12,062 matches
-
potrivit estimărilor lui Paul Bairoch, istoric al economiei, China deținea 32,8% din producția manufacturieră la nivel mondial, iar Europa doar 23,2%. China și India dețineau 57,3 % din producția manufacturieră mondială, iar dacă mai adăugăm Persia și Imperiul Otoman, ne apropiem de 70%. Sigur, ramura principală era industria textilă. În același an, Produsul Național Brut pe cap de locuitor era în China de 228 de dolari actuali, în timp ce în Europa nu depășea 200 de dolari. Așadar, potențial există. Dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
iar Rusia ortodoxă s-a aliat cu Franța catolică și Anglia protestantă. Serbia ortodoxă s-a opus Austriei catolice, dar s-a luptat cu Bulgaria ortodoxă, la care am putea adăuga că românii ortodocși au purtat războaie fie împotriva Imperiului Otoman, fie împotriva Antantei, iar apoi au trecut de partea ei în 1916-1918, după cum dictau interesele naționale, și nu religia. În ceea ce privește modernizarea, unii analiști occidentali atribuie virulența terorismului islamic demonstrată în loviturile aplicate la New York, Madrid și Londra ostilității față de succesele
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
nesperat 6 pentru un membru al partidului neremarcat până atunci, În ciuda funcțiilor pe care le avea pe linie de partid. 1) Se Împlinesc, În 1977, 100 de ani de la proclamarea independenței țării, În urma Războiului de Independență din 1877 cu Imperiul Otoman. 2) Se comemorează 70 de ani de la răscoala din 19077. 3) Un alt eveniment, aparent mai puțin important În economia simbolică a evenimentelor, dar care va deveni pregnant În următorii ani, este transformarea festivalului Cântarea României În festival național, fapt
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care n-a avut încă o revoluție (1924/1997, p. 77). Pentru G. Călinescu, instinct înseamnă „un simț politic miraculos”: „Când privim cu perspectivă ne dăm seama că instinctul nostru a lucrat totdeauna sigur. Numai noi am scăpat de penetrația otomană administrativă, păstrându-ne independența”. Înțelepciunea populară ne învață „Capul plecat, sabia nu-l taie”. 1.2.2. Fluctuația Expresia celebră a fluctuației este „sentimentul spațiului mioritic”, așa cum a fost definit de Lucian Blaga (1936/1985, pp. 191 și urm.). Pornind
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație între Europa, Asia de sud și Extremul Orient asiatic. Odată cu al doilea ciclu de glorie al Islamului (“ciclul otoman”), arabitatea a devenit un segment spațial la periferia sudică a Imperiului turc, ce a început însă treptat să intre în atenția puterilor europene (Marea Britanie, Franța, Spania, Italia) de la mijlocul secolului al XIX-lea. După 1918 spațiul arab a devenit un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
1860 - 1934), mare personalitate a științei, culturii și artelor, colecționar de artă, editor, autorul unui "jurnal intim" ce "își așteaptă editorul"; Dimitrie Cantemir (1673 - 1723), iatro-filosof și istoriograf medical în cele trei Istorii ale sale: Ieroglifică ..., a Creșterii ..., a Imperiului Otoman (descrie pentru prima oară "o operație de hernie"); Iulia Carâp (1924 - 1997, Niteroi-Brazilia), medic cu o activitate stimabilă de traducător de texte literare românești în limba portugheză (3 volume de "Leyendas e contos romenos", "Paginas da lirica romena"), autoare a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ca prin ciclu al Islamului, a fost direct condiționată de menținerea condițiilor economice favorabile, respectiv controlul rutelor comerciale din Mediterana, aducătoare de venituri uriașe de pe urma vămuirii, ca efect al uzufructului trecerilor obligatorii. Din momentul în care Europa occidentală și Imperiul Otoman au început să se implice în controlul bazinului mediteraneean au fost create premisele pierderii supremației arabe. Urmează ridicarea unei alte puteri musulmane - Imperiul Otoman, care va stăpâni pentru aproape cinci secole un spațiu ce include și arealul arab, deschizând astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de pe urma vămuirii, ca efect al uzufructului trecerilor obligatorii. Din momentul în care Europa occidentală și Imperiul Otoman au început să se implice în controlul bazinului mediteraneean au fost create premisele pierderii supremației arabe. Urmează ridicarea unei alte puteri musulmane - Imperiul Otoman, care va stăpâni pentru aproape cinci secole un spațiu ce include și arealul arab, deschizând astfel, cel de-al doilea ciclu de strălucire a lumii islamice - epoca otomană. În această perioadă, civilizația materială și culturală arabă decade treptat, se accentuează
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
