială militară, cu reședința la Bârlad și cuprindea ostași din județele Tutova și Fălciu. Regimentul 12 Dorobanți număra în jur de 1.600 de militari. Regimentul cuprindea două batalioane: 1. Batalionul 1 Tutova, cu reședința la Bârlad, care era alcătuit din: - Compania 1 Bârlad (reședința la Bârlad), din care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 18 spre 19 iunie, soldații Regimentului 4 Linie au avut misiunea grea să ocupe trei ostroave pe Dunăre, între Vidin și Calafat. Încercările turcilor de a recuceri ostroavele, prin atacurile din 23 și 25 iunie, eșuează datorită intervenției curajoșilor ostași ai maiorului Gheorge Teleman. La 20 august 1877, trupele Corpului 1 au trecut Dunărea pe podul de vase de la Slătioara, îndreptându-se spre Plevna, unde Divizia a II-a, din care făcea parte și Regimentul 4, a trecut în linia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în frunte cu locotenent-colonelul Algiu și maiorul Teleman. Locotenent-colonelul Racoviță, comandantul Regimentului 12 Dorobanți, a raportat comandantului Brigăzii 2 din Divizia a III-a ocuparea întăriturilor inamice de la Bucov în ziua de 28 noiembrie și a propus pentru recompensă pe ostașii care s-au distins. Comandantul Regimentului descrie câteva aspecte din aceste lupte: „În 28 curent, la orele 7 dimineața, avanposturile acestui regiment, compuse din Compania a 6-a și a 7-a, comandate de căpitan Lupașcu și locotenent Diamandescu, au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe locotenenții Cumpănașu și Grecescu, comandanți de companie, și totodată, avansarea lor la gradul de căpitan. Sublocotenenții Paraschivescu și Nicolescu au fost propuși pentru avansare la gradul de locotenent. Toți s-au remarcat pentru modul în care și-au condus ostașii „cu avânt asupra inamicului, ceea ce a dat succesele zilei de 12 și 13 ianuarie”. Raportul sublinia vitejia soldaților români, hotărârea cu care au urmărit cucerirea obiectivelor atacate (îndeosebi, reduta Smârdan), demonstrând buna pregătire de luptă a ostașilor și ofițerilor români
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și-au condus ostașii „cu avânt asupra inamicului, ceea ce a dat succesele zilei de 12 și 13 ianuarie”. Raportul sublinia vitejia soldaților români, hotărârea cu care au urmărit cucerirea obiectivelor atacate (îndeosebi, reduta Smârdan), demonstrând buna pregătire de luptă a ostașilor și ofițerilor români, care au fost mai presus de orice laudă. La 4 februarie 1878, la București, se dă decretul care prevedea suspendarea stării de război declarată în întreaga țară. La 16 februarie, Comandamentul român a dispus ca Divizia a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1913, luna iulie în 4”. A fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul orașului, unde se află un alt bust al eroului de la Smârdan. Generalul Gheorghe Teleman a știut să se identifice cu idealurile și interesele națiunii române, a vitejilor ostași și să acționeze în direcția dobândirii independenței. Bravul ofițer a manifestat atât pe câmpul de luptă, cât și după război, la comanda Regimentului 13 Dorobanți și a Diviziei, o dragoste profundă pentru cariera militară, față de patrie, arătându-se vrednic de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
necesitățile de aprovizionare, subzistență și transporturi ale armatei. Populația orașului Huși și a județului Fălciu i-a sprijinit și ea pe cei plecați pe front; de aceea ea va răspunde la chemarea autorităților județului cu privire la efectuarea muncilor agricole ale familiilor ostașilor concentrați. Instrucțiunile date comunelor de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rămași la vetrele lor care să nu se simtă dator de a răsplăti pe apărătorii patriei, cel mai puțin, cu îngrijirea familiei și avutului lor, îndată ce de către Dv. li s-ar explica, făcându-i să înțeleagă că dacă bravii noștri ostași nu ar fi fost și nu ar fi cu pieptul lor la hotarul țării, nici ei, cei rămași în căminul lor nu s-ar putea ocupa în liniște pentru lucrările agricole, care sunt, cel puțin pentru săteni, unicul izvor de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Gheorghian al Hușilor, viitorul mitropolit primat, rugându-l să apeleze la sprijinul călugărițelor. Cum în eparhia Hușilor exista atunci o singură mănăstire de maici, Adam, în fostul județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței să trimită opt maici pentru îngrijirea ostașilor răniți. La 13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fostul județ Tutova, episcopul Iosif a cerut stareței să trimită opt maici pentru îngrijirea ostașilor răniți. La 13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele acestea ostașii răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam ca să dea monahile pentru îngrijirea și căutarea acelor răniți și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
