10,034 matches
-
câteva căni cenușii, din pastă fină, caracteristice perioadei dacilor liberi, descoperite în mormintele de înhumație nr. 7 (Pl. 112/1), 53 (Pl. 138/6) și 58 (Pl. 139/1). Pe lângă acestea, în mormântul nr. 90 se afla o cană din pastă fină, cenușie, care are unele elemente caracteristice sec. I d. Chr. (Pl. 151/5). Alte două morminte, de data aceasta, unul de înhumație (M. 48) și celălalt de incinerație (M. 41) au avut în inventarul lor fragmente de fructiere, din pastă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pastă fină, cenușie, care are unele elemente caracteristice sec. I d. Chr. (Pl. 151/5). Alte două morminte, de data aceasta, unul de înhumație (M. 48) și celălalt de incinerație (M. 41) au avut în inventarul lor fragmente de fructiere, din pastă fină cenușie, cu piciorul scurt, caracteristice perioadei sec. II-III d. Chr. (Pl. 133/4; 193/3; 189/5), În fine, alte trei morminte, dintre care două de înhumație (M. 58 și 64) și unul de incinerație (M. 13), au avut
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de a face cu elemente de început ale necropolei de aici. Tot legat de ceramică este și apariția unui nou produs, strâns legat de ceramica romană, prezentă mai ales în Provincia Dacia, vasul sau oala borcan lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, cunoscută și sub numele de pastă-ciment. Acest tip de ceramică nu a existat în repertoriul vaselor din sec. II-III d. Chr. din Moldova. Populația dacilor liberi din această zonă, deși în contact direct cu lumea romană, mai ales prin
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
rezistent, mai practic, în special datorită rezistenței la foc. Apariția lui în această perioadă este legată, în special, de noua cultură materială, reprezentată de o populație eterogenă, care se definea ca o creatoare a ei. Primele vase realizate din această pastă au fost descoperite numai în așezările și necropolele din sec. IV d. Chr. Între ele notăm descoperirile de la Izvoare-Neamț, pe care autorul le numește oale poroase lucrate la roată, Lunca-Galați, Miorcani, Barcea, Bârlad-Valea Seacă, Dămienești, Mihălășeni etc. În afară de această ceramică
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aparte, care o separă net de ceea ce am cunoscut în etapa anterioară, secolele II-III d. Chr. Această schimbare înseamnă și o nouă populație, care se individualizează și prin producția ceramicii. Consemnăm, de asemenea, dispariția tipului de amforă romană fusiformă, din pastă nisipoasă gălbuie sau albicioasă, frecventă în etapa anterioară. Deși unele forme rămân aproape neschimbate, ne referim aici la străchini, care sunt mai dificil de transformat, multe din ele capătă elemente noi, printre care, o formă bitronconică în care partea superioară
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
evidente prin numeroasele obiecte de podoabă, tezaurele monetare și bogata varietate a vaselor de import. Printre ele notăm amforele, diverse alte forme de vase și în special ceramica zgrunțuroasă, lucrată la roată, care înlocuiește pe cea lucrată la mână, din pastă grosolană, caracteristică populației locale, respectiv, vasul-borcan și ceașca dacică. Noilor forme de vase romane li se adaugă cele lucrate în atelierele locale, vase care suferă o oarecare influență, mai ales în ceea ce privește forma unor recipiente, dar și în privința compoziției pastei sau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din pastă grosolană, caracteristică populației locale, respectiv, vasul-borcan și ceașca dacică. Noilor forme de vase romane li se adaugă cele lucrate în atelierele locale, vase care suferă o oarecare influență, mai ales în ceea ce privește forma unor recipiente, dar și în privința compoziției pastei sau a decorului. Întreaga gamă de vase cunoaște o schimbare destul de puternică schimbare care va duce la o nouă cultură materială net diferită de cea din sec. II-III d. Chr. Referindu-ne la orientarea mormintelor de înhumație, în care cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Încheie; se Îmbracă ajutat de fratele lui din clasa a IV-a; merge singur la toaletă, dar când se Întoarce nu se spală pe mâini; nu s-a spălat niciodată pe dinți (deci nu știe ce-i aia periuță sau pastă de dinți și cum se folosesc); nu se piaptănă În fiecare zi; Își șterge nasul cu mâneca hainei; Își roade unghiile de la mâini; se spală pe mâini o dată pe zi, Înainte de pauza mare când Îi pun eu să se spele
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
sleep to death. GLOUCESTER: I would have all well betwixt you. Exit. LEAR: O me, my heart, my rising heart! But down! FOOL: Cry to it, Nuncle, aș the cockney did to the eels when she puț 'em i' th' paste alive. She knapped 'em o' th' coxcombs with a stick and cried, "Down, wantons, down!" 'Twas her brother that, în pure kindness to hîș horse, buttered hîș hay. Enter Cornwall, Regan, Gloucester, Servants. LEAR: Good morrow to you both. CORNWALL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lecturile sale de critic" (vezi Mihail Sebastian, " E. Lovinescu. Mili, roman", în Reporter, an V, nr. 41, 19 dec. 1937 apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 534). 58 Potrivit lui Pompiliu Constantinescu, "Bizu e alcătuit din pasta acelor eroi care pot fi radiografiați într-o carte unică; plimbat de-a lungul a patru romane, asistăm la întâmplările unui suflet facsimilat" (Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu. Mili, roman", în Vremea, an X, nr. 517, 12 dec. 1937 apud E.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să facă totuși ceva, să facă ceva pentru atâția morți. Ce? A, da, să tragă clopotele, asta trebuie, pentru morți trebuiesc trase clopotele . Își aminti ceva, se întoarse înapoi greoi, clefăind cu cizmele de cauciuc prin noroiul cleios ca o pastă galbenă și se îndreptă spre manivela barierei mecanice, dădu la o parte piedica și începu s-o învârtă. Odată cu aceasta cele două clopote care prevesteau sonor închiderea și deschiderea barierei începură să sune înalt și melodios. Ridica și cobora bariera