create premisele pierderii supremației arabe. Urmează ridicarea unei alte puteri musulmane - Imperiul Otoman, care va stăpâni pentru aproape cinci secole un spațiu ce include și arealul arab, deschizând astfel, cel de-al doilea ciclu de strălucire a lumii islamice - epoca otomană. În această perioadă, civilizația materială și culturală arabă decade treptat, se accentuează fragmentarea politico-teritorială în condițiile apartenenței formale sau efective la Imperiul turc a diferitelor teritorii arabe, iar după pierderea controlului maritim de către statul otoman asupra fluxurilor comerciale între Mediterana
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
strălucire a lumii islamice - epoca otomană. În această perioadă, civilizația materială și culturală arabă decade treptat, se accentuează fragmentarea politico-teritorială în condițiile apartenenței formale sau efective la Imperiul turc a diferitelor teritorii arabe, iar după pierderea controlului maritim de către statul otoman asupra fluxurilor comerciale între Mediterana și Oceanul Indian (de la sfârșitul secolului al XVI-lea), începe era decăderii puterii otomane. În tot acest răstimp, preocuparea europenilor pentru cunoașterea lumii arabe a fost minimă, având în vedere că acest spațiu rămâne izolat și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fragmentarea politico-teritorială în condițiile apartenenței formale sau efective la Imperiul turc a diferitelor teritorii arabe, iar după pierderea controlului maritim de către statul otoman asupra fluxurilor comerciale între Mediterana și Oceanul Indian (de la sfârșitul secolului al XVI-lea), începe era decăderii puterii otomane. În tot acest răstimp, preocuparea europenilor pentru cunoașterea lumii arabe a fost minimă, având în vedere că acest spațiu rămâne izolat și “blocat” de hegemonia turcă pentru multe secole, astfel că scrierile referitoare la regiunile arabe sunt puține. În toată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
situație în care se găsea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o mare parte a spațiului arab: teritoriile Siriei, Transiordaniei, Libanului, Palestinei, Irakului, Qatarului, Yemenului de nord-vest și coastele litorale ale peninsulei arabe au rămas sub stăpânire otomană până în 1918, dată după care au devenit teritorii sub mandat britanic (Transiordania, Palestina, Irak, Qatar, Yemen) sau francez (Siria, Liban). Unele teritorii se aflau deja sub stăpânirea puterilor europene. Astfel, încă din secolul al XIX-lea, Bahrain, Coasta Piraților, Oman
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
stăpânirea Spaniei, iar din 1916 și fâșia Tarfaya din sudul Marocului a intrat sub jurisdicție spaniolă, în timp ce Somalia și Eritrea au trecut sub tutela Italiei. O situație aparte au avut Egiptul și Kuwaitul, care, nominal au rămas provincii vasale Imperiului otoman până în 1914 deși, de facto, a intrat sub stăpânire britanică încă din 1882 (Egiptul), respectiv din 1899 (Kuwaitul). Într-o postură similară s-a aflat și Libia, intrată în sfera ocupației italiene în urma conflictului italo-turc din 1911-1912. Tot din 1899
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul de tablă de șah al confruntării marilor interese geopolitice, geostrategice și economice ale puterilor europene. Au fost de asemenea, alături de alte zone din lumea colonială, spații în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Saharei Occidentale delimitau partea colonială spaniolă de cea franceză din sud-est (Mauritania) și nord (Maroc), iar granița ciadiano-sudaneză marca limita arealelor coloniale francez și britanic. În Arabia contururile perfecte au fost în bună măsură moștenite de europeni din perioada stăpânirii otomane, trasate pe un relief șters, fără repere topografice riguroase, identificabile în frontierele noilor state arabe independente, ca un exemplu elocvent a modului în care configurarea hărții politice este tributară inerției istorice. c. Cucerirea și anexarea unor teritorii reprezintă o altă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Cucerirea și anexarea unor teritorii reprezintă o altă modalitate de formare, în special a teritoriului unor entități statale din trecut, ce au precedat constituirea actualelor state arabe, ca subiecte de drept internațional. Este vorba despre cucerirea și anexarea de către Imperiul Otoman a unor teritorii din Orientul Apropiat, țărmurile estice și vestice ale peninsulei Arabia, nordul Africii, pe care fie le-a organizat ca provincii (pașalâcuri) turcești, fie le-a respectat autonomia internă în calitate de emirate vasale. Ulterior decăderii Imperiului Otoman au devenit
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de către Imperiul Otoman a unor teritorii din Orientul Apropiat, țărmurile estice și vestice ale peninsulei Arabia, nordul Africii, pe care fie le-a organizat ca provincii (pașalâcuri) turcești, fie le-a respectat autonomia internă în calitate de emirate vasale. Ulterior decăderii Imperiului Otoman au devenit posesiuni coloniale (practic tot prin cucerire/anexare) ori sub mandat internațional, administrate de puterile europene. În această situație se află teritoriile unor țări precum Siria, Liban, Teritoriile palestiniene, precum și unele părți din teritoriile Arabiei Saudite, Iordaniei, Irakului, emiratelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