13/25 septembrie 1877, printr-un ordin telegrafic, primarul orașului Bârlad se adresa Episcopiei Hușilor în vederea aprobării mănăstirii Adam de a acorda sprijin ostașilor răniți în Războiul pentru Independență: „În acest oraș (Bârlad, n.a) urmează a sosi zilele acestea ostașii răniți de pe câmpul de luptă. Ne-am adresat d-nei starețe a mănăstirii Adam ca să dea monahile pentru îngrijirea și căutarea acelor răniți și ne-a răspuns că va urma apelului ce i-am făcut însă cu încuviințarea prea Sfinției Voastre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Jos, în urma apelului său din 16 septembrie 1877 și care „reprezintă sentimentele pioase și naționale ale fiilor săi spirituali”. Din corespondența sa, reieșea participarea activă a episcopului la susținerea efortului poporului român pentru ducerea războiului și apelului său în folosul ostașilor răniți. Melchisedec urmărea luptele de la Plevna, atacul și cucerirea redutei Grivița I la 30 august. Era frământat de problema marilor jerfe care se fac acolo. Într-o scrisoare adresată episcopului Filaret Filaretov, rectorul Academiei din Kiev, Melchisedec scria: „Să dea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a slujit parastas pentru soldații morți în război. Pe lângă contribuțiile personale, nu trebuie omis efortul moral de susținere a războiului, al episcopului Melchisedec, prin apelurile sale la sentimentele patriotice cu care a înflăcărat pe toți credincioșii din țară și pe ostașii aflați pe front. Hotărârea românilor de a cuceri independența pe câmpul de luptă relevă faptul că participarea lor la Războiul Neatârnării, directă sau indirectă, a avut un rol determinant. Pe tot parcursul campaniei din Balcani, în operațiile militare de la Dunăre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conștiinței națiunii române libere, care și-a verificat „pe câmpul de luptă virtuțiile morale”, a creat o stare de spirit capabilă „de elanuri viitoare”. În marșuri lungi și grele, pe drumuri precare și întroienite ale Bulgariei, în iarna anilor 1877-1878, ostașii români au făcut din plin dovada calităților unor combatanți de elită. Ostașii noștri, ca odinioară oștenii lui Ștefan cel Mare, au impresionat, prin comportarea lor, opinia publică europeană. Un ofițer străin, martor ocular al eroismului ostașilor români în ziua de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
virtuțiile morale”, a creat o stare de spirit capabilă „de elanuri viitoare”. În marșuri lungi și grele, pe drumuri precare și întroienite ale Bulgariei, în iarna anilor 1877-1878, ostașii români au făcut din plin dovada calităților unor combatanți de elită. Ostașii noștri, ca odinioară oștenii lui Ștefan cel Mare, au impresionat, prin comportarea lor, opinia publică europeană. Un ofițer străin, martor ocular al eroismului ostașilor români în ziua de 27 august la Grivița, scria: „Niciodată n-aș fi crezut să văd
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în iarna anilor 1877-1878, ostașii români au făcut din plin dovada calităților unor combatanți de elită. Ostașii noștri, ca odinioară oștenii lui Ștefan cel Mare, au impresionat, prin comportarea lor, opinia publică europeană. Un ofițer străin, martor ocular al eroismului ostașilor români în ziua de 27 august la Grivița, scria: „Niciodată n-aș fi crezut să văd atâtea bravuri la o trupă care până acum n-a cunoscut focul. Armata română s-a vădit atunci a fi la înălțimea celor mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
O rază de bucurie pentru localnici, în acești ani grei de război, a constituit prezența la Huși a lui George Enescu. Marele muzician revenea din Franța, dornic, în aceste clipe grele pentru omenire, să fie alături de compatrioți. Ca un adevărat ostaș al muzicii, George Enescu mărturisea: „Nu mi-am servit patria decât cu armele mele: pana, vioara și bagheta”. El hotărăște să străbată țara în lung și în lat, pentru a face cunoscută poporului muzica autentică. La 16 ianuarie 1916, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]