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
șaptezeci centimetri, nici blond nici brunet, mai degrabă spălăcit, puțin cărunt, cu ochii albaștri și tulburi precum sineala în găleata cu var când o amesteci cu un retevei. Contrar tuturor recomandărilor specialiștilor stomatologi, nu se spală niciodată pe dinți cu pastă; numai cu sare de bucătărie, de două ori pe zi, atât dimineața cât și seara, cu excepția zilelor în care se îmbăta; cel mai probabil sâmbăta și duminica. Și totuși, avea o dantură perfectă. Dezvelindu-și dinții albi și fără carii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din pastă grosieră cenușie aparținînd neoliticului timpuriu, precum și din perioada finală a neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-un schelet și o căniță lucrată la roată din pastă brun-cenușie cu dungi verticale din sec. IIIIV e.n.; în podiș. în partea de sud-vest a satului la o depărtare de cca. 500m., pe podișul de sub zarea dealului Beresei, au fost descoperite resturi de vase de la sfîrșitul Hallstatt-ului și începutul epocii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o moșie în apropiere de Lipovăț - Vaslui.); Curtea lui C. Rotaru. Locuința lui C. Rotaru se află în sectorul central al satului. Aici săpîndu se o pivniță, au fost scoase la lumină mai multe fragmente ceramice de vase lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
săpîndu se o pivniță, au fost scoase la lumină mai multe fragmente ceramice de vase lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost recoltate mai multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd culturii Noua, precum și resturi de străchini cu marginile arcuite și de urne mari din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd culturii Noua, precum și resturi de străchini cu marginile arcuite și de urne mari din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost găsite fragmente de urne bruncenușii cu exteriorul negru, împreună cu resturi de vase mai mici, străchini cu marginile arcuite spre interior și fusaiole de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aparținînd sfîrșitului epocii bronzului și culturii Noua, precum și fragmente de urne mici cu exteriorul negru și interiorul brun, din epoca Hallstatt-ului. Dintr-o perioadă mai tîrzie ( La te`ne III) au fost descoperite resturi de vase lucrate cu mîna din pastă brun-cenușie, două fusaiole și două vîrfuri de săgeată, din care una este din bronz cu trei aripioare. Un fragment de ciocantopor aparține culturii Noua; Curtea lui I. Ciocoveanu. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice și un percutor de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Noua; Curtea lui I. Ciocoveanu. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice și un percutor de silex, aparținînd culturii Noua; în curtea lui C. Roșu, din partea de nord a satului au fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și o bilă de rășină neagră; Dealul Șurăneștilor. La 500 m. nord de sat și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a fost găsit un brăzdar de plug din fier din epoca migrațiilor (sec. IV e.n.); La cimitir. în marginea drumului Dănești Bereasa, în partea de vest a satului, în dreptul cimitirului au fost descoperite fragmente de vase, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenușie din La Tene II. Tot din această periodă și tot aici au fost găsite mai multe fragmente de amfore fine rozii, precum și din amfore din pastă nisipoasă roșcată, decorate cu caneluri orizontale. S-a mai găsit
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
au fost descoperite fragmente de vase, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenușie din La Tene II. Tot din această periodă și tot aici au fost găsite mai multe fragmente de amfore fine rozii, precum și din amfore din pastă nisipoasă roșcată, decorate cu caneluri orizontale. S-a mai găsit și o figurină antropomorfă de bronz. Aceasta este realizată prin turnare în tipar și are brațul stîng întors la spate, iar cel drept pe lîngă corp. Picioarele au labele alăturate
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
descoperită o așezare din neoliticul timpuriu, resturi ceramice aparținînd culturii Criș și liniar de la sfărșitul epocii bronzului din fazele Costișa și Noua, precum și din Hallstatt-ul timpuriu. Resturile ceramice aparținînd provinciei Dacia (sec.II - III e.n.) provin de la vase lucrate din pastă fină cenușie sau negriciosă. Din aceiași periodă fac parte o mărgică cenușie și cinci monede dacice de argint. Din perioada de sfîrșit a primei părți a epocii migrațiilor (sec. IV -V e.n.) a fost găsit un număr mic de resturi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]