aflate sub administrarea directă a organismelor internaționale, orașe libere. a. Teritoriile sub mandat de administrare au apărut după 1918, când Liga Națiunilor a încredințat spre administrare unora dintre puterile victorioase ale Antantei, o serie din teritoriile pierdute de fostul Imperiu Otoman. Statutul de teritoriu sub mandat de administrare era diferit de cel al teritoriilor dependente (protectorate, posesiuni etc.), în sensul că nu includea dreptul de suzeranitate asupra lui. Dar acest statut a devenit în multe cazuri formal, întrucât puterile europene mandatare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
inițiat în 1973 operațiunea de ocupare militară a teritoriului Aozou, pe care l-a anexat în 1976, invocând drept justificare a acțiunii agresive tot felul de acorduri încheiate în perioada colonială și adâncind chiar discursul (pseudo) argumentativ până în epoca stăpânirii otomane, pentru a demonstra dreptul de posesie asupra zonei Aozou. În realitate, miza ocupației a fost determinată, potrivit istoricului Mario Azevedo, de existența zăcămintelor de uraniu în aria menționată, de dorința Libiei de a expulza interesele franceze din regiune și de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
și prezentul judecat de "istoria eroică"; o istorie ideală și alta monstruoasă. Partea întâi este dominant epică și cu unele momente dramatice, partea a doua este lirică, satirică, pamfletară. Istoria ideală dezvăluie visul lui Osman, încercând să explice întemeierea Imperiului Otoman. Acest vis cuprinde o poveste de dragoste fantastică dintre un pământean și lună. Din inima sultanului crește un copac uriaș, ceea ce explică simbolul otoman, semiluna, și un colaj de imagini sugerează întinderea imperiului. Următorul tablou al poemului prezintă o incursiune
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
doua este lirică, satirică, pamfletară. Istoria ideală dezvăluie visul lui Osman, încercând să explice întemeierea Imperiului Otoman. Acest vis cuprinde o poveste de dragoste fantastică dintre un pământean și lună. Din inima sultanului crește un copac uriaș, ceea ce explică simbolul otoman, semiluna, și un colaj de imagini sugerează întinderea imperiului. Următorul tablou al poemului prezintă o incursiune în istorie; de la Osman la Baiazid. Rovine a devenit un simbol al patriotismului. În antiteză sunt prezentate cele două oști: puhoiul turcesc, venit "în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
doi frați cu două su rori. Aceste nunți au loc prin înșelarea vigilenței preotului local în fața căruia se neasgă rudenia sau prin celebrarea căsătoriei într-o altă parohie, unde tinerii nu sunt cunoscuți sau peste Dunăre încetățile aflate sub jurisdicție otomană. Dacă totuși o asemenea căsătorie se face, biserica intervine imediat ce este înștiințată și desfacelegătura considerată impură, aplicând pedepse severe preotului care a cununat fără să desfășoare o cercetare, părinților și tinerilor. Ală turi de pedeapsa civilă se află și una
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
însoțite de anterie lungi (haine lungi fărămâneci), de dulame și giubele (haine îmblăni e și lungi). O fată de boier primește între opt și zece rânduri de astfel de haine. Sto fe aduse din Italia, Spania, Franța, Anglia și Imperiul Otoman le sporesc valoarea. Predominante sunt țesăturile din mătase, cașmir, lână, bro da te cu fir de aur sau argint. Lor li se adaugă o serie de podoabe, nasturi și copci, de aur sau diamant, blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care două sau mai multe persoane garantează că tinerii candi dați nu sunt căsătoriți în altă parte, că nu au altă religie, că nu se înrudesc între ei. Măsura se impune mai ales în Cazul numeroșilor străini veniți din Imperiul Otoman, deja căsătoriți acolo și care devin bigami printr-o nouă căsătorie în țara Românească. Mitropolitul Antim Ivireanul surprinde acest fenomen în manualul său, avertizându-i pe preoți că mulți „din țara Ungurească, și din țara Turcească, și dintr-alte locuri depărtate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
afirmând că se numește Ismail, dar ține să le spună că soția este prima vinovată de turcirea sa. Mărturiile vecinilor o vor ajuta pe Stana să obțină separarea. Ni co lae nu este singurul, și alți bărbați plecați în Imperiul Otoman cu diverse treburi, fie nu se mai în torc căsătorindu-se acolo, fie trec la islam, organizându-și viața în funcție de noua identitate. Părăsirea soției nu presupune întotdeauna neînțelegerile conjugale sau migrarea în căutarea unui loc de muncă. În unele cazuri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]